Înainte de o nouă reuniune bilaterală pentru reglementarea conflictului transnistrean, relațiile dintre Chișinău și Tiraspol sunt, din nou, tensionate.
Transnistria acuză malul drept de militarizare și că ar face parte deja din „sistemul NATO”. Cât Tiraspolul așteaptă o „reacție serioasă din partea Rusiei”, Chișinăul răspunde la aceste „exagerări” spunând că transnistrenii încing spiritele intenționat.
Așa-numitul ministru de externe de la Tiraspol, Vitalie Ignatiev, insistă în mod constant să fie readus la viață formatul de negocieri „5+2”, pentru ca și Moscova să participe la discuții. Ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov, insistă și el pe importanța acestui format.
Pe de altă parte, Chișinăul dă de înțeles că, pe durata invaziei Rusiei în Ucraina, acest lucru este imposibil și, atâta timp cât e război în țara vecină, platforma de discuții va fi „înghețată”. Ambasadorul SUA în R. Moldova, Kent Logsdon, a îndemnat părțile să discute direct până când va fi posibilă reluarea negocierilor în formatul „5+2”, pe care „Statele Unite îl susțin în continuare”.
„O nouă escaladare a conflictului”
La o masă rotundă organizată de Camera Publică a Federației Ruse, Ignatiev a acuzat Chișinăul de militarizare și de faptul că R. Moldova ar fi devenit „parte a sistemului NATO”. El a cerut Rusiei să ofere „un răspuns serios” acestor tendințe.
„Chișinăul a majorat bugetul militar și a primit transportoare blindate Piranha din Germania. În Moldova a fost înființat un centru al UE pentru securitate internă și gestionarea frontierelor și a fost creată o misiune Frontex pentru a permite poliției europene și altor forțe speciale să se afle pe teritoriul moldovean”, a reclamat reprezentantul regiunii nerecunoscute.
De asemenea, el a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar „elimina toate componentele prezenței rusești” în R. Moldova și a cerut Moscovei să intervină: „Toate aceste procese necesită o reacție serioasă din partea Rusiei. Sunt vizați toți cetățenii ruși din regiunea transnistreană”.
Adresându-se autorităților ruse, Ignatiev a mai spus că e nevoie de un „efort extraordinar pentru a apăra drepturile și libertățile cetățenilor și compatrioților ruși” din Transnistria, pentru că, potrivit lui, R. Moldova ar întreprinde acțiuni ce ar putea duce la „o nouă escaladare a conflictului”.
Reacțiile Chișinăului
Biroul de Reintegrare la Chișinău, care se ocupă de soluționarea conflictului transnistrean înghețat, a calificat aceste declarații drept „provocatoare”.
„Declarațiile Tiraspolului dovedesc o intenție clară de a distrage atenția de la situația complicată a drepturilor omului din regiunea transnistreană și de la încălcarea flagrantă a normelor și standardelor universale ale dreptului internațional de către reprezentanții Tiraspolului”, a comentat Biroul.
Între timp, a apărut un nou motiv de tensionare a relațiilor dintre cele două maluri. În luna decembrie a anului trecut, Parlamentul R. Moldova a adoptat, în primă lectură, amendamente la Codul penal, completându-l cu noțiunile de „entitate anticonstituțională”, „structură informativă ilegală” și „amenințare gravă la adresa securității Republicii Moldova”. Sunt prevăzute inclusiv pedepse pentru apelurile la separatism.
Amendamentele urmează să fie adoptate în lectură finală la începutul lunii februarie. După aceasta, răspunderea penală va plana asupra oficialilor transnistreni de diferite niveluri: de la președintele republicii nerecunoscute până la deputații din parlamentul local.
