Linkuri accesibilitate

Ştiri

Testul femeii internate cu suspiciuni de coronavirus la Străşeni - negativ

Spitalul din Strășeni

O femeie a fost internată la spitalul din Strășeni, fiind suspectată de coronavirus. Ea s-a întors din Italia acum două săptămâni. În vârstă de 48 de ani, ea a fost internată cu simptome asemănătoare infecției cu COVID-19, fiind izolată și plasată în carantină. Pacientei i s-au prelevat analize și a fost efectuat testul pentru coronavirus.

„Totul este normal, pacienta este stabilă, iar starea sănătății în acest moment nu prezintă pericol”, a declarat directoarea spitalului din Strășeni, Olga Ceaglei, citată de site-ul UNIMEDIA.

Vezi ultimele știri ale zilei

Președinta Maia Sandu a început o serie de consultări cu societatea civilă „în vederea ieșirii din criza politică”

Președinta Maia Sandu. Imagine de arhivă

Președinta Maia Sandu spune că a început luni o serie de consultări cu reprezentanții societății civile, juriști, specialiști în drept constituțional, spunând că vrea să le asculte opiniile și recomandările „în vederea ieșirii din criza politică”.

Sandu refuză discuții cu majoritatea parlamentară a deputaților socialiști, deputaților transfugi și deputaților Partidului Șor în vederea desemnării unui nou premier, în ciuda unei recomandări a Curții Constituționale.

Într-o postare pe Facebook în urma discuțiilor de luni, Sandu a repetat că membrii majorității parlamentare ar vrea „să-și păstreze fotoliile și schemele de corupție”, în timp ce ea urmărește declanșarea unor alegeri parlamentare anticipate.

Premierul armean Nikol Pașinian spune că este gata de alegeri anticipate

Premierul armean Nikol Pașinian, vorbindu-le suporterilor săi. Erevan, 1 martie 2021

Premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a spus, luni, că este gata să convoace alegeri parlamentare anticipate, cu condiția ca opoziția să accepte unele condiții. Pașinian se confruntă cu o criză, după ce armata i-a cerut, săptămâna trecută, să-și dea demisia, în ceea ce el a descris drept o tentativă de lovitură de stat.

Capitala armeană este scena unor proteste rivale ale simpatizanților puterii și opoziției, iar tensiunile sunt ridicate.

Vorbind în fața propriilor suporteri în Piața Republicii din centrul Erevanului, Pașinian a spus că, în afară de alegerile anticipate cerute de opoziție, ar mai trebui să aibă loc, în luna octombrie, un referendum de modificare a constituției pentru a extinde împuternicirile șefului statului și a evita alte crize în viitor.

Premierului armean i se cere demisia de la sfârșitul anului trecut, când a semnat un acord de încetare a focului cu Azerbaidjanul. Acordul a pus capăt unor lupte de șase săptămâni pentru regiunea Nagorno-Karabah, între forțele etnicilor armeni și forțele azere, dar este văzut de unii ca o cedare umilitoare din partea Armeniei.

Doi experți ONU cer investigarea otrăvirii lui Navalnîi

Alexei Navalnîi. 20 februarie 2021

Doi experți ONU în drepturile omului au cerut o investigație internațională pe tema otrăvirii criticului Kremlinului Alexei Navalnîi, spunând că dovezile indică „foarte probabila implicare” a oficialilor guvernamentali ruși.

Într-o declarație comună, la 1 martie, Agnes Callamard, cel mai important expert ONU în execuții extrajudiciare, sumare și arbitrare, și Irene Khan, expert în libertatea de expresie și a opiniei, au cerut „eliberarea imediată” a lui Navalnîi din închisoare.

„Dat fiind caracterul inadecvat al răspunsului autorităților interne, folosirea armelor chimice interzise, și ceea ce pare să fie o rutină a tentativelor de ucidere, credem că este necesară efectuarea unei investigații internaționale, în regim de urgență, pentru stabilirea faptelor și clarificarea tuturor circumstanțelor legate de otrăvirea d-lui Navalnîi”, au spus Callamard și Khan.

Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, cel mai cunoscut critic al președintelui Vladimir Putin, a fost arestat la 17 ianuarie, după ce a revenit în țară din Germania, unde se tratase la spital în urma otrăvirii cu Noviciok, în Siberia, în vara anului trecut.

Arestarea lui Navalnîi pentru încălcarea unor ordine juridice mai vechi a stârnit indignare în toată Rusia, zeci de mii de ruși participând la proteste de stradă la 23 și 31 ianuarie.

Poliția a intervenit în forță împotriva manifestanților, arestându-i pe mulți din aliații lui Navalnîi.

Tot luni, surse diplomatice au informat că statele membre în UE au aprobat sancțiuni împotriva a patru oficiali de rang înalt din justiția și organele de forță rusești pentru implicarea în întemnițarea lui Navalnîi.

Nicolas Sarkozy, condamnat pentru mită și trafic de influență

Nicolas Sarkozy după aflarea verdictului

Un tribunal francez l-a condamnat pe fostul președinte Nicolas Sarkozy la trei ani de închisoare, după ce l-a găsit vinovat de mită și trafic de influență.

În sentința pronunțată luni la Paris este cuprins un de închisoare și doi de pedeapsă suspendată. Sentința nu este definitivă, iar fostul politician, care neagă orice vină, poate face apel în termen de 10 zile.

Conservatorul Sarkozy, care are 66 de ani, a fost găsit vinovat că a încercat să mituiască un magistrat, Gilbert Azibert, oferindu-i o slujbă de prestigiu la Monaco în schimbul informațiilor despre o anchetă penală referitoare la finanțarea campaniei sale electorale.

Procurorii spun că delictul a ieșit la lumină odată cu interceptarea unor conversații între Sarkozy și fostul său avocat, după ce fostul președinte și-a încheiat mandatul în 2012.

Convorbirile i-au fost urmărite din cauza bănuielilor privind o finanțare libiană a aceleiași campanii electorale.

Un tribunal rusesc menține mandatul de arestare pentru Volkov, un apropiat al lui Navalnîi

Leonid Volkov, 22 februarie 2021

Tribunalul municipiului Moscova a menținut un mandat de arestare emis luna trecută pe numele lui Leonid Volkov, un asociat apropiat al politicianului opozant întemnițat Alexei Navalnîi.

Mandatul pe numele lui Volkov, șeful rețelei de echipe ale lui Navalnîi la scară națională, fusese emis la 10 februarie la solicitarea Comitetului Investigativ.

Volkov, stabilit în prezent în Lituania, este acuzat că a chemat minorii să participe la demonstrații de protest neautorizate, la sfârșitul lunii ianuarie.

Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, cel mai cunoscut critic al președintelui Vladimir Putin, a fost arestat la 17 ianuarie, după ce a revenit în țară din Germania, unde se tratase la spital în urma otrăvirii cu Noviciok, în Siberia, în vara anului trecut.

Arestarea lui Navalnîi pentru încălcarea unor ordine juridice mai vechi a stârnit indignare în toată Rusia, zeci de mii de ruși participând la proteste de stradă la 23 și 31 ianuarie.

Poliția a intervenit în forță împotriva manifestanților, arestându-i pe mulți din aliații lui Navalnîi.

Dodon nu vrea referendum pentru demiterea Maiei Sandu

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a spus că partidul său nu dorește vreun referendum pentru suspendarea președintei Maia Sandu, dar a insistat ca ea să desemneze un premier dorit de PSRM și aliații lui.

„Un astfel de referendum ar fi un alt pas spre adâncirea crizei, și nu ar rezolva nimic”, a scris Dodon pe Facebook luni, prezentând concluziile discuțiilor purtate sâmbătă la Consiliul Republican al PSRM, care s-a ținut fără presă. „Ultimul lucru care ne preocupă acum este funcția Maiei Sandu sau demiterea ei”.

În aceeași postare, Dodon mai spune însă că PSRM solicită ca „până cel târziu pe data de 9 martie, decretul de desemnare a primului ministru propus de majoritatea parlamentară să fie emis”.

Dodon i-a mai cerut Maiei Sandu să „iasă din izolare” și să discute cu partidele, pentru că „actuala criză poate fi soluționată, prin dialog, nu prin războaie politice și blocaje instituționale”.

În replică, președinția a spus luni, într-o declarație a purtătoarei de cuvânt Sorina Ștefârță, că „nu operează cu ultimatumuri”, iar Maia Sandu „desfășoară săptămâna aceasta consultări cu societatea civilă, cu experți în drept și cu mai mulți actori sociali”.

În februarie, când premierul propus de Sandu, Natalia Gavriliță, nu a primit aprobarea parlamentului, socialiștii au anunțat că au constituit o nouă majoritate parlamentară, „tehnică”, și o propun premier pe Mariana Duleșteanu.

Maia Sandu a numit-o însă repetat în funcție pe Gavriliță, într-o decizie pe care Curtea Constituțională a respins-o spre finalul lunii trecute.

Sandu a sugerat de mai multe ori că ea nu recunoaște „noua majoritate” din Parlament, pentru că din ea fac parte deputați corupți, sau presați să facă jocuri politice etc.

COVID-19: stare „alarmantă” în capitală, un nou deces printre medici

Un oficial de la primăria capitalei a atras atenția că în Chișinău pandemia de COVID-19 se accelerează, în vreme de breasla medicală a deplâns încă un doctor răpus de coronavirusul de tip nou.

Avertismentul despre situația „alarmantă” din capitală a fost făcut de Tatiana Bucearschi, șefa Direcției generale asistență socială și de sănătate, la ședința de luni a Primăriei.

„În contextul creșterii alarmante a numărului de cazuri, îndemn cetățenii la responsabilitate maximă pentru a face față perioadei de criză”, a spus Tatiana Bucearschi, citată de Unimedia.md.

Între timp, s-a anunțat că a murit duminică din cauza COVID-19 chirurgul Boris Spînu, de la Spitalul Raional Cahul. Instituția a scris pe rețele că moartea lui Spînu „a adus doliu enorm în familia medicală a spitalului”.

De la începutul pandemiei în R. Moldova au murit de COVID-19 91 de angajați din domeniul sănătății, dintr-un total de aproximativ 4.000 de victime.

În declarația sa de luni, Tatiana Bucearschi, șefa Direcției generale asistență socială și de sănătate, a dat asigurări că spitalele din capitală sunt pregătite să înceapă campania de vaccinare.

Pe această temă, liderul socialist Igor Dodon a spus luni că se fac eforturi ca Moldova să primească săptămâna aceasta sau săptămâna următoare și vaccine rusești anti-COVID, după cele primite de la „partenerii români”.

Primii lucrători medicali din Republica Moldova urmează să fie vaccinați marți, 2 martie, contra COVID-19. Este vorba despre lucrătorii medicali din secțiile reanimare, anestezie și terapie intensivă, cât și secțiile spitalicești cu profil COVID-19 de la Spitalul Clinic Republican și de la Institutul de Medicină Urgentă, transmite IPN.

Între timp, luni, autoritățile sanitare au anunțat încă 994 de cazuri de infectare cu COVID-19 în R. Moldova în 24 de ore și încă 25 de decese.

Netanyahu dă vina pe Iran pentru explozia de pe un cargou israelian

Nava israeliană MV Helios Ray, 25 februarie 2021

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a acuzat Iranul că a efectuat un atac asupra unei nave maritime de marfă cu proprietar israelian în Golful Oman săptămâna trecută, o acuzație pe care Teheranul o respinge.

„Aceasta a fost într-adevăr o operațiune a Iranului, Asta este limpede”, a spus Netanyahu radioului de stat Kan într-un interviu difuzat la 1 martie.

„Iranul este cel mai mare inamic al Israelului, și sunt decis să-l opresc. Lovim Iranul în întreaga regiune”, a spus Benjamin Netanyahu, răspunzând întrebării dacă țara lui va riposta.

Purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe, Saeed Khatibzadeh, a respins „ferm” acuzația că țara lui s-ar afla în spatele atacului, și a spus că Netanyahu „suferă de o obsesie iraniană”.

Nava israeliană MV Helios Ray, transportatoare de vehicule, naviga din portul saudit Damman spre Singapore când a fost lovită de o explozie, la 25 februarie.

Deflagrația nu a făcut victime omenești, dar potrivit proprietarului israelian al navei, aceasta a rămas cu două găuri cu diametrul de 1,5 m într-o latură.

În prezent nava sub pavilion panamez, înregistrată în Isle of Man, se află în portul Dubai, unde a fost trimisă o echipă de investigatori israelieni.

În blocajul politic, poziția Platformei DA rămâne echivocă

Conferință de presă a liderului Platformei DA, Andrei Năstase, Chișinău, 1 martie 2021 (capture)

Poziția Platformei DA în actualul blocaj politic rămâne echivocă după ce luni a dat publicității o declarație de presă în care pe de o partea se arată că „reforma clasei politice” este „o necesitate”, dar pe de altă parte și că anumite decizii urgente, crede Platforma DA, cum ar fi indexarea reală a pensiilor nu pot fi puse în practică decât de guvern cu „atribuții depline”.

„Pentru a soluționa imperativ problema indexării pensiilor este necesară rectificarea bugetului până la 1 aprilie 2021, rectificare care poate fi operată exclusiv de un executiv cu atribuții depline” susține Plarforma DA, care anunță că a și înaintat o inițiativă legislativă pentru amendarea legii bugetului.

Duminică, la conferința de presă cu președintele Consiliului European, președinta Maia Sandu a reafirma că trebuie organizare alegeri anticipate pentru a avea un parlament care sprijină reformele și agenda pro-europeană iar soluția ei, după decizia din 23 februarie a Curții Constituționale, este de a aștepta până pe 23 martie când se împlinesc trei luni de la demisia guvernului Chicu. Dacă în acest timp nu este numit un nou guvern, potrivit unor interpretări, Constituția ar permite dizolvarea Parlamentului.

Partidul Socialiștilor, prin liderul fracțiunii sale, a declarat însă că noua majoritate, pe care o formează cu grupul Pentru Moldova din jurul Partidului Șor ar fi dispusă să investească actualul guvern interimar cu puterii depline, zădărnicind planurile președintei.

Crește numărul deceselor legate de Covid-19, de luni începe vaccinarea

Primele vaccinuri anti Covid-19 au sosit sâmbătă la Chișinău, 27 februarie 2021.

Duminică, 28 februarie s-au mai înregistrat 24 de decese legate de Covid-19 și aprope 600 de noi cazuri de contaminare cu coronavirus, informează Ministerul Sănătății.
De luni, 1 martie începe prima etapă de vaccinare anti-COVID-19, după ce sîmbătă, în R. Moldova a sosit primul lot de 21.400 de doze de vaccin AnstraZeneca din donația făcută de România. Urmează vaccinurile pe care R. Moldova le primește prin platforma COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății. În total, săptămâna aceasta, ar trebui să fie 36 de mii de doze disponibile.

Cele peste 21 de mii de doze de vaccin au fost distribuite Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, precizează Ministerul Sănătății și conform Planului Național de Imunizare, vaccinul va fi distribuit către instituțiile medico-sanitare publice (prin intermediul Centrelor de Sănătate Publică Teritoriale) și va fi lansată prima etapă a campaniei de vaccinare.

O Europă socială este ce vor aproape 90% din cetățenii UE (Eurobarometru)

Aproape 90 la sută din cetățenii Uniunii Europene consideră o „Europă socială” drept lucrul cel mai important, arată ultimul Eurobarometru prezentat de Politico.eu

Dar într-o analiză pe țări, care detaliează preocupările europenilor, pe primul loc se situează „sănătatea”, subiect care domină agenda în majoritatea țărilor UE, inclusiv România. Europenii sunt preocupați însă cel puțin la fel de mult de educație, tot pe fundalul pandemiei și a trecerii de multe ori la învățământul online. Educația este preocuparea principală a cehilor, olandezilor sau danezilor în timp ce pentru unguri și croați, salariile sunt cea mai mare problemă acum.

Din 15 martie, toți românii se pot înscrie pentru vaccinarea anti Covid-19

În România, campania națională de vaccinare a început pe 27 decembrie 2020.

De la 15 martie, în România se deschide pentru toată lumea lista de înscriere la vaccinarea anti Covid-19, indiferent de vârstă sau așa-numite comorbidități.

Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anticoronavirus, medicul militar Valeriu Gheorghiță, a preczat duminică 28 la Digi24 că vaccinarea propriu-zisă va începe, cel mai probabil, în aprilie.

De la debutul campaniei de vaccinare în România, în 27 decembrie, numărul total al persoanelor vaccinate cu cel puțin o doză a ajuns la 915.761, dintre care 707.295 au fost vaccinate cu Pfizer, 77.812 cu Moderna, iar 130.654 cu AstraZeneca, precizează RFI.ro

ONU și UE condamnă reprimarea sângeroasă a protestelor din Myanmar

Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană și multe state occindentale, începînd cu Statele Unite, au condamnat cu fermitate intervenția brutală a forțelor de ordine de Myanmar împotriva protestatarilor, soldată cu cel puţin 18 morţi duminică. Valul de proteste din Myanmar se îndreaptă împotriva loviturii de stat a armatei din 1 februarie.

La începutul lunii februarie, armata a înlăturat de la putere guvernul condus de Aung San Suu Kyi, laureată a premiului Nobel pentru pace, punând astfel capăt unei tranziţii spre democrație după 50 de ani de dictatură militară. Pretextu puciului au fost pretinse fraude comise în alegerile generale din noiembrie 2020.

Fostul președinte Trump lasă de înțeles că ar putea candida din nou în 2024

Fostul președinte american Donald Trump în prima sa apariție politică după încheierea mandatului, Conferința Acțiunii Politice Conservatoare, Orlando, Florida, 28 februarie 2021.

Fostul preşedinte american Donald Trump nu a exclus posibilitatea de a candida din nou, în 2024, la Casa Albă în prima sa apariţie publică de când și-a încheiat mandatul. Trump a ținut primul său discurs politic duminică, în ultima zi a Conferinţei Acţiunii Politice Conservatoare (CPAC) care a avut loc în Orlando, Florida.

Liderul republican nu a declarat în mod explicit că va candida din nou dar a spus: „Tocmai au pierdut Casa Albă". „Dar cine ştie, cine ştie, aş putea chiar decide să îi bat pentru a treia oară", declaraţie care dă de înţeles atât că ar fi câştigat de fapt alegerile din luna noiembrie împotriva democratului Joe Biden, cât şi că ar putea decide să se prezinte din nou candidat la alegerile prezidenţiale din 2024.

"Mişcarea noastră de patrioţi americani mândri şi harnici abia începe şi în cele din urmă vom câştiga. O să câştigăm", a susţinut Donald Trump. Fostul preşedinte continuă să repete afirmaţia falsă potrivit căreia el este câştigătorul alegerilor din noiembrie 2020 şi refuză să îşi recunoască înfrângerea susţinând că au fost comise fraude electorale masive fără să prezinte însă dovezi.

Trump continuă să se bucure de o susținere puternică în cadrul Partidului Republica, deși a pierdut nu numai Casa Albă dar și majoritatea în Senat și implicit în Congres, la ultimele alegeri.

Într-un sondaj informal, participanţii CPAC s-au declarat, în proporţie de 95%, în favoarea continuării politicilor sale, iar un procent de 70% ar dori ca Trump să candideze din nou în 2024. Un procent de 55% din participanţi au spus că îl vor vota pe Trump în cursa de nominalizare, în cadrul partidului Republican.

Restricții la trecerea graniței din Franța, în Germania

Trecerea de forntieră Breitenau, pe A17, intrarea în Germania din Cehia la începutul noilor restricții sanitare, 15 februarie 2021.

Germania va aplica de marţi restricţii mai severe la trecerea frontierei cu departamentul francez Moselle, adăugat duminică pe lista țărilor și regiunilor considerate „zone de înalt risc din cauza unor variante îngrijorătoare” ale noului coronavirus.

Intrarea în Germania din zonele respective este interzisă, cu câteva excepţii, cum ar fi şoferii de camioane şi unii lucrători esenţiali.

Autorităţile germane au clasificat ca zone de risc 15 alte ţări şi regiuni, printre care Cehia şi Tirolul austriac. Măsurile au produs luna aceasta cozi lungi pe şoselele către frontiera germană.

Comisia Europeană apreciază că restricţiile sunt disproporţionate şi nu se încadrează în limitele convenite de Uniunea Europeană.

După Sputnik V, Ungaria este prima țară UE care vaccinează și cu Sinovac

Duminică, 28 febrarie, premierul Ungariei, Victor Orban s-a vaccinat cu produsul anti Covid-19 din China, Sinopharm, Budapesta, 28 februarie 2021.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, s-a vaccinat duminică împotriva coronavirusului cu produsul companiei chineze Sinopharm și i-a îndemnat pe unguri să se vaccineze cât mai repede și fără frică pentru că „al treilea val” al epidemiei ”este aici și va fi mai puternic”. Orban a făcut anunţul pe pagina sa oficială de Facebook.

Ungaria este primul stat membru al Uniunii Europene care a început vaccinarea cu Sinovac, de miercurea trecută. În ţară se foloseşte şi vaccinul rusesc Sputnik V. Ambele produse nu sunt deocamdată omologate de OMS sau Agenția europeană a Medicamentelor dar sunt folosite în multe țări din lume, ca și în Ungaria, în baza aprobărilor naționale. În paralel, în Ungaria ca în restul UE se vaccinează cu cele trei produse aprobate internațional: Pfizer/BioNTech, Moderna şi AstraZeneca/Oxford.


Premierul Viktor Orban a promis că până la Paşte, la începutul lui aprilie, toţi cei circa 2,5 milioane de cetăţeni ungari vor primi cel puţin o doză de vaccin anti-COVID-19.

„Doamnă președintă, Europa este de partea dumneavoastră” declară la Chișinău președintele Consiliului European

Președintele Consiliului European, Charles Michel și președinta Maia Sandu, Chișinău, 28 februarie 2021

Aflat într-o vizită de o zi la Chișinău, președintele Consiliului European, Charles Michel a reafirmat sprijinul ferm al structurilor europene pentru ceea ce el a numit „agenda foarte ambițioasă” a președintei Maia Sandu de reforme și luptă cu corupția. „Trebuie să implementăm reforme ca să luptăm cu corupția” a declarat Michel la conferința de presă comună cu Maia Sandu, iar „agenda foarte ambițioasă sprijinită de președintă este direcția corectă ca să consolidăm relațiile cu Uniunea Europeană”.

Oficialul european a reamintit că sprijinul Uniunii Europene este mereu condiționat de reformarea justiției, lupta cu corupția și întărirea statului de drept. În acest moment, sprijinul financiar de urgență, de 100 de milioane de euro – din care R. Moldova a primit o primă tranșă - se concentrează pe lupta cu pandemia de coronavirus. Accesul rapid la vaccinurile anti Covid-19, prin donații sau platforma Covax, susținută financiar de UE, este de asemenea o prioritate europeană, a mai declarat Charles Michel.

La rândul său, președinta Maia Sandu a reamintit că alegerea ei a fost semnalul că cetățenii R. Moldova vor schimbarea și reforme, ce nu pot fi aplicate decât cu sprijinul unui nou Parlament, motiv pentru care susține necesitatea organizării de alegeri anticipate cât mai repede.

„Ne așteptăm ca toate partidele politice să acționeze în interesele superioare ale națiunii” a declarat și Charles Michel, în sprijinul poziției președintei.

De la Chișinău, președintele Consiliului European își continuă turneul diplomatic în Georgia și Ucraina.

Myanmar: încă două persoane ucise de poliție în cursul protestelor

Ciocniri între protestatari și forșele de ordine la Yangon, Myanmar, 28 februarie 2021.

Cel puțin încă două persoane au fost ucise de poliţia din Myanmar care duminică a intervenit din nou în forță, împotriva participanților al protestele împotriva puciului din 1 februarie. Represiunea violentă a demonstraţiilor continuă de două zile în toată ţara, iar bilanţul morţilor a ajuns la cel puţin cinci.

La începutul lunii februarie, armata a înlăturat de la putere guvernul condus de Aung San Suu Kyi, laureată a premiului Nobel pentru pace, punând astfel capăt unei tranziţii spre democrație după 50 de ani de dictatură militară. Pretextu puciului au fost pretinse fraude comise în alegerile generale din noiembrie 2020.

Lovitura de stat a provocat un val de proteste și reacția brutală a forțelor de ordine. Mai multe state occidentale, începând cu Statele Unite, au condamnat lovitura de stat şi represiunea.

La Chișinău, președintele Consiliului Eurpean reamintește că sprijinul UE depinde de reforme

Președintele Consiliului European, Charles MIchel și președinta Maia Sandu, Chișinău, 28 februarie 2021

„Uniunea Europeană este cel mai de nădejde partener al R. Moldova” a scris pe contul său de Twitter Charles Michel, președintele Consiliului European dar „sprijinul nostru (al UE) merge mână în mână cu reformele ”.

„Lupta cu corupția și consolidarea statului de drept sunt calea de urmat”, a mai scris Michel, care s-a întâlnit duminică, la Chișinău, cu președinta Maia Sandu.

Charles Michel se află la începutul unui turneu diplomatic, următoarele etape sunt Georgia și Ucraina.

Președintele Biden își va preciza luni poziția față de Arabia Saudită

Președinte american Joe Biden, 25 februarie 2021.

Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a afirmat sâmbătă că administraţia sa va face luni un anunţ legat de Arabia Saudită, în urma unui raport al serviciilor americane de informaţii care au ajuns la concluzia că prinţul moştenitor Mohammed bin Salman a „avizat” uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi.

Administraţia Biden s-a confruntat cu o serie de critici pentru faptul că nu a anunțat sancțiuni care sa-l vizeze direct și pe prinţul moştenitor, după publicarea concluziilor raportului CIA . Vineri, secretarul de stat Antony Blinken anunțase o „recalibrare” a relațiilor cu Arabia Saudită și sancționarea unor apropiați ai princițului bin Salman.

De luni, noi restricții sanitare dar transportul public va funcționa la Chișinău în weekend

Secția de Covid-19 din spitalu Sf. Treime din Chișinău, ianuarie 2021.

Autoritățile din sănătatea publică au revenit asupra deciziei de a limita transportul public la Chișinău, în weekend. Astfel, transportul public va circula și în zilele de sâmbătă și duminică în conformitate cu programul de weekend, stabilit anterior. Decizia aparține Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a capitalei.

În urma creșterii numărului de infectați cu noul coronavirus dar mai ales al deceselor, s-a decis instituirea de noi restricții sanitare pe două săptămâni pentru a limita răspândirea pandemiei.

De luni, 1 martie și până pe 15 martie 2021 se trece la învățământ online în învăţământul primar, gimnazial, liceal, extraşcolar, profesional tehnic şi superior. Măsura se aplică în instituțiile de stat și cele private. Olimpiadele școlare nu vor mai putea fi organizate cu prezența fizică a persoanelor.

Spectacolele de teatru, concertele și spectacolele din casele de cultură nu vor mai avea loc cu public.

Se va extinde pe cât posibil, în domeniul de stat și privat, munca de la distanță, astfel ca în întreprinderi si birouri să nu vină fizic decât personalul stric necesar.

De pe 5 martie, pentru a intra în R. Moldova va fi nevoie de un test PCR COVID-19 negativ, efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de sosire.

Totodată, Ministerul Culturii a anunțat că cea de-a 55-a ediție a Festivalului Internațional de Muzică „Mărțișor” se va desfășura online.

Navalnîi transferat într-o colonie penitenciară din zona Moscova

Alexei Navalnîi în timpul apelului judecat într-un tribunal din Moscova, 20 februarie 2021.

Presa din Rusia relatează că opozantul Alexei Navalnîi ar fi fost transferat într-o colonie penitenciară din zona Moscovei dar colaboratorii lui atrag atenția că nu există încă nici o confirmare oficială a locului unde își ispășește cei doi ani și jumătate de închisoare.

Agenția TASS a relatat sâmbătă că Navalnîi a fost transferat în colonia penitenciară Pokrov din regiunea Vladimir, situată la circa 100 de kilometri est de Moscova. TASS citează o sursă anonimă care susține că transferul a avut loc vineri, 26 februarie și că Navalnîi s-ar afla în carantină. De regulă, autoritățile penitenciare nu confirmă închisoarea unde se află sau este transferat un deținut decât după ce a avut loc transferul.

Familia lui Navalnîi și colaboratorii acestuia atrag atenția că pentru moment nu există nici o confirmare oficială așa că „rămân valabile întrebările: unde se află, care este starea sănătății, este în siguranță?” a declarat purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi.

Opozantul a fost arestat în ianuarie pe un aeroport din Moscova, la întoarcerea din Germania unde fusese tratat timp de cinci luni după ce în august 2020 fusese ținta unei tentative de otrăvire cu agentul neurotoxic Noviciok, în Siberia. Ulterior a fost condamnat la doi ani și jumătate închisoare pentru că ar fi încălcat condițiile unei condamnări cu suspendare din 2014, într-un dosar de fraudă pe care Navalnîi îl califică drept fabricat la ordin politic. Arestarea și condamnarea lui Navalnîi au provocat un val de proteste ample în Rusia și intervenția brutală a forțelor de ordine. În jur de 10 mii de persoane au fost temporar reținute.

Luni, ambasadorii UE se pregătesc să oficializeze noi sancțiuni împotriva Rusiei ca reacție la condamnarea lui Navalnîi și la intervenția brutală a forțelor de ordine împotriva manifestanților pașnici.

SUA aprobă vaccinul Johnson & Johnson, primul care se administrează într-o singură doză

Primul vaccin anti Covid-19 care se administrează într-o singură doză, Johnson & Johnson.

Statele Unite au aprobat al treilea vaccin anti Covid-19, cel produs de firma Johnson & Johnson, primul care se administrează într-o singură doză. Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a declarat sâmbătă, 27 februarie că vaccinul este sigur, oferă o protecție „robustă” și produce reacții adverse minore.

Potrivit testelor clinice, efectuate pe peste 40 de mii de persoane, vaccinul are o eficacitate de 85% în prevenirea cazurilor grave de Covid-19 și de circa 66% în prevenirea cazurilor moderate – asemănător cu vaccinul AstraZeneca/Oxford care din cauza unor rezultate similare este privit cu o doză de scepticism de publicul occidental, după cum relata recent Financial Times.

În unele state, ca Germania sau Franța, AstraZeneca este recomandat numai pentru persoanele mai tinere de 65 de ani deși OMS îl recomandă pentru toată lume. Este însă un motiv pentru care vaccinurile rămân nefolosite, atâta timp cât nici unde în Europa occidentală nu s-a ajuns la faza vaccinării întregii populații, indiferent de vârstă sau grupa de risc.

Cel puți două state din Germania, Bavaria și Baden-Wurttemberg vor acum să schimbe regulamentul permițând oricui este dispus, să se vaccineze cu AstraZeneca, relatează „Bild am Sonntag”. Mai mult, vaccinarea ar putea avea loc și în cabinetele doctorilor de casă, nu numai în centrele special amenajate.

Miercuri, Ministerul german al Sănătății informa că din cele un milion 450 de mii de doze de vaccin AstraZeneca, aflate în stoc pe 23 februarie, nu se folosiseră decât 15% sau 240 de mii de doze.

Crește numărul de infectări pe malul stâng al Nistrului

Tiraspol, cinematograf redeschis de la începutul lunii februarie, 7 februarie 2021.

În regiunea transnistreană, numărul de infectări cu noul coronavirus a început să crească semnificativ săptămâna aceasta, ajungând și la 200 de cazuri pe zi, o cifră de 3-4 ori mai mare decât cu o săptămână mai devreme. De la începutul pandemiei în regiunea transnistreană au fost raportate 31.276 de cazuri de Covid-19, la o populație estimată la puțin peste 300 de mii de locuitori. S-au înregistrat 683 de decese legate de Covid-19.

Cu toate acestea, administrația de la Tiraspol a permis organizarea festivalului Mărțișor, a concertelor și întâlnirilor atât în spații deschise, cât și în încăperi, cu condiția să fie respectate „normele sanitare”. Asta, în timp ce pe malul drept de luni, 1 martie, învățământul trece în regim online, iar teatrele și sălile de concert se închid.

În același timp, structurile de forță de la Tiraspol au primit indicații să înceapă pregătirea pentru parada militară din 9 mai, când în Rusia este sărbătorită Ziua Victoriei în cel de al doilea război mondial, tradiție la care se aliniază și regiunea transnistreană. Militarii și tehnica din dotare vor începe pregătirile pentru această paradă.

Încă nu s-a decis dacă parada va avea loc cu sau fără public, și nici dacă va fi organizat și un marș popular, numit „Divizia nemuritoare”, dar și tradiționala la Tiraspol petrecere de după paradă când toți doritorii pot gusta terci ostășesc și vizita expoziții militare organizate în aer liber.

Chișinăul vrea să modernizeze infrastructura care include bacul de la Molovata

Bacul de la Molovata, blocat de înghețuri, februarie 2021

Bacul peste Nistru în zona Molovata, singura legătură cu malul drept pentru mai multe sate din regiunea transnistreană subordonate Chişinăului, a funcționat anul trecut la capacitate dublă față de anul 2019, din cauza restricțiilor de circulație impuse de administrația de la Tiraspol. Prin posturile instalate sub pretextul pandemiei, administrația transnistreană a blocat singurul drum terestru care permitea legătura satelor Molovata Nouă, Cocieri și Corjova din raionul Dubăsari cu restul teritoriului controlat de Chişinău.

Un comunicat al Biroului de reintegrare anunță că în 2020 bacul de la Molovata a transportat 85 mii de autovehicule (față de 43 mii în 2019) și 212 mii de pasageri (față de 131,4 mii în 2019). În câteva situații, atunci când vara nivelul Nistrului a scăzut din cauza secetei, dar și în iarnă, atunci când râul a înghețat, circulația peste Nistru s-a oprit complet, iar satele subordonate Chişinăului nu au mai putut fi alimentate cu produse de primă necesitate și alimente.

Comunicatul anunță că în cadrul unei ședințe, vicepremiera pentru Reintegrare, Olga Cebotari, a solicitat mobilizarea eforturilor pentru modernizarea, fortificarea și completarea infrastructurii întreprinderii „Bacul Molovata” pentru a mări capacitatea de transportare, dar și pentru a menține funcționalitatea bacului pe timp de secetă sau de îngheț pe râul Nistru.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG