Prima ședință a noului Parlament așteptată în ultima săptămână a acestei luni promite mai mult suspans decât în alte dăți. Spre deosebire de alte alegeri, partidele parlamentare nu au început acum niciun fel de negocieri vizibile pentru formarea vreunei coaliții majoritare, așa încât, dacă există planuri ascunse, ele se vor dezavua abia atunci, la prima ședință, când va fi aleasă conducerea forului legislativ.
Igor Dodon spune că va convoca ședința de constituire a noului Parlament cel mai târziu pe 25-26 martie. Dar nu este deloc limpede dacă o coaliţie se va crea până atunci.
Partidul Democrat, suspectat că deja ar avea pregătită o proprie variantă de Guvern, public a lansat însă o nouă invitaţie la negocieri şi din nou blocului ACUM, sugerând că ar fi gata chiar să-i cedeze funcţia de premier. Blocul ACUM a respins invitaţia ca şi data trecută, cu argumentul că a primit mandat de la cetăţeni ca să lupte cu oligarhia, nu să negocieze cu ea.
Andrian Candu este democratul trimis astăzi să vorbească într-o conferinţă în numele formaţiunii.
„Dacă liderii blocului electoral ACUM ar fi acceptat dialogul, noi am fi fost dispuşi să le facem unele oferte care presupun un rol important în tot ce înseamnă guvernarea, cu alte cuvinte le-am fi oferit conducerea viitorului Guvern, adică funcţia de prim-ministru”, a spus el înainte de a lansa noua invitaţie.
Liderii blocului ACUM, pe de altă parte, au cerut, în ceea ce a părut a fi o contraofertă, o serie de demisii, inclusiv a procurorului general şi a directorului SIS, dar este limpede că ei nu cred în sinceritatea demersului democraţilor, ca şi a celui socialist.
„Au decis în mod ipocrit să folosească în comunicarea publică Blocul ACUM pe post de primă opţiune, ca mai apoi să formalizeze o coaliţie obscură care există şi este funcţională de ani de zile…”, susţine unul din liderii ACUM, Andrei Năstase.
Observatorii, printre ei Vladislav Kulminski, director executiv al Institutului pentru Iniţiative Strategice, sugerează că democraţii şi-au ales tactica curtării ACUM pentru că anticipează o opinie critică faţă de formula guvernamentală pe care au de gând s-o propună şi nu doresc să pară că ar fi avut şi vreo opţiune mai bună.
„Şi se pare că această aşa-zisă coaliţie tehnocrată va fi la fel de nelegitimă ca şi actualul Guvern, creat cu 19 mandate şi restul mandatelor - achiziţionate prin diferite metode. Se pare că şi acest Guvern tehnocrat va fi creat după aceeaşi formulă şi este foarte important să se creeze anumite justificări în spaţiul public că alte opţiuni pur şi simplu nu erau – ba ACUM era prea intransingent, ba nu au vrut să creeze coaliţie cu PD, ba au respins oferte destul de avantajoase… Deci, se dă vina pe alţii, adică pe Blocul ACUM. ”
Analiştii care cred drept „cea mai probabilă” formula unui guvern tehnocrat, nu au totuşi deocamdată un răspuns clar cum anume acesta va fi învestit. Unii spun că democraţii ar putea apela la transfugi din cele două forţe rivale, socialistă şi blocul ACUM, caz în care se va formaliza o coaliţie de genul celei din 2016. Alţii spun că democraţii ar putea alege modelul de guvern minoritar din 2015 şi în acest caz vor apela la voturile socialiştilor doar pentru a-l adopta, nu şi pentru a guverna.
Între timp au apărut şi câteva semne ce îi fac pe analişti şi mai încrezători că democraţii şi socialiştii vor ajunge totuşi la o înţelegere: deşi nu era obligat de vreo circumstanţă, Igor Dodon a promulgat o serie de legi adoptate recent prin asumare de răspundere de Guvernul democrat, iar Andrei Neguţa, un apropiat al socialiştilor, după o rechemare scandaloasă din timpul campaniei electorale, a fost retrimis a treia oară ambasador la Moscova, fără nicio explicaţie din partea diplomaţiei de la Chişinău.
