Un nou Cod Funciar, aprobat recent de Guvern, prevede că primăriile vor putea lua în gestiune suprafețele abandonate și să le dea în arendă agenților economici, dacă acestea nu sunt prelucrate timp de 2 ani succesiv.
În satul Sofia, din raionul Hâncești, circa 130 de hectare sau fiecare al cincilea din suprafața totală de terenuri agricole au fost lăsate pârloagă. Majoritatea sunt foste vii și livezi. Primarul localității, Ion Mîrza, a explicat Europei Libere că sătenii și-au lăsat de izbeliște pământurile pentru că nu mai aveau unde să-și vândă strugurii și fructele, mai ales că și prețurile au scăzut.
Potențiali moștenitori, sunt plecați peste hotare și nu are cine să prelucreze terenurile...
„Mulți din cei care dețineau aceste livezi și vii au plecat în lumea veșnică, iar copiii lor, potențiali moștenitori, sunt plecați peste hotare și nu are cine să prelucreze terenurile. Ele au fost lucrate câțiva ani, timpul trecea și tot mai puțini le lucrau. Nu era convenabil”, a spus primarul.
Fermierii care au în vecinătate pământuri părăsite se plâng că buruienile le invadează câmpurile și le afectează culturile. „Ca să dăm aceste terenuri în arendă unor agenți economici, aceștia ar trebui să suporte niște cheltuieli, să achite arenda și să investească în defrișarea arborilor, care este foarte costisitoare”, afirmă primarul.
Mîrza susține că nici nu ar avea cine să preia aceste terenuri, pentru că foarte mulți localnici au luat calea străinătății. Chiar dacă pe hârtie localitatea are 1.500 de locuitori dintre care circa 1.200 sunt alegători, de obicei, la urnele de vot ajung doar vreo 400.
Noul Cod Funciar, aprobat recent de Guvern și care urmează să fie votat în Parlament, oferă posibilitatea autorităților publice locale să preia în gestiune terenurile agricole abandonate și să le transmită în arendă unor agenți economici, dacă acestea nu sunt îngrijite timp de 2 ani succesiv.
Dar mai întâi, primarul trebuie să someze în scris proprietarul terenului să-l prelucreze în decurs de trei luni, iar dacă nu primește un răspuns, poate să dea pământul în arendă.
90% din terenurile abandonate aparțin persoanelor care nu mai sunt printre noi...
Proprietarul poate să revină în orice moment la administrarea terenului, adresându-se în scris autorităților locale. El va primi toți banii acumulați din plata arendei, pe care primăria este obligată să-i păstreze pe un cont bancar.
Primarul din Sofia crede că procedura ar trebui regândită. „90% din terenurile abandonate aparțin persoanelor care nu mai sunt printre noi, dar n-au făcut acte de moștenire sau tranzacții de vânzare-cumpărare și atunci apare întrebarea pe cine să somăm. Ar fi bine ca Guvernul să chibzuiască legea dată și să o pună în discuții publice, ca să cunoască fiecare ce-l așteaptă, fie el potențial moștenitor, fie el proprietar. Ar fi bine ca terenurile să treacă în gestiunea primăriei fără a soma proprietarii, pentru a fi transmise în arendă”, motivează Ion Mîrza.
În total, în R. Moldova, zac în paragină aproape 250.000 de hectare, cele mai multe fiind în centrul țării (115.255 de hectare) și în sud (81.326 de hectare), arată ultimul recensământ agricol, realizat în 2011. Raioanele cu cele mai întinse pârloage sunt Cahul (24.463 de hectare), Hâncești (17.441 de hectare), Căușeni (12.339 de hectare), Călărași (12.012 de hectare) și Orhei (11.201 de hectare).
Directorul interimar al Institutului de cercetări pentru culturile de câmp „Selecţia” din Bălţi, Boris Boincean, a explicat Europei Libere că pe terenurile abandonate se dezvoltă foarte mulți dăunători, care cauzează pagube culturilor agricole. De asemenea, resturile vegetale nedescompuse pot duce la izbucnirea incendiilor, pe timp de caniculă.
„Așa cum sunt dăunătorii, care se înmulțesc, buruienile se înrădăcinează foarte bine, mai ales cele perene, cum ar fi pălămida sau susăița, plantele de carantină, cum ar fi ambrozia, și reprezintă un pericol pentru culturile agricole din vecinătate”, a precizat expertul în agricultură.
În timp, pe aceste suprafețe cresc arbuști și copaci. „Tot ce crește acolo se întoarce în pământ și nu sărăcește atât de mult solul ca atunci când este cultivat, dar totul trebuie să fie cu măsură”, a conchis Boincean.
