Printre aceștia se numără trei iranieni - Mehrdad Ansari, Reza Sarhangpour Kafrani și Kambiz Attar Kashani - acuzați de obținerea ilegală de tehnologie avansată sau potențial cu dublă utilizare despre care se crede că era destinată Iranului, dar aflată sub controlul strict al sancțiunilor SUA impuse în 2018. Alți doi - Kaveh Lotfolah Afrasiabi și Amin Hasanzadeh - au fost închiși pentru că nu s-au înregistrat ca agenți străin și pentru că ar fi furat planuri de inginerie în numele Iranului.
Ali Karimi Magham, purtătorul de cuvânt al misiunii iraniene la Națiunile Unite, a confirmat, conform AP, identitățile celor cinci bărbați după ce site-ul web Al-Monitor le-a publicat numele.
Departamentul american de Stat nu a comentat oficial lista iraniană.
Informațiile anterioare identificaseră trei dintre cele cinci persoane pe care partea americană le vrea la schimb ca fiind doi oameni de afaceri irano-americani acuzați de Teheran de spionaj, Siamak Namazi și Emad Sharghi, împreună cu ecologistul britanic-american, Morad Tahbaz, închis pentru aceleași acuzații.
Președintele iranian Ebrahim Raisi a declarat pe 12 septembrie că cei cinci cetăţeni americani deținuți în Iran care se aşteaptă să facă parte din schimb sunt „pe deplin sănătoși”, potrivit NBC, citat de Reuters. „Conform celor mai recente informații, sunt foarte sănătoși”, i-a spus Raisi lui Lester Holt de la rețeaua americană de televiziune NBC într-un interviu înregistrat la Teheran pe 12 septembrie.
„Banii pot fi folosiți doar în scopuri umanitare”
Există confirmarea oficială că secretarul de Stat Antony Blinken a semnat o scutire de sancțiuni pentru a permite transferul de miliarde de active iraniene înghețate din Coreea de Sud în Qatar, probabil ca parte a schimbului, informând Congresul despre acest plan.
Autoritățile de la Teheran afirmaseră mai înainte că sunt de părere că un schimb este iminent, deși au căutat să decupleze transferul de bani de acordul referitor la deținuți.
Administrația Biden a insistat în fața criticilor republicane și a altor critici că activele implicate nu sunt nici bani de la buget și nici plata unei răscumpărări.
Criticii susțin că activele eliberate ar putea arunca un colac de salvare pentru economia iraniană lovită de sancțiunile americane în vreme ce Teheranul își continuă comportamentul agresiv în regiune.
„Banii pot fi folosiți doar în scopuri umanitare. Vom rămâne vigilenți pentru a urmări cheltuirea acelor fonduri și ne păstrăm capacitatea de a îngheța fondurile din nou, dacă este nevoie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat Matthew Miller, citat de Reuters pe 12 septembrie.
Forțele de securitate iraniene au arestat aproximativ 40 de cetățeni străini în timpul unui val actual de tulburări, adesea fără a dezvălui acuzații.
Țările occidentale au spus, în repetate rânduri, că Iranul încearcă să profite de țările străine luând ostatici persoane cu dublă cetățenie sau străini pentru schimburile de prizonieri.
Președintele republican Donald Trump s-a retras unilateral în 2018 dintr-un acord de trei ani dintre puterile mondiale și Iran care voia să reducă programul nuclear al Teheranului în schimbul restrângerii sancțiunilor.
Pe lângă consecințele diplomatice și economice, observatorii de atunci au atribuit Teheranului o serie de confiscări și atacuri de nave în regiunea crucială a strâmtorii Hormuz.
Se spune că Pentagonul ia în calcul un plan de a pune trupe americane la bordul navelor comerciale din regiune, care este un canal tranzitat de aproximativ o cincime din toate transporturile de petrol la nivel mondial.
Teheranul a cooperat și cu Rusia în Orientul Mijlociu, pe lângă furnizarea Moscovei cu drone de atac cruciale pentru a promova planurile de război ale Kremlinului în Ucraina.
