Linkuri accesibilitate

Toate loviturile sunt permise: presa franceză de scandal despre identitatea lui Brigitte Macron


Emmanuel Macron și soția sa Brigitte, la Palatul Élysée, în Paris, sediul președinției franceze.
Emmanuel Macron și soția sa Brigitte, la Palatul Élysée, în Paris, sediul președinției franceze.

În ceea ce este numită, de către cotidianul Le Monde, „trumpizarea” vieții politice franceze, presa din „Hexagon” se ocupă astăzi de o rumoare persistentă, răspândită pe rețelele sociale, și anume că Brigitte Macron, soția președintelui Franței, mai în vârstă decât el, ar fi la origine un bărbat (ni se dă și numele presupus: Jean-Michel Trogneux), care și-a schimbat sexul și starea civilă înainte de a-l înhăța pe adolescentul Emmanuel (Macron).

Totul, evident, e calculat pentru a crea discredit și ridicol asupra lui Emmanuel Macron, în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor, în luna aprilie, alegeri pe care aproape toate sondajele arată că Macron le va câștiga. Presa franceză scrie despre riscul ca aceste alegeri prezidențiale din 2022 să fie parazitate, precum ultimele două campanii din SUA, de absurde și degradante teorii ale complotului. În 2016, candidata democrată Hillary Clinton fusese acuzată că ar fi fost implicată într-o sordidă afacere a unei presupuse rețele de pedofili despre care se spunea că ar fi legați de o anume pizzeria din Washington (așa-numita « PizzaGate »).

În 2020, de asemenea, tot felul de teorii conspiraționiste îl făceau și pe Joe Biden pedofil. Ba chiar, cum o amintește specialistul în teoriile complotului Tristan Mendès-France, intervievat de revista Marianne, o acuzație similară îi fusese adusă și lui Michelle Obama.

La fel, în precedentele alegeri prezidențiale franceze, în 2017, circulaseră felurite rumori despre presupusa homosexualitate a lui Emmanuel Macron, ceea ce desigur nu ar fi avut nimic ilegale, dar ar fi avut un efect negativ în anumite medii profund conservatoare din Franța.

« Profession gendarme »

La originea teoriei despre Brigitte Macron presupusă a fi „bărbat trans” se află o pseudo-enquête realizată de o internaută, o bloggeriță de extrema dreaptă și o conspiraționistă cunoscută, Natacha Rey, pentru o publicație apropiată de dreapta extremă și de polemistul Alain Soral, Faits & Documents, cum o retrasează Libération. Articolul a fost reperat în luna octombrie de blogul conspiraționist « Profession gendarme », care, între articole despre presupuse cursuri de vrăjitorie pro-LGBT din școli din California sau despre cum a fost „inventat” poporul evreu, a dat naștere zvonului ce o vizează pe Brigitte Macron. Dar un interviu cu această Natacha Rey, pe YouTube, pe 10 decembrie, e cel care a propulsat cu adevărat absurda teorie... care, de altfel, s-ar putea întoarce în favoarea lui Macron, într-atât calomnia atinge grotescul.

Termenul-cheie #JeanMichelTrogneux (presupusul nume de „bărbat” al lui Brigitte Macron) este în vârful căutărilor pe Twitter în Franța. Le Figaro anunță de altfel că Brigitte Macron va depune o plângere la tribunal pentru calomnie și afirmații «transfobe».

1991-2021: ce mai rămâne din URSS?

Este titlul numărului special de astăzi al cotidianului francez Libération. Într-adevăr, URSS, imperiul sovietic, se prăbușea definitiv pe 25 decembrie 1991.

Libération constată acest paradox, despre care am mai scris în această rubrică a revistei presei: la trei decenii de la prăbușirea URSS-ului, după ce tabăra Navalnîi a fost redusă la tăcere cu forța de structurile puterii, Partidul Comunist (KPRF) pare să rămână acum în Rusia ultima formă organizată de potențială rezistență în fața lui Putin.

Sprijinul Bisericii este, de asemenea disputat și de Kremlin și de comuniști. Comuniștii se afirmă acum tot mai ultraconservatori și sprijină pe față, în totalitate, biserica ortodoxă. «Isus a fost primul comunist», a declarant în campanie eternul șef al partidului, Ghenadi Ziuganov (deja candidat comunist la alegerile prezidențiale din 1996 împotriva lui Elțîn). La fel, comuniștii din KPRF mai cer și anexarea autoproclamatelor republici separatiste din Donbas (în Ucraina), după modelul anexării Crimeei.

Pe frontul pandemiei

În momentul în care autoritățile în Olanda tocmai au impus o carantină totală de sărbători și până la jumătatea lunii ianuarie, experții medicali în Marea Britanie îi cer lui Boris Johnson să ia măsuri similare. Deocamdată, însă, Johnson continuă să fie în centrul unui scandal permanent, trebuind să se apere de acuzațiile că a încălcat personal toate regulile sanitare încă de la începutul crizei.

La Bruxelles, Le Soir rezumă felul în care Europa întreagă panichează în fața noului virus mutant omicron și cum unele țări, precum Belgia și Franța, au început acum o campanie de vaccinare și a copiilor între 5 – 11 ani.

În SUA de asemenea, cum o scrie Washington Post, 70% din noile cazuri de infectare sunt datorate noului virus omicron. Israelul de altfel a interzis temporar călătoriile spre SUA și Canada, din pricina noului virus.

Un Pegasus israelian înaripat și cu urechi mari

Același Le Monde revelează (este de altfel principalul articol din numărul din această dimineață) că serviciile secrete saudite au folosit serviciile programului israelian de spionaj Pegasus pentru a urmări progresul anchetei experților ONU în chestiunea implicării Arabiei Saudite în crime de război în Yemen.

Firma Pegasus este o vastă rețea de spionaj cibernetic bazată pe un program informatic secret israelian, cu acces la telefoanele a zeci de mii de jurnaliști, avocați și oameni politici în multe țări, printre care unele europene, precum Ungaria. (Am mai scris aici despre cum guvernul lui Viktor Orbán se arată a fi fost un solid client al acestei firme.)

Totul a început cu revelații făcute în cadrul structurii numite Forbidden Stories, împreună cu alte 16 mari ziare (printre care Le Soir în Belgia, The Guardian în Anglia, sau Süddeutsche Zeitung în Germania, iar din SUA Washington Post).

Acelea au fost rezultatele unei lungi anchete, efectuate de 16 mari ziare împreună cu Amnesty International, privind „Proiectul Pegasus” (the Pegasus Project), o vastă rețea de spionaj cibernetic bazată pe un program informatic secret israelian cu acces la telefoanele a zeci de mii de jurnaliști, avocați și oameni politici în multe țări universale. Jurnaliștii au putut ei înșiși avea acces la datele a circa 50.000 de personalități din presă, justiție și sfera politicului. Printre organizațiile media cu ziariști vizați se numără Wall Street Journal, CNN, New York Times, dar și Europa Liberă și Vocea Americii.

Ungaria – presa și societatea civilă sub control

Baza de date israeliană la care au avut acces jurnaliștii conține printre atâtea altele 300 de numere de jurnaliști, oameni de afaceri și patroni de presă din Ungaria. Ungaria este de altfel singura țară europeană al cărei guvern se arată a fi făcut apel la serviciile firmei israeliene pentru a spiona presa și opozanții de acasă. Le Monde a scris că pe listă se regăsesc nume atât de răsunătoare ca jurnaliștii András Szabó și Szabolcs Panyi, de la site-ul de investigații Direkt36. În ultimii ani, acest site a publicat o serie de anchete, foarte deranjante pentru putere, despre relațiile lui Viktor Orbán cu Rusia și China.

În 2019, de pildă, Szabolcs Panyi, care ancheta asupra transferului Băncii Internaționale de Investiții de la Moscova la Budapesta, a descoperit că telefonul său fusese infectat de nu mai puțin de 20 de ori. În acel an, 2019, La Libre Belgique scria deja că sediul băncii de la Budapesta aduce cu un biroul unor servicii de spionaj.

Pegasus conține „o bază de date amețitoare” scrie Le Monde, printre care se numără un șef de stat și doi premieri europeni, dar și prinți arabi, dizidenți, miliardari și politicieni europeni sau africani. Dar mai ales sute de jurnaliști, avocați, opozanți și militanți pentru drepturile omului. În India, cum o revelează Libération, era spionat chiar nimeni altul decât șeful opoziției, Rahul Gandhi.

Pegasus este un program extrem de intruziv, pentru că aspiră, fără să se facă remarcat, cu toată discreția, totul dintr-un telefon: emailuri, contacte, localizarea geografică, SMS-uri, apeluri telefonice, documente, fotografii… «Total inacceptabil», a tunat și președinta Comisiei europene, Ursula von der Leyen. La Londra, The Guardian a scris că recursul guvernelor la o firmă privată pentru a spiona cetățenii marchează trecerea la o nouă eră a supravegherii. Deodată, iată că argumentul potrivit căruia “cine n-are nimic de ascuns nu trebuie să se teamă” se vede îngropat definitiv.

Întreprinderea israeliană NSO, aflată în spatele programului, vindea datele culese (piratate) unor guverne, încă nenumite. NSO funcționează din 2011, un deceniu de ilegalitate totală, constată Le Monde, care conchide că activitățile NSO explică anumite detalii din apropierea recentă între Israel și țări ca Arabia Saudită, Marocul sau Ungaria.

Cum a scris-o și Süddeutsche Zeitung, prin această armă de supraveghere cibernetică a reușit guvernul lui Viktor Orbán să închidă sau să controleze și ce mai rămăsese din presa liberă. În Ungaria, ministerul justiției, condus de fidela aliată a lui Orbán Judit Varga, poate decide oricând o ascultare de 24 de ore a oricărui telefon, fără vreun control, o practică denunțată de un verdict al Curții europene a drepturilor omului. De altfel, Judit Varga a spus pentru cotidianul Népszavaguvernele au nevoie de tehnologie.

Washington Post a scris deja că acest sector al spionajului privat nu este reglementat mai nicăieri. Întreprinderea este protejată de ministerul israelian al apărării. Ungaria e singura țară europeană clientă a firmei israeliene, celelalte fiind: Azerbaidjan, Kazahstan, India, Israel, Bahrain, Mexic, Maroc, Rwanda, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Pe lista jurnaliștilor cu telefoanele infectate se află și Jamal Khashoggi, asasinat în 2018 în consulatul de la Istanbul al țării sale de către un comando venit special din Arabia Saudită ca să-l omoare.

Spionajul din Ungaria – un test pentru Europa

Cotidianul din SUA Washington Post, unul din cele 16 ziare care au demascat Proiectul Pegasus, scrie că întreaga afacere reprezintă un test și o criză pentru Europa în sine. Viktor Orbán era deja văzut ca o sperietoare și un mini-tiran care în 12 ani de când e la putere a transformat Ungaria dintr-o democrație europeană încă fragilă într-un spin „iliberal” în coasta Europei, sau chiar un “stat mafiot post-comunist,” în care presa e condusă de aliații săi, care controlează și vaste sectoare ale economiei. Noua lege anti-LGBTQ a iritat și scandalizat atât de tare alte guverne în UE, încât premierul Olandei Mark Rutte a mers până la a sugera că Ungaria ar trebui să iasă din Uniune.

Viktor Orbán doar a pufnit și a satirizat această indignare morală occidentală, spunând că e vorba de un “demers colonial”. Metodele de supraveghere și control prin intermediul firmei israeliene încalcă însă cu totul legislația UE în legătură cu protecția datelor digitale (digital privacy protections).

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG