La Chişinău a avut loc săptămâna trecută un nou training în cadrul proiectului Uniunii Europene „Construim punți, depășim bariere – construind poduri între societatea civilă și comunitățile de pe două maluri ale Nistrului”. În cadrul cursului de instruire Servicii sociale pentru grupurile vulnerabile 20 de reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale de pe ambele maluri ale Nistrului care se ocupă de domeniul social au avut ocazia să învețe și să comunice între ei. Aceștia au vizitat și organizația SOS Autism de la Chişinău, unde au preluat din experiență și bune practici.
Co-organizator din partea transnistreană a proiectului „Construim punți, depășim bariere” este organizația neguvernamentală Agenția de dezvoltare regională a Transnistriei. Am stat de vorbă cu șefa acestei organizații, Tatiana Iasikova.
Tatiana Iasikova: „În anul 2012 în stânga Nistrului a fost creată organizația Agenția de dezvoltare regională a Transnistriei. Lucrăm deja de șapte ani în domeniul dezvoltării locale și regionale. Lucrăm cu organele puterii locale. Mai avem un domeniu de activitate – turismul intern. Ne ocupăm și de susținerea societății civile și a antreprenoriatului pentru tineri.
Noi suntem co-organizatori în proiectul „Construim punți, depășim bariere”. Există câteva domenii de care ne ocupăm noi – organizăm seminare pentru fondurile pentru tineri și pentru colectarea de fonduri la nivel local, precum și trainingul și vizita de studii pe tema antreprenoriatului social.”
Europa Liberă: Cum reușiți să lucrați în regiunea transnistreană? Cât de ușor vă este să organizați astfel de evenimente? Pentru că se știe că administrația regiunii nu este foarte fericită când are loc o comunicare atât de deschisă dintre cele două maluri?
Tatiana Iasikova: „Eu sper din suflet că noi am depășit și am lăsat în urmă acele vremuri de confruntare dură și am trecut la o etapă de conlucrare. Nu este prima noastră cooperare cu Fundația Est Europeană. Acum câțiva ani a mai fost un proiect de succes cu o denumire asemănătoare, tot „Construim punți, depășim bariere”.
Ceea ce facem noi acum este să ajutăm organizațiile neguvernamentale în planul extinderii capacităților și posibilităților lor, în planul promovării. Le oferim mini-granturi, le instruim și ghidăm. Așa că acum ne este mai ușor. Aspectul foarte important aici este că trebuie să fim apolitici. Ceea ce facem acum și ceea vom face pe viitor are un efect social foarte mare. Avem o susținere socială mare și proiectele sunt foarte utile pentru societate. De exemplu, la acest eveniment sunt prezente organizații de ambele părți care lucrează în domenii sensibile care sunt neacoperite sau slab acoperite de autoritățile statului.
Așa că eu cred că deja demult există la nivelul instituțiilor puterii de pe ambele maluri înțelegerea faptului că trebuie mai degrabă să sprijine decât să încurce. Iar dacă nu pot ajuta, măcar nu trebuie să ne pună piedici.”
Europa Liberă: Se investește destul de mult în aceste proiecte de creare de punți dintre cele două maluri la Nistrului. În percepția Dvs, aceste punți dintre maluri chiar se construiesc, oamenii chiar se apropie? Când de eficiente sunt aceste proiecte la nivelul comunicării dintre cele două maluri?
Tatiana Iasikova: „Eu cred că da, indiscutabil sunt foarte eficiente. Podurile de încredere se creează în timpul evenimentelor comune, în timpul instruirilor comune, în timpul lucrului în comun. Iată de ce cred că nu sunt niște acțiuni inutile, nu sunt bani aruncați. Indiscutabil este nevoie de susținerea organizațiilor internaționale, din partea organizațiilor care implementează aceste proiecte, ele sunt baza pentru o astfel de cooperare.
Știm cu toții că sursa principală a finanțărilor pentru organizațiile neguvernamentale sunt granturile și banii din proiecte. Și noi adesea suntem puși într-un cadru formal solicitat de donatori. Și când există cererea expresă că proiectul trebuie să fie făcut în parteneriat cu o organizație de pe malul celălalt al Nistrului, asta ne face să căutăm aceste organizații partenere. Da, uneori este vorba doar despre niște formalități, dar avem și exemple foarte bune când se creează parteneriate pozitive, stabile și împreună se ajunge la niște rezultate frumoase.
De exemplu chiar în cadrul acestei vizite la organizația SOS Autism am auzit din prezentarea gazdelor că a fost creată o federație a organizațiilor care promovează și apără drepturile oamenilor și copiilor cu autism și din această federație face parte printre altele și organizația OSORȚ de la Tiraspol.”
Europa Liberă: Aveți o experiență bogată și aș vrea să-mi spuneți două lucruri care fac diferența dintre oamenii de pe cele două maluri ale Nistrului și două lucruri care sunt similare și care îi apropie.
Tatiana Iasikova: „Eu cred că ceea ce unește, un lucru comun pentru ambele maluri. sunt problemele. Poate că este vorba despre abordări diferite, dar problemele din sfera socială sunt similare - și cele ale persoanelor cu necesități speciale, ale celor care suferă de autism sau ale victimelor traficului de persoane sau violenței domestice. Sunt probleme identice și care practic ne unesc.
În plus, noi încă vorbim și ne înțelegem având o comuniunea de limbă, de cultură și de credință – aspecte fundamentale care se încearcă mereu a fi puse la baza unor conflicte.
Iar în ceea ce privește lucrurile care ne separă, cred că este vorba la nivel geopolitic despre vectorul de dezvoltare. Transnistria se uită mai mult către Est, către Rusia, chiar dacă înțelege că practic 90 la sută din exporturi merg totuși către piața occidentală, piața țărilor europene. Iar malul drept, Republica Moldova, se uită, cel puțin așa simțim noi lucrurile, mai mult în direcția Vestului. Aceste momente cred eu că aduc rezerve în atitudinea locuitorilor din Transnistria.”
Europa Liberă: Ceea ce spuneți înseamnă că divergențele sunt la nivel politic, unde există această scindare. La nivelul oamenilor de rând cum e?
Tatiana Iasikova: „Des sunt întrebată despre asta. Știți, eu nu văd probleme între oameni. Trebuie să avem o atitudine respectuoasă și tolerantă unii față de alții. Nu am auzit de cazuri de tensiuni. Poate că mai există unele stereotipuri, dar cu cât mai mult vom comunica, cu cât mai mult vom merge reciproc la evenimentele sociale și culturale sau în vizite turistice, cu atât mai mare încredere vom avea unii în alții și vom înțelege că putem interacționa fără niciun fel de probleme.
Așa că eu nu simt tensiuni. Din contra, chiar încerc să mă apropii mai mult de vorbitorii limbii de stat, învăț acum limba română pentru a înțelege mai bine și a vorbi cu oameni. Îmi place să văd reacții pozitive la oameni.”
