Țările Uniunii Europene caută de multă vreme să impoziteze giganții internetului într-un mod mai just în raport cu beneficiile lor reale. Un exemplu flagrant, pentru a da doar unul, e faptul că anul acesta Google a plătit în Franța doar 17 milioane de euro.
Sigur, pentru o companie franceză normală asta ar putea părea mult. Suma este însă microscopică pentru Google și pentru beneficiile uriașe pe care le aduce multinaționalei publicitatea online.
Anul acesta Google a plătit în Franța doar 17 milioane de euro...
În realitate, multe firme pur franceze și mai mici în termeni de angajați și beneficii plătesc impozite mult mai mari in Franța. Aici se pune însă problema: cum se calculează impozitele unei asemenea firme în condițiile în care internetul nu ține cont de frontierele politice si administrative?
La nivel mondial, Google (care pentru asta și-a schimbat, administrativ, numele în Alphabet) are o cifră de afaceri de 120 miliarde euro (137 miliarde dolari). Este ceea ce a încasat compania în ultimul an fiscal complet, 2018. Banii vin, desigur, în special din publicitate. Dar tot la nivel mondial, Google a plătit anul trecut doar 4 miliarde de euro impozite.
La nivelul beneficiilor nete, asta înseamnă că Google a plătit doar 12% impozit, ceea ce e foarte puțin. Pentru a plăti așa puțin, Google se servește de structuri internaționale de paradisuri fiscale. Irlanda este unul, la nivelul Europei. Astfel, firmele franceze care plătesc publicitate Google o fac plătind facturile la filiala din Irlanda, mult mai puțin taxată decât cea din Franța. Google-Franța declară, de altfel anual, o cifră de afaceri egală cu zero.
Cotidianul Le Monde a calculat că dacă ar fi supusă regimului fiscal francez, ca orice altă companie, Google ar trebui să plătească cel puțin 100 milioane de euro impozite, iar nu doar 17 milioane.
Google ar trebui să plătească cel puțin 100 milioane de euro impozite, iar nu doar 17 milioane...Le Monde
La asta s-ar adăuga toate celelalte evitate: TVA, taxe profesionale, cotizații sociale etc... Administrația franceză a impozitelor a trimis, în 2014, pe adresa Google Irlanda, o redresare fiscală de 1,1 miliarde euro, acoperind toate impozitele evitate pe anii 2005 - 2010. Google a argumentat însă, așa cu era de așteptat, că plățile au fost făcute în Irlanda.
Pentru a para asta, statul francez a introdus anul acesta așa numita taxă GAFA, taxa pe serviciile numerice, destinată în primul rând companiilor Google, Apple, Facebook și Amazon, lege care spune că ele trebuie să plătească taxe pentru activitățile legate de Franța indiferent de naționalitatea firmelor care încasează banii. Marea Britanie pregătește, la rândul ei, o taxă similară, chiar dacă se pregătește să iasă din UE.
Criticile au venit chiar din partea guvernului SUA, o serie de responsabili declarând că Washingtonul se opune oricăror taxări ale serviciilor digitale online, fie că sunt decise de Paris sau de Londra. Washingtonul amenință că va merge în fața Organizației Mondiale a Comerțului pentru a împiedica încercările de a taxa aceste firme pe baza cifrei de afaceri, iar nu pe baza profitului net declarat.
Franța și Anglia sprijină însă ideea unei taxe digitale mondiale, care a fost prezentată anul acesta la reuniunea grupului G7 al țărilor celor mai industrializate.
Adevărul este însă că în cele din urmă o asemenea taxă s-ar răsfrânge tot asupra consumatorului. Amazon, de pildă, a început să-și umfle tarifele la nivelul intermediarilor, care la rândul lor le repercutează asupra consumatorilor. Asta înseamnă, la nivel de Amazon, că dacă taxa pe servicii crește cu 3%, atunci și prețul produselor va crește corespunzător. Taxa întreprinderilor e plătită, în cele din urmă, tot de consumatorul final.
***
Guvernul R. Moldova a decis să obţină impozite din cea mai mare şi dinamică piață din lume, după exemplul mai multor state europene. Marele companii IT, între care Google, Facebook sau Netflix, care prestează servicii electronice şi obţin venituri de la cetățeni, vor fi obligate, din 2020, să se înregistreze în R. Moldova şi să achite impozite, adică taxa pe valoare adăugată (TVA) de 20 la sută la serviciile prestate. Executivul estimează că din cota impozitului, similară cu cea pe care o achită companiile rezidente în Moldova, bugetul de stat va obţine un venit suplimentar de 100 de milioane de lei.
Printre serviciile ce vor fi impozitate sunt transmisia digitală de programe radio sau TV, cărţile şi publicaţiile electronice, piesele muzicale, jocurile electronice şi publicitatea online.
Ministrul Finanțelor, Sergiu Puşcuţă, a spus că practica de aplicare a TVA pentru serviciile electronice prestate de agenți economici nerezidenți se utilizează în UE din 2018 şi că preluarea acestei practici în Moldova a fost coordonată cu partenerii externi. Miza este de a asigura o concurență loială între prestatorii de servicii electronice naționali și internaționali prin aplicarea aceluiași tratament fiscal, a explicat ministrul.
Economistul Viorel Gîrbu consideră că noul capitol de impozitare propus de autorităţi a fost comentat de o manieră exagerată în spaţiul public fiind doar un aspect minor al politicii fiscale pentru anul viitor. Va fi asigurată o echitate prin echivalarea poverii fiscale, spune expertul:
„Dacă agenții economici autohtoni care activează în sectorul respectiv plătesc taxe, alți agenți economici care nu sunt înregistrați, dar care, dat fiind facilitățile oferite de mediul virtual, înregistrează venituri inclusiv și în economia națională, agenților respectivi trebuie să li se solicite să se conformeze legislației fiscale și să suporte aceeași povară fiscală precum este povara fiscală suportată de agenții economici autohtoni.”
Economistul Veaceslav Ioniță de la Institutul Viitorul anticipează că marele companii IT ar putea majora taxele pentru serviciile prestate cu 20 la sută, adică exact cu cât vor fi impozitate de autorităţile moldovene. Şi asta ar putea fi o povară suplimentară pentru consumatorii de servicii. Ioniţă notează într-o analiză că această piață trebuia mai devreme sau mai târziu să trezească interesul guvernului, în sensul impozitării ei, întrucât moldovenii în ultimii ani procură tot mai mult online de peste hotare.
În 2019, moldovenii au procurat online bunuri și servicii în valoare de 4,3 miliarde lei, dublu decât acum 3 ani. Cea mai mare parte a procurărilor online se referă la bunuri de consum personal cu valoare mică, care acum nu se supun impozitării. O parte din această sumă este utilizată pentru procurarea de divertisment online, pe care guvernul a decis să-l impoziteze. Această piață înregistrează o creștere anuală de 30% și este cea mai dinamică piață din Moldova.
Veaceslav Ioniţă anticipează că încasările bugetare de pe această piață vor înregistra cele mai mari creșteri în următorii ani și vor depăși de 2-3 ori creșterile veniturilor bugetare de pe alte domenii.
Fostul ministru al finanţelor, Veaceslav Negruţă, acum expert la Transparency International Moldova, nu exclude riscul ca marele companii IT să nu accepte să plătească TVA în Moldova. „Care ar fi măsura de penalizare în caz că Google sau Facebook nu își deschid reprezentanțe în Chișinău? Vor fi interzise pe teritoriul R. Moldova?”, s-a întrebat Negruţă, citat de jurnal.md. El a precizat că în Rusia, bunăoară, prin astfel de manevre s-a încercat eliminarea acestor companii și preluarea afacerilor de către operatori interni.
