Linkuri accesibilitate

Ştiri

Transferurile valutare către regiunea transnistreană au crescut anul trecut cu aproape un sfert

Transferurile valutare către regiunea transnistreană au crescut anul trecut cu aproape un sfert, potrivit datelor Băncii centrale de la Tiraspol. Persoanele fizice au transferat din străinătate aproape 130 (128,8) milioane dolari. Remitențele vin în principal de la migranții care au plecat să-și caute un loc de muncă în alte țări, din cauza sărăciei și șomajului din regiune. 60 la sută din sumele transferate provin din spațiul CSI, în special din Rusia. Creșterea se datorează într-o anumită măsură imposibilității de a circula fizic din cauza pandemiei, motiv pentru care singura modalitate de a transfera bani familiei în 2020 de multe ori a fost exclusiv transferul bancar. Creșterea volumelor de bani transferați a început în luna mai, la câteva luni după impunerea restricțiilor de circulație.

Statisticile administrației de la Tiraspol spun că aproximativ 150-170 de mii de locuitori ai regiunii lucrează peste hotare.

Vezi ultimele știri ale zilei

În România, a fost adoptat bugetul pe anul 2021

Reprezentanții PSD protestează în Parlamentul României

Parlamentul a aprobat marți bugetul pentru 2021 în forma aprobată de Guvern, cu 234 de voturi pentru și 170 împotrivă, transmite Mediafax.

Bugetul este concentrat pe investiții și va permite realizarea reformei în administrație, susține premierul Florin Cîțu. El respinge astfel atacurile PSD, care spune că bugetul pe 2021 ar fi unul de austeritate. „Noțiunea” indusă de social-democrați este „falsă și nu e susținută de date”, spune Florin Cîțu.

Dimpotrivă, bugetul este unul al relansării, robust, echilibrat și realist, timp în care „cheltuielile cresc, anvelopa salarială nu înregistrează scăderi, nu cresc impozitele şi taxele”, după cum susține ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare.

Social-democrații au acuzat coaliția de guvernare că a instaurat „dictatura bugetară” și că a impus controlul absolut asupra bugetului, contrar prevederilor constituționale și cutumelor democratice.

Fostul primar general al Capitalei, acum prim-vicepreședinte al PSD, Gabriela Firea îi acuză pe liberali că au comis „manipularea supremă” inducând ideea că statul nu are bani pentru ca oamenii să accepte să trăiască în sărăcie și să nu-și mai ceară drepturile.

Bugetul pe 2021 este fundamentat pe o creştere economică de 4,3% şi un deficit bugetar cash de 7,16%, cu venituri în creştere cu 13%, până la 365 mld. lei şi cheltuieli de 445 mld. lei, în creştere cu 5%.

Statele Unite și UE anunță sancțiuni împotriva oficialilor ruși din cauza otrăvirii lui Navalnîi

Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat sancțiuni coordonate împotriva oficialilor ruși din cauza otrăvirii cu un agent neurotoxic și a condam[rii la închisoare a liderului opoziției Alexei Navalnîi, deoarece administrația președintelui Joe Biden urmărește să stabilească un curs „foarte diferit” al relațiilor cu Moscova, demonstrând totodată un front comun occidental împotriva „comportamentului inacceptabil” al Kremlinului.

Persoanele sanctionate de StateleUnite sunt seful FSB Bortnikov, adjunctul sefului cancelariei prezidențiale Kirienko, Adjunctul ministrului apararii Krivoruciko, Procurorul general Igor Krasnov, Șeful administrației penitenciarelor Aleksandr Kalașnikov și alte persoane și entitati – potrivit Trezoreriei americane.

Reporteri fără frontiere: Plângere penală împotriva prințului moștenitor al Arabiei Saudite

Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman

Organizatia nonguvernamentală cu sediul la Paris Reporteri fără frontiere (RSF) a depus o plângere penală în Germania împotriva prințului moștenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman și a mai multor oficiali saudiți, acuzându-i de crime împotriva umanității în legătură cu asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018.

Disidentul saudit Jamal Khashoggi vorbind la un eveniment în Londra, 29 septembrie 2018
Disidentul saudit Jamal Khashoggi vorbind la un eveniment în Londra, 29 septembrie 2018

Plângerea, depusă la 1 martie la Procuratura Generală a Germaniei în instanța federală din Karlsruhe, include acuzații de reținere arbitrară a peste 30 de jurnaliști, pe lângă uciderea lui Khashoggi în consulatul saudit de la Istanbul în 2018. „Cei responsabili de persecuția jurnaliștilor în Arabia Saudită, inclusiv uciderea lui Jamal Khashoggi, trebuie să fie trași la răspundere pentru crimele lor ", a declarat secretarul general al RSF, Christophe Deloire, într-un comunicat. Procuratura germană a declarat că a primit plângerea și că o evaluează . Prințul Mohammed a negat orice implicare în uciderea lui Khashoggi. Legislația germană permite procurorilor să reclame jurisdicția universală pentru crimele împotriva umanității. Depunerea acestei plîngeri penale urmează publicării unui raport de informații desclasificate de către Statele Unite la 26 februarie. Raportul american a ajuns la concluzia că prințul Mohammed a aprobat operațiunea de „ucidere sau capturare” a lui Khashoggi, un colaborator al cotidianului American Washington Post și fost consilier al familiei regale saudite care a devenit apoi un critic acerb al regimului saudit.

Alexandr Lukașenka spune că nu va exista „niciun transfer de putere” în Belarus

Liderul autoritar din Belarus, Alexandr Lukașenka, spune că nu va exista „niciun transfer de putere” în țara sa, unde zeci de mii de oameni au protestat în mai toată țara începând din luna august, prin care i se cerea demisia pentru alegerile pe care le consideră fraudate. „Niciun transfer [de putere] nu este posibil în Belarus ... Totul va fi în conformitate cu Constituția", a declarat Lukașenka la Minsk, marți, vorbind despre convorbirile avute luna trecută cu președintele rus Vladimir Putin la Soci. „Constituția [nouă], așa cum am spus mai devreme, o vom adopta în ianuarie-februarie anul viitor. Și despre asta va fi vorba de transferul de putere", a spus Lukashenka, adăugând că problema transferului de putere nu era pe agenda când s-a întâlnit cu Putin. Mii de protestatari au fost arestați de forțele de securitate din Belarus în urma reprimării lor violente. Cazuri de maltratare și tortură a poliției împotriva protestatarilor au fost documentate pe scara largă. Statele Unite, Uniunea Europeană și alte țări ale lumii nu recunosc legitimitatea alegerilor în urma cărora Lukașenka a mai obținut un mandat de 6 ani. Uniunea Europeană a impus sancțiuni regimului de la Minsk.

Trei angajați ai unui canal de televiziune afgan au fost uciși în două atacuri separate

Trupul uneia dintre jurnaliste transportat de personalul medical la un spital din Jalalabad, 2 martie 2021

Trei angajați ai unui canal de televiziune afgan au fost uciși în două atacuri separate în orașul Jalalabad din estul Afganistanului. Oficialii locali au declarat pentru serviciul afgan al postului nostru de radio că o jurnalistă și șoferul ei au fost împușcați în zona Zargaran din Jalalabad și o alta femeie rănită. O a treia jurnalistă a fost ucisă într-un tir aproape simultan în zona Qasbeh din Jalalabad. Televiziunea Enikass a confirmat crimele într-o postare pe Facebook. Grupul extremist al Statului Islamic și-a asumat responsabilitatea pentru acest atac.

1 400 cazuri noi de infectare cu COVID-19 în R. Moldova, numărul deceselor trece de 4 000

Medic rezident imunizat la Institutul de Medicină Urgentă. 2 martie 2021

1 400 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Bilanțul cazurilor de COVID-19 în Moldova a ajuns la 187 847. Din numărul total de cazuri noi - 74 sunt lucrători medicali.

În spitale sunt internați 3 926 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 326 în stare extrem de gravă.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 10 363 persoane, iar 17 160 sunt sub supraveghere la domiciliu. Numărul deceselor a ajuns la 4002.

Primul lot de vaccinuri primit din România va ajunge pentru imunizarea a peste 10 mii de cadre medicale

Institutul de Medicină Urgență, unde a început pe 2 martie vaccinarea anti-Covid-19

Din cele 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca contra COVID-19 oferite de România, vor fi imunizate 10 800 de persoane. Aceasta pentru că lotul respectiv conține și prima, și a doua doză de vaccin.

Contactată de IPN, Ninel Revenco, coordonatoarea Programului național de imunizări și a Grupului de comunicare privind vaccinarea împotriva COVID-19, a declarat că dozele au fost repartizate în așa mod ca persoanele care se încadrează în prima fază de vaccinare să primească și a doua doză, la interval de opt săptămâni. Ninel Revenco a menționat că ambele doze de vaccin au aceeași compoziție.

Vaccinarea anti-COVID-19 în Republica Moldova a început astăzi, 2 martie, cu angajații din sănătate, iar în a doua etapă vor fi imunizați angajații ministerelor, ai președinției și altor instituții publice, dar și jurnaliștii. Vaccinarea este benevolă și gratuită.

Doi deputați PAS vor ca R. Moldova să devină o destinație atractivă pentru pensionarii din alte state

Sângerei. Imagine de arhivă

Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, Dumitru Alaiba și Dan Perciun își propun să promoveze un proiect de lege care să facă din Moldova o destinație atractivă pentru pensionarii din alte state. Potrivit inițiativei, dreptul la ședere provizorie poate fi acordat sau prelungit cetățenilor străini asigurați social în statele cu care Republica Moldova are încheiate acorduri de colaborare în domeniul social, în cazul îndeplinirii mai multor condiții, informează agenția IPN.

O condiție este ca solicitantul de drept la ședere provizorie să dețină suficiente venituri pentru întreținere și trai în Republica Moldova, fără a avea nevoie de sprijin financiar. De asemenea, această persoană trebuie să aibă dreptul de proprietate sau un alt drept de posesiune și folosință asupra unei locuințe pe un termen care nu va fi mai mic decât termenul pentru care străinul solicită acordarea sau, după caz, prelungirea dreptului de ședere provizorie.

Dan Perciun crede că o pensie modestă în Italia poate asigura o bătrânețe mai mult decât confortabilă în Moldova. Ambii politicieni spun ca Moldova ar putea beneficia de o astfel de lege.

Autoritatea Națională pentru Integritate respinge acuzațiile făcute de deputați PSRM

Autoritatea Națională pentru Integritate respinge, într-un comunicat, declarațiile publice făcute astăzi de un grup de deputați, în cadrul unei conferințe de presă, în care au cerut din nou demisia mai multor conducători de instituții publice, inclusiv cea a Autorității Naționale de Integritate, invocând motivul numirii acestora în scopuri politice.

Potrivit comunicatului ANI, „conducerea Autorității a fost aleasă în urma unui concurs public destul de riguros și a testului la poligraf, rezultatele cărora le putem face și publice”.

Agenția susține că în urma unor acțiuni conforme cu misiunea instituției ea a devenit o țintă pentru unii și a început, ceea ce ANI considera a fi, „un val de atacuri și intimidări repetate”. „Din decembrie 2020, când Autoritatea a avizat negativ mai multe proiecte de legi, au început o serie de intimidări asupra inspectorilor de integritate, ulterior fiind îndreptate asupra conducerii Autorității.”

„Respingem cu fermitate aceste noi acuzații și precizăm repetat că ANI este o instituție independentă care își îndeplinește misiunea și atribuțiile în strictă conformitate cu legea. Iar mandatele conducerii vor fi duse până la final, deoarece și-au asumat niște angajamente importante în fața partenerilor externi și este de datoria acestora să nu dezamăgească încrederea și așteptările întregii societăți”, se arată în comunicatul Agenției Naționale de Integritate, ca replică la declarațiile de astăzi ale Partidului Socialiștilor, care a anunțat că revine la proiectul de lege privind lustrația, care prevede demiterea tuturor conducătorilor instituțiilor statului, inclusiv cea a ANI.

Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco îi acuză și el pe socialiști că „vor să schimbe șefi de instituții centrale puși de Plahotniuc cu oamenii lui Dodon și Șor”. Reacția vine în urma declarațiilor făcute de socialiști care au cerut din nou demisia mai multor șefi de instituții din R. Moldova, printre care și conducerea ANI, BNM, ANRE, CA.

Washingtonul a aplicat sancțiuni în cazul a șapte oficiali ruși implicați în otrăvirea lui Navalnîi

Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat sancțiuni coordonate împotriva oficialilor ruși din cauza otrăvirii cu un agent neurotoxic și a condamnării la închisoare a liderului opoziției Alexei Navalnîi, deoarece administrația președintelui Joe Biden urmărește să stabilească un curs „foarte diferit” al relațiilor cu Moscova, demonstrând totodată un front comun occidental împotriva „comportamentului inacceptabil” al Kremlinului.

Washingtonul a declarat astăzi că sancționează șapte înalți oficiali ruși după o evaluare a serviciilor de informații care a ajuns la concluzia „cu deplină încredere” că ofițeri din cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Rusia se află în spatele otrăvirii din august a activistului anti-corupție.

Anunțul a venit după cel al sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană împotriva a patru înalți oficiali. SUA au declarat că vor publica numele celor șapte persoane mai târziu în cursul zilei.

Oficialii administrației președintelui Joe Biden au declarat că Washingtonul impune și restricții la export pentru 14 părți implicate în producția biologică și chimică, inclusiv nouă entități comerciale din Rusia.

„Ne exercităm autoritatea de a trimite un semnal clar că utilizarea de către Rusia de arme chimice, care încalcă angajamentele sale internaționale privind drepturile omului, are consecințe grave”, a declarat un înalt oficial al administrației în cadrul unui briefing astăzi.

„Împărtășim opinia UE conform căreia Rusia se îndreaptă spre autoritarism”, a adăugat oficialul de rang înalt al administrației Biden.

Sancțiunile împotriva celor șapte indivizi ruși implică blocarea tuturor activelor și proprietăților deținute în Statele Unite și împiedică companiile și cetățenii americani să desfășoare afaceri cu persoanele și entitățile supuse sancțiunilor.

Un al doilea oficial înalt al SUA a declarat că Statele Unite vor întreprinde acțiuni suplimentare la o dată ulterioară împotriva Rusiei pentru atacurile cibernetice și alte presupuse activități rău intenționate ale Kremlinului.

Al doilea înalt oficial a spus că „tonul și substanța” relației administrației Biden cu Rusia vor fi „foarte diferite” față de administrația Trump, care a căutat relații bune cu Moscova și s-a abținut de la critici ferme la adresa Kremlinului.

Guvernul de la Chișinău dă start procedurilor de procurare a vaccinului împotriva COVID 19

Aureliu Ciocoi, prim-ministrul interimar al R. Moldova

Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, afirmă că guvernul de la Chișinău dă start procedurilor de procurare a vaccinului împotriva COVID 19 și va cumpăra acele vaccinuri care sunt omologate la nivel național și pe care le va găsi mai ieftin pe piața internațională. Agenția medicamentului a omologat vineri, 26 februarie, vaccinurile occidentale Astra Zeneca și Pfizer/BioNTech autorizate deja de Organizația Mondială a Sănătății, dar și un vaccin rusesc care nu a primit încă certificat de siguranță și eficiență de la OMS – Sputnik V.

În ce țări a fost aprobat vaccinul Sputnik V
În ce țări a fost aprobat vaccinul Sputnik V

Acest vaccin a fost însă aprobat de doua state europene – Ungaria și Slovacia – ceea ce a permis autorităților moldovene să-l omologheze pentru utilizare în R. Moldova fără a încălca legislația și practicile anterioare de înregistrare a altor vaccinuri, a mai precizat pentru Europa Liberă Aureliu Ciocoi. Șeful interimar al cabinetului de miniștri a mai spus că atunci când este vorba de donații, legislația R. Moldova admite intrarea în circuit a oricărui vaccin împotriva coronavirusului, înregistrarea internațională și națională fiind obligatorie doar în caz de achiziție, prin urmare Sputnik V poate fi primit și din donație, și prin achiziții publice.

Liderii Moldovei au depus flori la Complexul Memorial „Eternitate” de la Chișinău

Memorialul "Maica Îndurerată", în memoria celor decedați la Nistru în 1992

Liderii Moldovei au depus flori astăzi la Complexul Memorial „Eternitate” de la Chișinău de Ziua Memoriei și Recunoștinței. Președinta Maia Sandu și-a exprimat gratitudinea în fața veteranilor conflictului armat de la Nistru pentru apărarea integrității și independenței teritoriale a Republicii Moldova și în fața luptei care au dus-o. Maia Sandu a apreciat implicarea veteranilor în fiecare moment de răscruce din țară și a spus că în continuare contează pe ei.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a spus că actualul guvern, dar și următorul, cu mandat deplin, vor depune tot efortul pentru a îndeplini revendicările veteranilor „în măsura posibilităților financiare care vor exista”.

Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a menționat că conflictul armat din 1992 este, probabil, cel mai dureros episod din istoria Republicii Moldova

Dimineata veteranii s-au adunat in Piata Marii Adunări Naționale și au depus flori la Monumentul lui „Ștefan cel Mare și Sfânt”.

Constantin Covrig, administratorul Asociației „Forța Veteranilor” a spus că veteraii au luptat pentru drapel, imn, pentru independență. După care, au trebuit să lupte cu sărăcia, cu indiferența guvernărilor care s-au perindat una după alta.

Constantin Covrig, a spus că abia în acest an, statul și-a asumat asigurarea medicală a veteranilor. Dar multe alte revendicări au rămas fără răspuns. Veteranii solicită în continuare micșorarea vârstei de pensionare, bilete gratuite la sanatoriu. La fel, cer să fie votată de Parlament o „lege a veteranilor”.

SUA și UE ar putea lua măsuri coordonate împotriva Rusiei imediat după 2 martie

Alexei Navalnîi, activist anticorupție, în boxa acuzării

Se așteaptă ca Statele Unite și Uniunea Europeană să ia măsuri coordonate împotriva Rusiei imediat după 2 martie în legătură cu cazul liderului opoziției Alexei Navalnîi – în legătură cu otrăvirea acestuia cu un agent neurotoxic și cu arestarea sa. Rusia a anunțat că o astfel de acțiune din partea Occidentului va provoca „cu siguranță” un răspuns. Surse diplomatice europene au declarat, la 1 martie, că statele membre ale UE au aprobat sancțiuni împotriva a patru înalți oficiali de justiție din Rusia implicați în recenta detenție a activistului anticorupție și critic al regimului de la Kremlin.

Două surse din administrația președintelui Joe Biden au fost citate de agenția Reuters și televiziunea CNN spunând că Statele Unite intenționează să ia măsuri împotriva Rusiei în legătură cu otrăvirea lui Navalnîi. Întrebat de RFE / RL despre anunțul iminent, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a spus că nu va „da informații înainte despre potențiale acțiuni cu sancțiuni”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus astăzi că sancțiunile „nu își ating obiectivele”, iar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va răspunde cu siguranță la orice noi sancțiuni Occidentale. „Desigur, vom răspunde. Nimeni nu a anulat una dintre regulile diplomației - reciprocitatea", a declarat Lavrov într-o conferință de presă la Moscova la care participa și omologul său uzbek Abdulaziz Kamilov.

OMS: Aproape 2,5 miliarde de persoane vor avea probleme de auz până în 2050

Aproape 2,5 miliarde de persoane – aproximativ un sfert din populaţia globului – se vor confrunta cu probleme de auz până în 2050, potrivit unui raport OMS publicat astăzi și în care se subliniază „necesitatea de a extinde rapid prevenţia şi tratamentul pierderilor de auz”. „Cel puţin 700 de milioane dintre aceste persoane vor avea nevoie de acces la îngrijirea urechii şi a auzului şi la alte servicii de reabilitare”, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii în primul său raport mondial asupra auzului publicat astăzi, înainte de Ziua Mondială a Auzului care este marcată pe 3 martie.

„În rândul copiilor, aproape 60% din pierderile de auz pot fi prevenite prin vaccinarea împotriva rubeolei şi meningitei, îmbunătăţirea îngrijirilor materne şi neonetale, şi depistarea timpurie şi tratarea otitei medii”, se mai arată în raport.

La adulţi, se recomandă protejarea împotriva zgomotului, monitorizarea medicamentelor dăunătoare urechii şi adoptarea unei igiene bune pentru a evita pierderea auzului.

Raportul face mai multe recomandări și Organizația Mondiala a Sănătății susține că investițiile făcute de guverne în prevenirea și tratarea acestei probleme sunt eficiente.

„Lipsa informației și stigmatizarea socială a celor cu probleme de auz, îi fac pe mulți oameni să nu acceseze serviciile de sănătate și în multe țări tratarea problemelor de auz nu este acoperită de asigurările de sănătate.

Potrivit OMS, cheia pentru rezolvarea problemei este prevenția, iar statele ar trebui să investească mai mult atât în prevenire cât și în tehnologiile avansate.

În Belarus, doi oameni condamnați pentru dezvăluiri care contraziceau declarațiile oficiale

Președintele din Belarus Alexandr Lukașenka

Un medic și un jurnalist din Belarus au fost condamnați pentru dezvăluirea informațiilor care contraziceau declarațiile oficiale despre moartea unui protestatar ucis în timpul represiunii împotriva demonstrațiilor împotriva liderului de la Minsk Aleksandr Lukașenka.

Judecătoria dintr-un district din Minsk, a condamnat-o pe jurnalista Katiarina Barisevici la șase luni de închisoare și a amendat-o cu 2.900 de ruble (1.110 dolari) pentru divulgarea datelor medicale și instigarea la o infracțiune.

Doctorul Artsiom Sarokin a fost condamnat la o pedeapsă cu doi ani cu suspendare și a fost obligat să plătească 1.450 de ruble (555 dolari) amendă pentru divulgarea datelor jurnalistei .

Cei doi au fost arestați pe 19 noiembrie după ce jurnalista l-a citat pe Sarokin într-un articol pe care l-a scris pentru presa online Tut.by despre Raman Bandarenka, care cu câteva zile mai devreme a murit din cauza rănilor suferite in urma unor violente comise de un grup de agresori mascați și despre activiștii susțin că erau afiliați autorităților.

Oficialii din Belarus au declarat că atacatorii lui Bandarenka nu aveau nimic de-a face cu autoritățile sau poliția, adăugând că protestatarul era beat în momentul atacului. Jurnalista a contrazis aceasta versiune , scriind că nu s-a găsit alcool în sângele lui Bandarenka, informații pe care le-a obținut de la Sarokin, a cărei echipă de ambulanță i-a acordat lui Bandarenka asistență medicală de urgență și a prelevat probe pentru teste imediat după ce a fost găsit in stare grava dupa bataie.

La sfârșitul lunii noiembrie, Amnesty International l-a recunoscut pe Sarokin și Barisevici drept prizonieri de conștiință și a cerut eliberarea lor imediată.

Bandarenka este una dintre victimele care au fost ucise în timpul protestelor care cereau demisia lui Lukașenka după ce a fost anunțat câștigător în alegerile prezidențiale din august, alegeri considerate fraudate de opozitie si al căror rezultat nu a fost recunoscut de Uniunea Europeana si Statele Unite si au impus sancțiuni oficialilor belorusi implicati in represiunea impotriva protestatarilor pașnici.

În România, Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare cu executare

Fostul ministru al Dezvoltării și Turismului din Romania, Elena Udrea a fost condamnată astăzi de Curtea de Apel București la 8 ani de închisoare cu executare în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009. Elena Udrea a fost găsită vinovată de instanță de instigare la luare de mită și spălare de bani.

Instanța a decis să confiște 1 milion de lei de la acuzată.

În același dosar, Ioana Băsescu, fiica fostului președinte al României, Traian Băsescu a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare iar jurnalistul Dan Andronic a fost achitat. Mai multe AICI.


Al doilea stat UE, Slovacia, a primit primul transport de 200 000 de doze de Sputnik V

Slovacia a primit primul transport de 200 000 de doze de Sputnik V. Este al doilea stat membru al Uniunii Europene care a obținut vaccinul coronavirus fabricat în Rusia. Slovacia a avut o creștere importantă a cazurilor de Covid 19 în ultima perioadă de timp. Slovacia este a doua țară după Ungaria care va folosi vaccinul rusesc, chiar dacă el nu este aprobat de autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Slovacia cumpără două milioane de vaccinuri Sputnik V și se așteaptă ca un milion de doze să ajungă luna aceasta. Ministrul slovac al Sănătății, Marek Krajci, a declarat că utilizarea Sputnik V a fost aprobată la 1 martie, iar vaccinările ar putea începe în câteva săptămâni.

In Cehia, premierul de la Praga Andrej Babis a declarat că și țara lui ar putea folosi vaccinul Sputnik V pentru stăvili cea mai mare rată de infecție pe cap de locuitor din lume.

In august anul trecut Rusia a aprobat vaccinul Sputnik V care a fost însă înregistrat înainte ca rezultatele studiilor de fază 3 să fie făcute publice, ceea ce a ridicat semne de întrebare despre eficacitatea sa.

Dar, la începutul lunii februarie noi studii publicate în jurnalul medical britanic The Lancet, au arătat că vaccinul cu două doze Sputnik V a fost 91,6% eficient împotriva COVID-19 simptomatic, cam la același nivel cu celelalte vaccinuri occidentale.

Vaccinul Sputnik V a fost aprobat pentru utilizare în aproximativ 30 de țări.

Pentagonul anunță un ajutor militar de 125 milioane de dolari pentru Ucraina

Pentagonul a anunțat un pachet de ajutor militar de 125 milioane de dolari pentru Ucraina, care include și două bărci de patrulare Mark VI pentru a ajuta țara să-și apere apele teritoriale. In acest pachet sunt radare pentru contracararea artileriei, suport pentru imagini și capacități de analiză prin satelit și echipamente pentru sprijinirea tratamentului medical militar și combaterea procedurilor de evacuare.

Pentagonul a mai spus că restul de 150 de milioane de dolari în ajutor militar aprobat de Congresul SUA pentru anul bugetar 2021 nu vor fi furnizate până când departamentele de stat și de apărare nu vor putea să certifice parlamentarilor că Ucraina a făcut „progrese suficiente în reformele cheie în domeniul apărării anul acesta."

"Departamentul încurajează Ucraina să continue să adopte reforme care să consolideze controlul civil al armatei, să promoveze transparența și responsabilitatea în industria de apărare și în achiziții și să își modernizeze sectorul de apărare în alte domenii cheie, în conformitate cu principiile și standardele NATO", se arată în declarația de ieri a Pentagonului.

„Această acțiune reafirmă angajamentul SUA de a furniza arme letale defensive pentru a permite Ucrainei să se apere mai eficient împotriva agresiunii rusești”, se menționează în declarație.

Președintele Joe Biden a repetat recent că Statele Unite nu vor accepta niciodata anexarea peninsulei Crimeea la Rusia și vor continua să sprijine Ucraina.

Premierul Armeniei declară că este pregătit să organizeze de îndată alegeri parlamentare

Prim-ministrul Armeniei Nikol Pașinian

Premierul Armeniei Nikol Pașinian a declarat ieri că este pregătit să organizeze alegeri parlamentare de îndată, cu condiția ca opoziția să fie de acord cu anumite condiții. Tensiunile politice din Armenia continua să fie ridicate, susținătorii premierilor și cei ai opoziției organizând mitinguri masive în locuri separate din capitala Yerevan. Pașinian se confruntă cu o criză politică în curs de desfășurare, după ce armata i-a cerut renunțarea săptămâna trecută, o mișcare pe care a spus că ar echivala cu o tentativă de lovitură de stat. "Dacă opoziția parlamentară este de acord cu alegeri anticipate, vom fi de acord cu alegeri anticipate", a spus Pașinian în fața a mii de susținători adunați în piața central de la Erevan. El a propus, de asemenea, organizarea unui referendum în octombrie privind adoptarea unei noi constituții care să extindă puterile prezidențiale pentru a evita viitoare crize. Pașinian s-a confruntat cu proteste și solicitări din partea opoziției pentru demisia sa în urma conflictului de șase săptămâni între Azerbaidjan și forțele etnice armene din regiunea Nagorno-Karabakh anul trecut. Mulți armeni văd acordul încheiat cu Azerbaijanul și negociat de Rusia si prin care regiunea Nagorno Karabach a revenit sub control azer drept o pierdere umilitoare pentru Armenia.

Rusia: una din cele mai vechi organizații pentru drepturile omului închisă, din cauza legii „agenților străini”

Activistul Lev Ponomariov în fața unui tribunal din Moscova, 11 ianuarie 2021.

Cunoscutul activist rus Lev Ponomariov a fost nevoit să-și închidă organizația pentru apărarea drepturilor omului „ONG-ul pentru Drepturile Omului” din cauza controversatei legi a „agenților străini”. Ponomariov a anunțat închiderea organizației sale pe 1 martie când au intrat în vigoare amenzile majorate pentru încălcarea legii „agenților străini”.

ONG-ul fusese creat în 2019 după verdictul Curții Supreme care îl obligase pe Ponomariov să închidă întreaga structură de monitorizare a drepturilor omului în Rusia, care purta același nume și pe care o înființase cu peste 20 de ani în urmă. Organizația originală a fost închisă pentru că Ponomariov a refuzat de la bun început să-și înscrie organizația drept „agent străin”.

Legea a fost adoptată inițtial în 2012 și se referea la organizațiile neguvernamentale implicate în activități politice și cu finanțare din străinătate care erau obligate să se înscrie drept „agenți străini”. La timpul respective Ponomariov argumentase să munca în domeniul drepturilor omului nu este o activitate politică.

Între timp, legea a fost există, cuprinde acum atât organizații media cât și persoane juridice iar amenzile pentru încălcarea prevederilor ei au devenit exorbitante.

„Colaborez cu mii de experți care acum ar putea fi amendați individual pentru această colaborare” a declarat luni Ponomariov, explicând motivul pentru care închide și ONG-ul fondat în 2019.

Ponomariov, în vârstă de 79 de ani, este unul din co-fondatorii organizației „Memorial” în 1988, alături de fizicianul și disidentul Andrei Saharov, laureate al premiului Nobel pentru Pace. În 1989, i-a lua locul lui Saharov în legislativul sovietic, după decesul submit al fizicianului. A fost membru al legislativului Rusiei sovietice și după proclamarea independenței, în primul parlament al Federației ruse. În această postură a condus și ancheta privind tentative de puci din august împotriva lui Mihail Gorbaciov, ultimul președinte al URSS.

Franța renunță la limita de vârstă pentru vaccinul AstraZeneca

Franșa în lockdown, februarie 2021.

Franța și-a modificat strategia în privința vaccinării anti Covid-19 cu vaccinul AstraZeneca pe care îl recomandă acum și pentru persoanele de peste 65 de ani, cu sau fără comorbidități. Unele state europene, între care și Germania, au aprobat vaccinul numai pentru persoanele de sub 65 de ani, afirmând că nu ar fi date suficiente despre eficacitatea vaccinului la persoane mai în vârstă.

Agenția europeană a Medicamentului a aprobat AstraZeneca pentru toate vârstele, fără limitări dar este la latitudinea fiecărei țări să decidă cum folosește un vaccin.

Vorbind luni seară la televiziunea France 2, ministrul francez al sănătății a declarat că toată persoanele cu condiții „pre-existente” se pot vaccina cu AstraZeneca la medical de familie sau în centrele de vaccinare „în următoarele zile”. Franța are în stoc un million 700 de mii de doze de AstraZeneca din care s-au folosit numai 273 de mii până la sfârșitul lui februarie.

România: aproape 950 de mii de vaccinați anti Covid-19

Fluxuri de vaccinare impotriva COVID-19 deschis pentru cadrele didactice la centrele din cadrul Romexpo, in Bucuresti, 24 februarie 2021. Inquam Photos / Octav Ganea

Numărul românilor care s-au vaccinat împotriva COVID până luni se apropie de 950.000, dintre care 32.000 în ultimele 24 de ore, potrivit datelor Comitetuuil naţional pentru vaccinare, citată de Digi24.

De la începerea campaniei de vaccinare, au fost administrate 1.565.021 doze unui număr de 946.781 de persoane, dintre care 328.540 cu o doză şi 618.241 - şi cu doza a doua.

Noi sancțiuni europene țintite împotriva unor oficiali ruși implicați în cazul Navalnîi

Colonia penitenciară nr.2 din Pokrov, regiunea Vladimir , unde se pare că a fost transferat opozantul Alexei Navalnîi, condamnat la doi ani și jumătate închisoare.

Statele membre din Uniunea Europeană au oficializat luni sancțiunile împotriva a patru înalți funcționari ruși implicați în arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi și în reprimarea participanților la protestele pașnice pro-Navalnîi din ianuarie.

Principiul acestor sancțiuni țintite - interdicția vizelor și înghețarea bunurilor din UE - a fost decis în cadrul unei reuniuni a miniștrilor europeni de externe pe 22 februarie iar ambasadorii celor 27 de state membre au formalizat luni sancțiunile.

Potrivit unor surse europene, personalitățile sancționate sunt Aleksandr Kalașnikov, director al serviciilor penitenciare, Aleksandr Bastrîkin, responsabil al Comitetului rus de anchetă, Igor Krasnov, procuror general, și Viktor Zolotov, șef al Gărzii naționale a Rusiei. Numele lor urmează să fie publicate marți în Jurnalul oficial al UE.

Adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, a afirmat că țara sa va răspunde, "bineînțeles", sancțiunilor UE.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost transferat la sfârșitul lui februarie într-o colonie penitenciară din apropierea Moscovei pentru a-și ispăși pedeapsa primită la revenirea sa în Rusia, la sfârșitul lunii ianuarie.

În vârstă de 44 de ani, Navalnîi a fost arestat pe un aeroport din apropierea Moscovei, la revenirea sa din Germania, pe 17 ianuarie. A fost condamnat la peste doi ani și jumătate de închisoare pentru încălcarea controlului judiciar, dar spune că dosarul a fost fabricat la comandă politică.

Statele Unite se pregătesc de asemenea să impună sancțiuni Rusiei pentru tentativa de otrăvire a lui Navalnîi, care a avut loc anul trecut în august, în Siberia. Departamentul de Stat american a confirmat pentru Europa Liberă această intenție dar a refuzat să dea amănunte înainte de un anunț oficial.

Polonia ar putea cumpăra vaccinuri anti Covid-19 din China

Vaccinul Sinovac anti Covid-19 dezvoltat în China.

Președintele polonez Andrzej Duda a discutat luni cu omologul său chinez Xi Jinping posibilitatea ca țara sa să achiziționeze vaccinul chinezesc anti Covid-19, produs de compania Sinopharma, în tentativa de a accelera campania de vaccinare.

Vaccinul chinezesc produs de Sinopharma nu a primit încă aprobarea din partea Agenției europene a Medicamentelor, la fel ca Sputnik V din Rusia dar Ungaria a devenit săptămâna trecută prima țată din UE care a aprobat temporar vaccinul chinezesc, așa cum făcuse înainte și cu cel produs în Rusia.

De vinerea trecută, vaccinul Sptnik V este aprobat temporar și în R. Moldova, alături de Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca/Oxford.

Guvernul Ciocoi ar putea cumpăra doze suplimentare de vaccin anti Covid-19 pe piața internațională

Institutul de Medicină Urgență - primele vaccinări anti Covid-19, Chișinău 2 martie 2021

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a declarat, în cadrul unei întrevederi inițiată luni de președinta Parlamentului, socialista Zinaida Greceanîi, că guvernul va demara procedura de a mai achiziționa, pe piața internațională, până la un milion de doze de vaccin anti Covid-19. Achiziția ar urma să fi plătită din Fondurilor de asigurare obligatorie de asistenta medicala, precum si fondul de rezerva al Guvernului, relatează agenția Newsmaker.md

R, Moldova va primi, ca donație, vaccinuri prin platforma COVAX a OMS care să acopere 20% din necesar, dar restul trebuie să-l achiziționeze singură, la prețuri avantajoase prin aceeași platformă sau prin negocieri directe, cum a făcut recent Ucraina care a achiziționat doze de vaccin AstraZeneca de la cel mai mare producător farmaceutic din India.

Situația epidemiologică, în R.Moldova, rămâne încordată: luni s-au înregistrat alte 994 cazuri noi de infectare cu coronavirus, între care 30 de lucrători medicali. Numărul total al contaminărilor trece acum de 186 de mii. S-au înregistrat și 23 de noi decese legate de Covid-19, totalul deceselor ridicându-se acum la 3.975 anunță Ministerul Sănătății, între care 91 de lucrători medicali.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG