Ședința inaugurală a consiliului local din Siurte, un sat din regiunea transcarpatică a Ucrainei, era pe terminate, pe 21 noiembrie, când oamenii din sală au început să cânte. Au ajuns și la intonarea imnului național al țării vecine, Ungaria, situată la numai vreo 10 kilometri către vest.
Altădată, o asemenea întâmplare ar fi putut trece neobservată în Transcarpatia, unde locuiește cea mai mare parte a comunității etnicilor maghiari din Ucraina. Însă s-a produs pe fundalul unui conflict diplomatic deja existent între Kiev și Budapesta.
Înainte de alegerile locale ucrainene, din luna octombrie, Ucraina acuzase Ungaria de amestec în campania din regiunea sa vestică, interzicând accesul unor oficiali ai guvernului ungar pe teritoriul său. Oficiile unor fundații ale etnicilor maghiari au fost percheziționate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pe motiv că ar fi fost implicate în „activități îndreptate împotriva suveranității de stat”. Ungaria a respins vehement acuzațiile.
Cele întâmplate la ședința consiliului local din Siurte după alegeri au fost filmate și postate pe rețelele de socializare online, iar autoritățile de la Kiev au cerut din nou ofițerilor SBU să investigheze incidentul.
Autoritățile de la Budapesta au spus, la rândul lor, că presa ucraineană a umflat scandalul și că înregistrarea video nu a inclus și partea în care membrii consiliului local au cântat și imnul Ucrainei.
Maghiarii formează cea mai numeroasă minoritate etnică din regiunea transcarpatică a Ucrainei, care a făcut parte în trecut din Imperiul Austro-Ungar.
Între Ungaria și Ucraina au existat mereu dispute în legătură cu ceea ce Budapesta numește încălcări ale drepturilor minorității maghiare. Tensiunile au crescut, în 2017, când Ucraina a adoptat o lege pentru a limita folosirea limbilor minorităților etnice în școlile publice. Budapesta a iritat Kievul prin faptul că a acordat pașapoarte etnicilor maghiar din Ucraina și a sugerat în mod repetat că va bloca apropierea Ucrainei de NATO.
Ședința inaugurală a consiliului local din Siurte (oficial Comunitatea Teritorială Unită Siurte), a avut loc pe 21 noiembrie, tocmai când Ucraina marchează Ziua Demnității și Libertății. În acea zi a început, la Kiev, în 2013, revolta Euromaidan, care a dus la răsturnarea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici, în februarie 2014.
Înregistrarea video a fost încărcată, pe 30 noiembrie, pe pagina de Facebook Transcarpathia TOP, care nu este asociată cu vreun cont personal.
În declarații făcute presei ucrainene, președintele consiliului local din Siurte, Arpad Pushkar, a sugerat că apariția înregistrării, despre care a spus că ar distorsiona realitatea, se poate datora unei scurgeri orchestrate de membri ai comisiei electorale locale.
„La început, am cântat imnul Ucrainei..., apoi consilierii au început să cânte rugăciunea noastră, imnul Ungariei”,a spus Pushkar.
Această versiune a evenimentelor a fost relatată și de ambasada Ungariei la Kiev, care, într-o postare pe Facebook de pe 2 decembrie, a mai explicat că rugăciunea națională este veche de sute de ani și a devenit parte a imnului Ungariei mai târziu. Ambasada a mai subliniat că legislația ucraineană asigură dreptul minorităților etnice de a-și folosi simbolurile naționale.
Irina Vereșciuk, deputată din partea Partidului „Servitorul Poporului” al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a sugerat că autoritățile din Ungaria ar fi avut o reacție diferită dacă un asemenea incident s-ar fi petrecut în propria lor țară.
„Cum ar fi reacționat ei, dacă imnul ucrainean ar fi fost intonat la o ședință de consiliu în țara lor, un act neprietenos și lipsit de respect?”, a spus Vereșciuk serviciului ucrainean al Europei Libere, pe 2 decembrie.
Nestor Șufrici care face parte din fracțiunea Platformei Pentru Viață, o formațiune a opoziției pro-ruse din parlamentul ucrainean, a spus că acțiunile Serviciului de Securitate al Ucrainei, în special raidurile la un oficiu al etnicilor maghiari, complică inutil relațiile Kievului cu Budapesta.
„Îmi închipui că încercările de a găsi compromisuri (cu Ungaria) vor fi acum mult mai dificile”, a spus Șufrici Europei Libere.
Solomia Bobrovska, membră a partidului anticorupție Holos, crede că autoritățile, în particular Serviciul de Securitate, au acționat în mod adecvat.
„Mai mult, cred că asemenea măsuri trebuiau luate mai devreme”, a spus Europei Libere Bobrovska, acuzând Ungaria de amestec în alegerile locale ucrainene din luna octombrie. „Oficial ungari au făcut campanie în mod deschis, încălcând legislația ucraineană prin interferențe în afacerile interne ale Ucrainei”, a spus deputata.
Ucraina a acuzat în mod oficial Ungaria de amestec în alegerile locale ucrainene din luna octombrie. Ministerul de externe de la Kiev a spus că Ungaria a îndemnat alegătorii din regiunile ucrainene de la graniță să sprijine Partidul Maghiarilor, ceea ce constituie o încălcare a legislației ucrainene.
Să nu facă pași care indică asupra unui amestec direct în afacerile interne ale Ucrainei
„Ministerul a cerut imediat părții ungare să respecte legislația Ucrainei și să nu facă pași care indică asupra unui amestec direct în afacerile interne ale Ucrainei și nu corespund caracterului de bună vecinătate al relațiilor ucraineano-ungare”, se spune într-o declarație difuzată de minister, pe 26 octombrie. În aceeași zi, ministru de externe ucrainean Dmitro Kuleba a anunțat că doi oficiali ai Ungariei nu au voie să intre în Ucraina.
Tensiunile au crescut cu o lună mai târziu, pe 30 noiembrie, când Ungaria l-a convocat la ministerul de Externe pe ambasadorul Ucrainei la Budapesta în urma raidurilor SBU la oficiile etnicilor maghiari din Transcarpatia.
Asociația Culturală a maghiarilor din Transcarpatia a spus, într-un comunicat, că ofițerii de securitate ucraineni i-au percheziționat atât sediul, cât și domiciliul șefului său, Laszlo Brenzovics, în căutare de dovezi ale „activităților îndreptate înspre schimbarea violentă a granițelor”.
SBU a confirmat acesta și alte raiduri. Într-o declarație pe site-ul său, SBU spune că a efectuat percheziții la sediul unor fundații de caritate din regiunea transcarpatică pentru a verifica „informații despre implicarea fundațiilor străine în activități cu scopul încălcării suveranității de stat a Ucrainei”. SBU a mai spus că a sechestrat computere și alte obiecte, iar investigația va continua.
Într-o înregistrare video postată pe Facebook, pe 30 noiembrie, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a spus că Ungaria a transmis o notă de protest în legătură cu raidurile. Szijjarto a spus că este „inacceptabil” ca o țară care dorește să facă parte din comunitatea transatlantică „intimidează în mod constant și exercită presiuni asupra unei minorități care aparține unei membre a NATO”. https://www.facebook.com/szijjarto.peter.official
Legea ucraineană care face limba ucraineană obligatorie în școlile finanțate de stat a fost adoptată în 2017 în contextul conflictului din estul Ucrainei cu separatiștii pro-ruși. Separatiști sprijiniți de Rusia au preluat controlul în regiunile estice Donețk și Luhansk, după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014, luptele dintre forțele separatiștilor și cele ucrainene continuând și astăzi.
Dar legea a avut ca efect secundar limitarea drepturilor altor minorități etnice din Ucraina.
Naționaliștii ungari ai premierului Viktor Orban au amenințat că vor bloca apropierea Ucrainei de NATO și Uniunea Europeană din cauza legii.
Guvernul de la Budapesta, pe de altă parte, a oferit ajutoare generoase etnicilor maghiari din vestul Ucrainei, acordându-le și pașapoarte, în ciuda faptului că dubla cetățenie nu este permisă în Ucraina.
Într-o înregistrare video din 2018, consulul Ungariei la Kiev este înfățișat rostind un toast la o cupă de șampanie cu un grup de proaspeți cetățeni și spunând: „Să nu spuneți autorităților ucrainene”.
