Linkuri accesibilitate

Teodor Cârnaț: „Poporul are dreptul de a-și alege din nou reprezentanții în Parlament”


Teodor Cârnaț: Dacă nu vor recunoaște dizolvarea Parlamentului, socialiștii vor uzurpa puterea în stat
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:32:41 0:00

Teodor Cârnaț: Dacă nu vor recunoaște dizolvarea Parlamentului, socialiștii vor uzurpa puterea în stat

Expertul în drept constituțional, Teodor Cârnaț, despre votul magistraților Curții Constituționale care a dat undă verde dizolvării Parlamentului și criticile socialiștilor.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:32:13 0:00
Link direct

Europa Liberă: Discutăm despre verdictul Înaltei Curți. S-a spus că e constatată drept circumstanță care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a imposibilitatea formării guvernului în conformitate cu art. 85 din Constituție. Avizul este definitiv și nu poate fi supus niciunei căi de atac. Aceasta este declarația președintei Curții Constituționale, Domnica Manole. V-ați așteptat la această decizie a Înaltei Curți?

Teodor Cârnaț: „Eu am prevăzut că acest aviz anume așa va fi, însă la fel am spus că în cadrul Curții Constituționale judecătorii sunt numiți pe criterii politice, o parte din ei. Și acest vot de 3 la 2 de-acum pe mine mă pune în gardă și ajung la concluzia că unii judecători care au fost numiți pe criterii politice s-ar putea să facă un serviciu acelor subiecți care i-au favorizat sau care direct i-au numit în funcția de judecător.”

Din punctul meu de vedere, aceste două opinii sunt motivate mai mult politic...

Europa Liberă: Opinii separate au avut Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan...

Teodor Cârnaț: „De aceea eu spuneam că, dacă noi respectăm stricto sensu buchea art. 85 din Constituție, atunci în afară de constatarea circumstanțelor de dizolvare a parlamentului că s-au întrunit, nu vedem o altă opțiune, însă vedem că avem aceste două opinii separate, care argumentează precum că nu s-au întrunit circumstanțele de dizolvare a parlamentului. Din punctul meu de vedere, aceste două opinii sunt motivate mai mult politic și cred că este un serviciu adus acelor subiecți care i-au numit în funcția de judecători la Curtea Constituțională sau i-au favorizat ca anume aceștia să fie numiți judecători la Curtea Constituțională, anume în situațiile acestea de criză să adopte astfel de hotărâri care ar fi pe placul politicului.”

Europa Liberă: Fruntașii socialiștilor deseori au anunțat că ei ar putea să nu respecte această decizie a Curții Constituționale, pentru că există o majoritate în parlament și că ei chiar găsesc mai multe asemănări cu ceea ce s-a întâmplat în vara anului 2019, atunci când PSRM și Blocul ACUM și-au asumat guvernarea și ei spun că atunci nu s-au supus deciziei Curții Constituționale.

Teodor Cârnaț: „Vedeți că avizul Curții Constituționale va servi drept temei pentru emiterea acelui decret prin care se va constata de către președintele Republicii Moldova că parlamentul de legislatura a X-a este dizolvat și în acel decret se va stabili data alegerilor parlamentare anticipate. De aceea spuneam în felul următor, dacă socialiștii nu vor respecta avizul Curții, aceasta e o problemă care îi privește pe socialiști, ei principalul să respecte întocmai decretul președintelui Republicii Moldova de dizolvare a parlamentului. Dacă ei fac referință la două situații: 2019 și 2021, sunt două lucruri incomparabile. În speța din 2019 pe care am criticat-o foarte dur și eu poziția Curții Constituționale, membrii căreia ulterior au plecat în demisie in corpore, parlamentul era în câmpul legal, constituțional de trei luni de zile. Cu toate că acea Curte Constituțională i-a interzis președintelui de atunci să înainteze un candidat la funcția de prim-ministru în legătură cu faptul că nu se creaseră organele de conducere a parlamentului, în situația din 2021, în această speță noi vedem că s-au epuizat toate termenele de învestire în funcție a unui guvern din partea Parlamentului Republicii Moldova. De aceea, dacă socialiștii nu vor recunoaște viitorul decret al președintelui Republicii Moldova de dizolvare a parlamentului, vor intra în albia încălcării Constituției și uzurpării puterii în stat, o crimă care se pedepsește conform art. 339 din Codul Penal, aceasta este, însă din punct de vedere politicește noi avem aici o anumită marjă de acțiune din partea socialiștilor. Să nu uităm de faptul că ei au în prezent o majoritate în cadrul parlamentului care a introdus starea de urgență, anume ei vor pedala starea de urgență în așa fel ca să nu aibă loc efectul juridic al viitorului decret al președintelui cu privire la dizolvarea parlamentului.”

Europa Liberă: Dl Cârnaț, dar la Curtea Constituțională sunt sesizări, se pare că chiar două, referitoare la încălcarea procedurii de a fi instituită această stare de urgență? Curtea Constituțională trebuie să se expună și pe aceste două sesizări, da?

Teodor Cârnaț: „Da, dna Ursu, chiar la Dvs. în studio am fost primul care am spus că acea stare de urgență care s-a instituit în Republica Moldova este una neconstituțională, fiindcă a avut loc cu viciu de procedură, însă sunt de părerea că dna președintă Sandu, după ce a obținut astăzi avizul din partea Curții Constituționale, pentru a fi în albia constituționalității și a da viață viitorului decret, adică să pregătească terenul pentru viitorul decret, trebuie să acționeze în felul următor: în primul rând se adresează cu un demers către Parlamentul Republicii Moldova prin care să solicite anularea stării de urgență pe faptul că ea a fost motivată politic și s-a demonstrat că-i motivată politic pentru a lungi viața acestui parlament și ea nu are nicio legătură cu starea de urgență în domeniul sănătății. Acesta-i un demers și, al doilea, ceea ce spuneam și anterior, că ea este neconstituțională, chiar dacă unii comentatori spun că nu am dreptul să spun că este neconstituțională, eu am spus că nu, libertatea de opinie în Republica Moldova este o valoare și eu, ca și expert în domeniul constituțional, am spus că nu trebuie să fii mare expert ca să vezi că a avut loc un viciu de procedură la momentul când parlamentul a introdus în Republica Moldova starea de urgență.”

Europa Liberă: Și Dvs. acum sugerați că președinta Sandu o să anunțe decretul privind dizolvarea parlamentului după ce se ridică starea de urgență sau ar putea măcar și azi sau și mâine, dar să aștepte ridicarea acestei stări de urgență?

Teodor Cârnaț: „Referitor la emiterea acestui decret depinde de dna președintă, deoarece chiar dacă va emite azi sau mâine acest decret prin care va spune că parlamentul de legislatura a X-a se dizolvă și se vor stabili alegerile parlamentare anticipate - când? Vedeți că în acest decret trebuie să fie introduse două puncte: primul că se dizolvă acest parlament, iar în punctul doi trebuie să stabilească data alegerilor parlamentare anticipate, dar pentru a stabili o dată ea nu poate, fiindcă are o stare de urgență.”

Europa Liberă: Și nu-i exclus că deputații ar putea să mai prelungească această stare de urgență sau să mai voteze pentru două luni, încă pentru două luni?

Parlamentul poate introduce o stare de urgență, dar aceasta va intra în contradicție cu voința poporului...

Teodor Cârnaț: „Spuneam lucrul acesta și anterior, că parlamentul, având o majoritate, poate introduce o stare de urgență, dar aceasta va intra în contradicție cu voința poporului, fiindcă astăzi Curtea Constituțională a ajuns la concluzia că poporul are dreptul de a-și alege din nou reprezentanții în Parlamentul Republicii Moldova. Astăzi s-a constatat că există astfel de circumstanțe, de aceea dna președintă, ca cel mai activ subiect în raport cu declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, trebuie să aplice întocmai prevederile Constituției și să dea dreptul suveranului, adică poporului de a-și alege viitorul parlament. Pentru aceasta eu spuneam că trebuie să facă acest demers către parlament și să spună: „Onorat parlament, în legătură cu faptul că există un aviz, eu de acum am pregătit proiectul de dizolvare a parlamentului, însă în legătură cu faptul că este introdusă starea de urgență și voi ați introdus-o pentru faptul ca voi să vă lungiți viața de deputați, demersul o să fie în felul următor: anulați această stare de urgență, fiindcă ea nu s-a motivat din punctul de vedere al stopării răspândirii pandemiei”. Și al doilea, văzând că deputații nu vor da curs unui astfel de demers, să fortifice nota în raport cu această problemă la Curtea Constituțională. Și Dvs. ați spus că avem două sesizări la Curtea Constituțională. Eu am făcut cunoștință cu ambele sesizări, a doua sesizare depusă de către deputații PAS, dacă nu mă înșel, dna Roșca și dl Litvinenco, prima a fost depusă de dl Octavian Țîcu, au evocat acele idei pe care le-am enunțat în spațiul public legate de viciul de procedură în legătură cu faptul că un guvern demisionar nu are dreptul să vină cu astfel de demers către parlament și a doua, că nu poate Parlamentul Republicii Moldova să voteze o hotărâre de introducere a stării de urgență inițiată de deputați, fiindcă intră în contradicție cu art. 6 din Constituția Republicii Moldova referitor la principiul separației puterilor în stat. Și din punctul acesta de vedere, pornind de la ideea că însăși hotărârea prin care s-a introdus starea de urgență este una viciată, fiindcă nu s-a arătat ce aspecte trebuie să fie luate de către executiv în raport cu prevenirea pandemiei în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ne-ați spus foarte clar ce urmează și ce poate să facă președinta Maia Sandu. Ce poate și ce nu ar trebui să mai facă actualul parlament sau acea majoritate, dacă ea își mai păstrează valabilitatea?

Teodor Cârnaț: „Actualul parlament odată ce este reprezentantul suprem al poporului în Republica Moldova, adică acea autoritate care are atribuția de a adopta legi, eu cred că e bine ca să se supună acestui aviz al Curții Constituționale și, în cele din urmă, chiar din oficiu să anuleze starea de urgență și să-i acorde poporului dreptul de a-și alege reprezentanții.”

Europa Liberă: Acesta-i cazul cel mai corect.

Teodor Cârnaț: „Acesta-i cazul ideal, constituțional.”

Europa Liberă: Dar dacă mai scot vreun as din mânecă socialiștii și aliații lor?

Teodor Cârnaț: „Asul din mânecă pe care pot să-l scoată socialiștii, așa cum ați spus Dvs., și această majoritate parlamentară este de a adopta la pachet mai multe legi, care vor fi totalmente neconstituționale, mai multe legi care ar lovi în democrație și în statul de drept și care ar pregăti viitoarele alegeri parlamentare anticipate, în sensul că s-ar putea să recurgă la modificarea Codului Electoral în baza căruia să se petreacă alegeri parlamentare anticipate, dacă totuși, până la urmă, vor ajunge la concluzia că să se supună decretului de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova. A doua pe care o văd în timpul proxim s-ar putea să elibereze din funcții sau să numească în funcții persoane care vor influența viitoarele alegeri parlamentare anticipate.”

Europa Liberă: Adică știți că expiră și mandatul membrilor Comisiei Electorale Centrale? Ar putea în grabă să numească alți membri ai CEC-ului?

Teodor Cârnaț: „Dvs. ați citit gândurile mele. Anume în această perioadă care va mai rămâne, fiindcă Curtea Constituțională, dacă nu va purcede la examinarea acelor sesizări prin care să declare starea de urgență neconstituțională, atunci parlamentul are o marjă de acțiune mult mai mare și vor elabora astfel de proiecte de legi ca să pregătească în așa fel alegerile parlamentare anticipate ca să aibă un scor mai mare dacă nu vor face astfel de modificări. Eu mă tem că, dacă dna președintă nu se va grăbi și Curtea Constituțională nu se va grăbi, s-ar putea chiar însuși parlamentul să modifice Codul Electoral și să interzică diasporei să voteze. Eu am spus lucrul acesta și nu întâmplător îl reiterez, deoarece diaspora sunt cetățenii noștri, lipsirea diasporei de dreptul de a vota lovește direct în legitimitatea și legalitatea viitoarelor alegeri parlamentare anticipate, fiindcă acesta este un milion de cetățeni care se află în străinătate.”

Dacă dna președintă nu se va grăbi și Curtea Constituțională nu se va grăbi, s-ar putea chiar însuși parlamentul să modifice Codul Electoral și să interzică diasporei să voteze...

Europa Liberă: Și un milion de cetățeni care totuși fac transferuri bănești către Republica Moldova?

Teodor Cârnaț: „Acesta-i al doilea aspect...”

Europa Liberă: Dar care au cetățenia Republicii Moldova, care au viză de reședință în Republica Moldova?

Teodor Cârnaț: „Și eu spun, ca să nu se acționeze în sensul respectiv, atunci Curtea Constituțională trebuie să se grăbească, să pună în examinare această sesizare, iar dna președintă să folosească ambele direcții de anulare a stării de urgență în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Mandatul CEC-ului expiră în iunie, dacă nu greșesc.

Teodor Cârnaț: „...Adică să vedem în felul acesta dacă parlamentul va rămâne încă viabil, adică va avea viață și dacă le expiră mandatul în iunie s-ar putea să introducă din nou stare de urgență ca, în cele din urmă, să aibă posibilitatea să modifice componența viitoarei Comisii Electorale Centrale. Și dacă vor face lucrul acesta, aceasta va fi totalmente nedemocratic, fiindcă condițiile de dizolvare a parlamentului s-au constatat astăzi, la data de 15 aprilie, ceea ce înseamnă că la data respectivă dna președintă este în drept să emită acel decret cu privire la dizolvarea parlamentului. De aceea, eu sunt de părerea că dna președintă s-ar putea să emită acel decret și să-l împartă în două părți. În prima parte să spună că se dizolvă Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a X-a, dar întrebarea-i de când se dizolvă? Adică, uitați-vă că numaidecât se împiedică în starea de urgență. Și a doua se stabilește data alegerilor parlamentare anticipate, de aceea eu sunt de părerea că trebuie să fie anulată starea de urgență și după aceea de purces la dizolvarea parlamentului.”

Europa Liberă: Dar estimativ ați putea să ne spuneți cam când ar putea să fie ziua alegerilor parlamentare anticipate?

Teodor Cârnaț: „Dna Ursu, uitați-vă că ceea ce s-a întâmplat din punct de vedere politicește, căci acțiunile depuse la Curtea Constituțională cam 100% le-am prevăzut că așa trebuie să se întâmple, de aceea pentru a vă da răspuns la întrebarea: „Când s-ar putea să aibă loc alegerile parlamentare anticipate?”, noi avem actori politici aici – parlamentul, dintr-o parte, din altă parte este președinția, dar ei nu sunt pasivi. Vedem că ei sunt activi, pentru ca Curtea să nu adopte acest aviz astăzi, uitați-vă câte acțiuni nocive a făcut Partidul Socialiștilor – s-au adresat la Consiliul Europei, s-au adresat cu diverse sesizări la Curtea Constituțională...”

Europa Liberă: La Comisia de la Veneția...

Teodor Cârnaț: „Dl Nagacevschi a spus că să se interpreteze avizul Comisiei de la Veneția din 2019 prin prisma sesizării depuse de dna președintă, cineva spune că s-ar putea să introducă starea de urgență legată de ordinea constituțională. Mai este un șiretlic aici, de aceea pentru a da răspuns la întrebarea Dvs. îmi este foarte greu să înțeleg cum vor acționa pe viitor acești actori politici, dar totuși zilele acestui parlament sunt numărate. Și vă spun din ce cauză. Dacă Curtea Constituțională în regim de urgență, să nu aștepte iarăși 2-3 săptămâni pentru a lua în examinare această sesizare legată de starea de urgență, dar în regim de urgență să examineze această sesizare a deputaților și, în cele din urmă, să declare introducerea stării de urgență neconstituțională, dacă face Curtea Constituțională lucrul acesta în așa fel, atunci va fi un adevărat, autentic apărător al Constituției și al drepturilor noastre constituționale. Și dacă Curtea va face acest lucru, atunci noi putem să stabilim că dna președintă undeva cred că într-o săptămână și jumătate-două s-ar putea să emită acel decret, după ce Curtea Constituțională, cred că săptămâna viitoare, undeva pe miercuri sau joi să pună în discuție aceste două sesizări și, în cele din urmă, să adopte hotărârea cu privire la declararea stării de urgență ca și neconstituțională și cred că dacă lucrul acesta se va întâmpla vinerea viitoare, dna președintă Sandu s-ar putea să emită acel decret prin care să dizolve Parlamentul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Să mai luăm în calcul și un alt scenariu. Iată în această perioadă scurtă despre care vorbiți Dvs. că ar trebui eventual până săptămâna viitoare Curtea să analizeze cele două sesizări și să ia o decizie, Maia Sandu să se pregătească pentru a emite decretul, s-ar putea aduna două treimi de voturi în parlament ca să înainteze un impeachment președintei?

Teodor Cârnaț: „E de domeniul fantasticii lucrul acesta din cauză că pentru a-i ridica sau pentru a o impune, pentru a o condamna, pentru a o învinovăți pe dna președintă pentru faptul că a încălcat Constituția trebuie să aibă probă juridică, dar proba respectivă putea să fie constatată numai de către Curtea Constituțională, așa cum a fost anterior constatat că s-a încălcat Constituția legat cu numirea dnei Gavriliță. Acum, temei juridic pentru a-i înainta impeachment dnei președinte Sandu nu există, unicul lucru ce există e că acest parlament nu vrea să fie dizolvat. Și dacă acest parlament nu vrea să fie dizolvat și Curtea Constituțională a spus că de-acum s-au întrunit toate circumstanțele, atunci parlamentul va abuza și va merge împotriva poporului. Dar aici este un moment, uitați-vă că, dacă rămâne în vigoare această hotărâre prin care s-a instituit starea de urgență în Republica Moldova, noi deschidem cutia Pandorei, deoarece pe viitor orice parlament care nu va dori să plece în demisie va recurge la mecanismul introducerii stării de urgență...”

Dacă rămâne în vigoare starea de urgență în Republica Moldova, noi deschidem cutia Pandorei...

Europa Liberă: Acum e legat de pandemie...

Teodor Cârnaț: „Va recurge la introducerea stării de urgență pentru faptul că deputații și-au delegat această atribuție în detrimentul Legii cu privire la starea de urgență, de asediu și de război, deoarece parlamentul a adoptat această lege, o execută guvernul sau președintele, dar nicidecum deputații nu pot introduce din oficiu, la propunerea lor, starea de urgență, fiindcă pe viitor, dacă rămâne această hotărâre în vigoare, s-ar putea să introducă starea de asediu, s-ar putea să introducă starea de război.”

Europa Liberă: Dar tot trebuie să se întrunească condițiile respective?

Teodor Cârnaț: „Dna Ursu, când s-a introdus starea de urgență, ce condiții s-au întrunit?”

Europa Liberă: Ziceam că acum e vorba despre această pandemie de COVID-19...

Teodor Cârnaț: „Pandemie... Dar în hotărârea respectivă de introducere a stării de urgență nu există nicio acțiune plauzibilă, concretă, care ar preveni pandemia în Republica Moldova. De aceea, pentru a nu da posibilitatea unor guverne sau unor parlamente să abuzeze, să fie autoritare, să încalce drepturile omului, să încalce opoziția și să execute puterea în nume propriu, această stare de urgență obligatoriu trebuie să fie declarată neconstituțională.”

Europa Liberă: Dar dacă luăm în calcul și ceea ce s-a vorbit în spațiul public, că PSRM și PAS ar fi ajuns aproape de un numitor comun când să fie stabilită data alegerilor parlamentare anticipate, doar că puțin nuanțat – PAS-ul zicea că ar fi bine în vară, PSRM a insistat pe ideea că în toamnă, acum, aceste două entități politice ar mai putea să reia, să discute acest subiect și să găsească un compromis?

Teodor Cârnaț: „Din punct de vedere politicește, eu cred că a fost ceva discutat între PAS și socialiști sau între președinta Sandu și ex-președintele Dodon referitor la scenariul petrecerii alegerilor parlamentare anticipate, nu exclud lucrul acesta, fiindcă felul cum s-a introdus starea de urgență parcă a fost bine regizat...”

Europa Liberă: O răzbunare pe adversarul politic, nu?

Teodor Cârnaț: „Nu aș spune. Uitați-vă că PAS-ul era de acord ca starea de urgență să fie introdusă pe 15 zile, iar socialiștii pentru două luni de zile pedalau pe lucrul acesta, dar, uitați-vă, guvernul Ciocoi, neavând competența constituțională, a spus că maximum pentru 30 de zile trebuie să fie introdusă. De aceea, se pare că o înțelegere a fost între ei doi și nu exclud faptul că și în prezent se va discuta, fiindcă socialiștii vor pedala ideea că dacă voi nu veți fi de acord cu noi ca să aibă loc alegerile parlamentare în toamnă, s-ar putea pe 30 mai să mai introducem o stare de urgență și să mai lungim acest termen încă pe două luni de zile. Dacă lucrul acesta se va întâmpla, atunci acest popor nu rezolvă nimic, în Republica Moldova deputații reprezintă interesele lor personale și de grup, fiindcă dacă parlamentul ar fi un reprezentant autentic al poporului, atunci în ziua în care s-au constatat circumstanțele de dizolvare a parlamentului ei trebuie să dea poporului dreptul de a-și alege viitorii reprezentanți, fiindcă ei și-au pierdut legitimitatea din data de 15 aprilie 2021. Și această introducere a stării de urgență toți au demonstrat că este numai în interesul lor de a primi salariul de deputat și de a-și lungi viața în Parlamentul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Am vorbit despre ce poate și ce trebuie să facă președintele Republicii Moldova, ce poate și ce trebuie să facă Parlamentul Republicii Moldova. Dar ce poate și ce trebuie să facă Guvernul interimar al Republicii Moldova până la aflarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate?

Teodor Cârnaț: „Dna Ursu, eu credeam că dl Ciocoi, chiar a doua zi după ce s-a introdus neconstituțional starea de urgență în Republica Moldova va veni în cadrul parlamentului și va cere rectificarea bugetului așa cum a motivat introducerea stării de urgență și dacă lucrul acesta se va întâmpla până a fi declarată neconstituțională, atunci ar avea o plusvaloare această introducere de stare de urgență. Dar dacă nu se va face rectificarea la unele legi, inclusiv rectificarea bugetului, atunci eu nu văd niciun motiv de a fi introdusă starea de urgență în Republica Moldova. Mai mult ca atât, dacă se cunoaște că vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, atunci guvernul Ciocoi trebuie să vină în Parlamentul Republicii Moldova și să arate de unde luăm noi banii pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate.”

Europa Liberă: Apropo se vor găsi banii pentru organizarea alegerilor anticipate?

Teodor Cârnaț: „Uitați-vă că suveranitatea aparține poporului, odată ce poporul are dreptul la alegeri parlamentare anticipate, atunci banii respectivi obligatoriu trebuie să fie găsiți pentru a da posibilitatea poporului să-și exercite acest drept suveran. Și nu contează de la care despărțituri sau de la care capitole vor fi luați și vor fi îndreptați spre alegeri parlamentare anticipate, fiindcă acesta este dreptul poporului.”

Europa Liberă: Dvs. cunoașteți argumentul de bază al PSRM. Ei spuneau că pe timp de pandemie este exclusă organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

Teodor Cârnaț: „Aici avem duble standarde. Noi în perioada pandemiei am avut alegeri parlamentare, am avut alegeri prezidențiale...”

Europa Liberă: Parlamentare doar într-o circumscripție, la Hâncești.

Teodor Cârnaț: „Noi am avut alegeri prezidențiale, dar referitor la faptul că nu se petrec alegeri în perioada pandemiei, la fel lucrul acesta este exclus, fiindcă toate statele democratice au avut alegeri, fie prezidențiale, fie parlamentare, fie la funcția de primar. De aceea, dacă noi avem o situație legată de democrație, respectând întocmai regula legată de petrecerea alegerilor parlamentare anticipate, adică regula legată de prevenirea pandemiei, atunci se vor desfășura aceste alegeri.”

Europa Liberă: De buna organizare a alegerilor parlamentare anticipate sunt responsabile două instituții – CEC-ul și guvernul.

Teodor Cârnaț: „La acest capitol, eu cred că dna președintă, inclusiv PAS-ul au dat greș. Au dat greș în sensul că nu au pedalat bine ideea ca să fie învestit în funcție un guvern proeuropean...”

Europa Liberă: Este ce este, reieșim din ceea ce este.

Mandatul unor membri ai Comisiei Electorale Centrale expiră...

Teodor Cârnaț: „Eu spun că s-a gafat aici, adică au greșit, dar din ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova, atunci guvernul Ciocoi este responsabil din punctul de vedere al finanțării alegerilor parlamentare anticipate și din punctul de vedere al garantării ordinii de petrecere a alegerilor parlamentare anticipate. Referitor la organizare și petrecere este responsabil acel organ specializat care este Comisia Electorală Centrală. Și la acest capitol chiar Dvs. ați menționat că avem probleme, deoarece mandatul unor membri ai Comisiei Electorale Centrale expiră. Și dacă expiră, s-ar putea ca actualul parlament, în perioada pandemică, în perioada stării de urgență, să numească noi membri în cadrul Comisiei Electorale Centrale.”

Europa Liberă: Deci, astăzi nimeni nu ar avea un răspuns exact referitor la data scrutinului parlamentar anticipat?

Teodor Cârnaț: „Aveți perfectă dreptate, fiindcă sunt multe necunoscute, care pot fi rezolvate în timpul cel mai apropiat. Principala necunoscută este cât va dura starea de urgență – o zi, două sau până pe 30 mai? Sau ar putea fi după 30 mai încă două luni? Sau din august iar încă pe două uni de zile? Uitați-vă, e în mâna parlamentului.”

Europa Liberă: Dvs. ați spus că parlamentul, practic, începând cu ziua de astăzi, nu ar mai trebui să ia decizii de forță majoră?

Teodor Cârnaț: „Da, deoarece s-au constatat circumstanțele de dizolvare a parlamentului, dar în legătură cu faptul că viața parlamentului se lungește în perioada stării de urgență, atunci ei sunt plenipotențiari să adopte orice acte ca legislativ care sunt de competența parlamentului.”

Europa Liberă: Ideea că din cursa alegerilor parlamentare anticipate ar putea fi exclus un actor politic e viabilă?

Teodor Cârnaț: „Da, e viabilă, numai că acele sesizări care s-au depus la Curtea Constituțională referitoare la declararea neconstituțională a Partidului „Șor”, probabil că la asta vă referiți...”

Europa Liberă: Exact...

Teodor Cârnaț: „...sunt neconstituționale, fiindcă au fost depuse de către deputați care nu sunt în drept de a sesiza Curtea Constituțională cu astfel de sesizări. De aceea că pot să se adreseze la Curtea Constituțională pentru a fi declarat un partid neconstituțional numai președintele Republicii Moldova, ministrul justiției sau procurorul general.”

Europa Liberă: Dar din cursa electorală elimină CEC-ul un actor care nu respectă toate normele legale?

Teodor Cârnaț: „Dna Ursu, noi o să ajungem la acea etapă când acești concurenți electorali, mi se pare că avem vreo 60 de partide în Republica Moldova...”

Europa Liberă: 56.

Teodor Cârnaț: „56 de partide care au dreptul să se înscrie în cursa electorală pentru a obține un mandat în Parlamentul Republicii Moldova, însă dacă noi spunem de pe acum că cineva va ieși trist din cursa electorală, cred că nu este corect.”

Europa Liberă: Nu zicem dacă va fi, am zis că s-ar putea să se adune suficiente argumente pentru ca să fie scos din cursa electorală un actor politic.

Noi am plătit, noi am pus obrazul și am arătat că în Republica Moldova nu se respectă pluralismul și pluripartitismul...

Teodor Cârnaț: „Orice partid care se va înscrie în cursa electorală și nu va respecta întocmai legislația electorală, mai ales la capitolul finanțare, atunci CEC-ul este în drept să-l pedepsească cu excluderea din cursa electorală. Noi am avut mai multe cazuri, inclusiv reprezentanții Partidului „Șor”, care au fost scoși din cursa de candidați la funcția de primar general, la fel am avut un alt partid al lui Renato Usatîi, când aproape toți membrii Comisiei Electorale Centrale au votat excluderea din cursă a lui Renato Usatîi și, în cele din urmă, Partidul Socialiștilor condus de Igor Dodon a preluat electoratul lui Renato Usatîi, însă un singur membru al Comisiei Electorale Centrale, dl Ștefan Urîtu, a spus că aceasta merge împotriva democrației de a fi exclus un candidat care are potențial mare de a deveni reprezentant al poporului în Parlamentul Republicii Moldova. Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a dat câștig de cauză acestui actor politic și a pedepsit statul Republica Moldova, iar aici trebuia să vedem acțiunile de regret ale ministrului justiției față de foștii membri ai Comisiei Electorale Centrale care l-au exclus din cursă pe Renato Usatîi. Însă nicio acțiune nu s-a făcut la acest capitol, dar noi am plătit, noi am pus obrazul și am arătat că în Republica Moldova nu se respectă pluralismul și pluripartitismul care este un garant în Constituția Republicii Moldova.”

Europa Liberă: La surprize opinia publică poate să se mai aștepte?

Teodor Cârnaț: „În general, Republica Moldova este țara surprizelor și, mai ales, din punctul de vedere al surprizelor care merg împotriva poporului Republicii Moldova. De aceea este binevenit ca toți actorii politici, dacă vor într-adevăr să aibă un rating și să fie votați de către popor, ei nu trebuie în prezent să se opună la acest drept al poporului de a-și alege din nou reprezentanții în parlament, fiindcă acel partid politic care se va opune în prezent declanșării alegerilor parlamentare anticipate în fiecare zi va scădea din rating, fiindcă introducerea stării de urgență s-a arătat că este mai mut motivată politic și nicidecum de a preveni pandemia. Și acesta va fi un risc al acelor partide care vor merge împotriva declanșării alegerilor parlamentare anticipate.”

Europa Liberă: Iar surpriza cea mai mare poate fi chiar componența viitorului legislativ.

Teodor Cârnaț: „Aceasta este voința poporului și care va fi componența viitorului parlament de popor depinde, fiindcă de multe ori noi spuneam că poporul când votează parcă este miop și numai după ce votează vede ce reprezentanți am trimis în parlament, pe care a doua zi trebuia dl procuror general să intenteze dosare penale față de jumătate din ei. De aceea, ca poporul să nu aibă astfel de surprize, e bine ca să stea strâmb, dar să voteze corect, așa cum ar fi dorit să fie reprezentat în Parlamentul Republicii Moldova, să fie votați oameni onești, oameni cu verticalitate care au demonstrat lucrul acesta în timp, dar să nu voteze pisica din sac, așa cum au votat-o până în prezent.”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG