Portalul Anticorupție.md scrie că în prima lună de campanie pentru anticipatele din 11 iulie, formațiunile politice, lansate în cursa pentru fotoliile de deputat, au declarat cheltuieli de zeci de milioane de lei. Lider la acest capitol, cu peste 7 milioane de lei cheltuiți, este Blocul ”Renato Usatîi”, urmat fiind de Partidul Acțiune și Solidaritate și Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, cu câte 2 milioane de lei. CEC a menționat că o parte dintre concurenții electorali nu au depus declarații actualizate privind sumele cheltuite după patru săptămâni de campanie. CEC a constat că mai multe partide au primit donații de la persoane fizice care nu au avut nici o sursă de venit declarată la Fisc sau au venituri mult mai mici decât donațiile efectuate. Totodată, mai mulți concurenți electorali au completat greșit listele donatorilor, indicând date personale eronate.
La Radio Chișinău, analistul politic Vlad Țurcanu comentează sloganele cu care s-au lansat în campanie electorală partidele politice. El remarcă faptul că Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr, formațiuni cu doctrine și viziuni apropiate, au și sloganuri cu mesaje similare de schimbare spre bine. Sloganul PAS este „Pornim vremurile bune”, iar al Platformei DA – „Fapta bună ne adună”. Pe de altă parte, remarcă Vlad Țurcanu, principalii candidați de stânga pun accentul pe oameni, dar nu pe dezvoltarea și îmbunătățirea lucrurilor pentru statul Republica Moldova. Sloganul Blocului comuniștilor și socialiștilor este „Împreună vom învinge”, care face referire și la decizia celor două partide de a merge în comun la alegeri, iar sloganul Partidului Șor este „Noi lucrăm pentru oameni”. Expertul Vlad Țurcanu menționează că sloganele de campanie sunt importante la alegeri, dar nu în măsură să determine comportamentul politic al alegătorilor.
Ziarul de Gardă continuă publicarea celor mai importante detalii din carierele celor care în această campanie electorală vă cer votul și vă promit că, dacă vor ajunge în Parlament, vă vor reprezenta interesele și vor munci doar pentru binele țării. De această data a fost analizată cariera primilor 40 de candidați din lista Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor. Vladimir Voronin, capul de listă al BECS, a deținut în perioada 2001 – 2009 funcția de președinte al R. Moldova, iar, ulterior, până în 2019 a fost deputat. În septembrie 2010, pe numele lui Voronin a fost deschis un dosar penal pentru evenimentele din aprilie 2009. Procurorii au cerut ridicarea imunității acestuia, dar patru zile mai târziu Parlamentul a fost dizolvat, Voronin reușind să scape de dosar, pentru că procurorii nu au mers repetat în Legislativ. Igor Dodon, liderul PSRM, poziționat pe locul doi în lista blocului, a ocupat în ultimele două decenii exclusiv funcții publice, dar a reușit să adune o avere de invidiat, să se odihnească în cele mai alese destinatii turistice și să-și promoveze rudele, prietenii și apropiații.
Portalul Moldova.org publică un articol dedicat victimelor violului. La nivel european, una din 10 femei a suferit o formă de violență sexuală începând cu vârsta de 15 ani, iar una din 20 a fost violată. Doar 13% dintre fete și femei au raportat cel mai grav incident de violență provocat de altcineva decât partenerul de viață, conform raportului „Violența împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE”, publicat în 2014. Din păcate, multe victime ale abuzului sexual nu solicită ajutor din cauza fricii de a fi judecate de societate, pentru că nu știu ce să facă mai departe, cine poate să le ajute, cum vor putea trece prin procesele legale unde vor trebui să povestească și să retrăiască acele clipe de fiecare dată, dar și pentru că nu au încredere că li se va face dreptate. Reporterii publicației răspund la întrebarea: Ce poate face o persoană care a suferit de abuz sexual?
