Criticile Departamentului de Stat al Statelor Unite în legătură cu încălcarea drepturilor omului în Republica Moldova, inclusiv prin declarații considerate discriminatorii ale președintelui Igor Dodon, precum și replicile dintre partidele parlamentare pe marginea formării unei noi coaliții de guvernare sunt temele retrospectivei săptămânii politice.
La trei săptămâni de la organizarea scrutinului parlamentar și o săptămână de la validarea mandatelor deputaților de către Curtea Constituțională, partidele politice ce au acces în Parlament nu au ajuns la un numitor comun în privința unei coaliții majoritare. Prin vocea președintelui Legislativului, Andrian Candu, democrații au lansat în această săptămână o nouă invitație la negocieri blocului ACUM.
Sergiu Litvinenco, în numele blocului, a insistat că poziția PAS și PPDA rămâne neschimbată și anume: „nu poartă negocieri cu cei care sunt responsabili de capturarea statului”. Blocul ACUM a refuzat, marți, și o invitație la dialog din partea câștigătorilor alegerilor, socialiștii. Redactorul-șef al săptămânalului „Observatorul de Nord” de la Soroca, Victor Cobăsneanu, pune la îndoială sinceritatea invitațiilor la dialog lansate de socialiști și democrați, însă crede că reprezentanții blocului ACUM ar putea să fie mai puțin categorici.
„Mi se pare că opoziția, în persoana blocului ACUM, ar trebui să meargă la aceste negocieri ca să vină cu un pachet foarte bine distinct de cerințe față de Partidul Democrat, inclusiv în ceea ce privește numirea unui procuror european sau procuror din partea alianței, în ce privește schimbarea componenței CEC-ului, schimbarea șefilor de la ANI, CNA și așa mai departe. Ar fi foarte interesant nu doar PD-ul să pună capcane, să le pună și alții. Blocul electoral ACUM ar putea să ceară niște lucruri cu care, poate, Partidul Democrat nici nu ar fi de acord, dar ACUM ar avea măcar un motiv să spună că a venit la negocieri nu cu mâna goală, dar li s-au refuzat cerințele.”
În raportul Departamentului de stat al SUA privind respectarea drepturilor omului în lume, lansat în această săptămână, se constată că „una din cele mai serioase probleme ale Republicii Moldova rămâne corupția (…) care este foarte răspândită în sistemul juridic și în alte structuri de stat”.
La capitolul referitor la situația drepturilor omului, sunt menționate cazuri de tortură în închisori, condiții grele de detenție, decizii arbitrare de reținere sau limitări ale libertății de expresie. Analistul politic Ion Tăbârță de la Institutul „Viitorul” observă că spre deosebire de rapoartele din anii precedenți, cel dat publicității în această săptămână este extrem de critic în adresa politicienilor moldoveni.
„Guvernarea noastră nu ar trebui să se culce pe-o ureche pentru că ulterior anumite atitudini rezervate ale SUA față de Republica Moldova pot avea un impact negativ asupra statului nostru. Republica Moldova nu ar trebui să se comporte ca și în cazul rapoartelor negative venite din partea Uniunii Europene, însă ar trebui să ia anumite măsuri pentru a corecta situația dacă într-adevăr parteneriatul strategic cu SUA este o prioritate pentru Republica Moldova.”
Din conducerea țării, președintele Parlamentului, Andrian Candu a fost singurul care a reacționat scurt la încălcările pentru care este citată Republica Moldova în raport. Spre deosebire de apărătorii drepturilor omului, șeful legislativului a menționat că „de la an la an situația este mai bună” și că observă o „evoluție pozitivă” în cazul Republicii Moldova.
