Linkuri accesibilitate

O traumă colectivă nedepăşită: 80 de ani de la deportarea germanilor din Rusia


În urmă cu 80 de ani, pe 28 august 1941, Sovietul Suprem a ordonat dislocarea germanilor în partea estică a Uniunii Sovietice.

O traumă colectivă nedepăşită: 80 de ani de la deportarea germanilor din Rusia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:07 0:00
Link direct

Afectaţi au fost în primul rând locuitorii din Republica Autonomă Sovietică a Germanilor de pe Volga (Autonome Sozialistische Sowjetrepublik der Wolgadeutschen - Автономная Советская Социалистическая Республика Немцев Поволжья), înfiinţată-n în octombrie 1918. Cei mai mulţi dintre germanii care fuseseră colonizaţi acolo în urmă cu 250 de ani au ajuns în Siberia şi Kazahstan. Ordinul s-a bazat pe acuzaţia nefondată potrivit căreia minoritarii ar fi colaboratori ai Germaniei naziste care, în iunie 1941 a atacat Uniunea Sovietică. Experienţa traumatică a deportării într-o zonă îndepărtată a marcat memoria colectivă a acestei populaţii.

După începerea deportărilor au mai rămas intacte cîteva enclave locuite de germani, de exemplu în Transnistria. Minoritatea germană din Basarabia şi Bucovina practic a fost „repatriată” în urma acordului Hitler-Stalin, din august 1939. (Subiectul a fost tratat pe larg în studiile semnate de Mariana Hausleitner.) De necontestat istoric este faptul că mulţi dintre germanii din Transnistria s-au alăturat formaţiunilor militare şi para-militare naziste, participând activ la atrocităţile anti-evreieşti comise în teritoriile cucerite, respectiv administrate de autorităţile germane şi române. (Cf. Jean Ancel, Transnistria, 3 volume, Bucureşti, 1998.)

Germanii din Rusia (sursa: Landsmannschaft der Deutschen aus Russland)
Germanii din Rusia (sursa: Landsmannschaft der Deutschen aus Russland)

Soartea germanilor din Rusia după 1991

În 1991 s-a reînfiinţat regiunea autonomă germană din vecinătatea Kazahstanului (desfiinţată în 1938). Un an mai târziu s-a creat o regiune naţională similară în apropiere de oraşul Omsk din Siberia.

Pe întregul teritoriu al Rusiei mai trăiesc, în prezent, circa 394.138 de etnici germani. Mulţi dintre ei nu mai vorbesc limba lor maternă, unii stăpînesc doar o formă a dialectului strămoşesc.

Ziarul central al minorităţii, Moskauer Deutsche Zeitung (cu o versiune în limba rusă: Московская Немецкая Газета) a marcat cea de-a 80-a aniversare a deportărilor, publicând biografia unei victime, azi în vîrstă de 96 de ani, domiciliată în St. Petersburg.

Deoarece astăzi perioada stalinistă trece în Rusia prin filtrul unei reconsiderări pozitive, deportărilor din 1941 li se dedică o atenţie marginală. Asta confirmă şi jurnalista de la „Moskauer Deutsche Zeitung”, Olga Bazanova (născută: Silantieva), într-un interviu acordat postului naţional de radio din Germania (DLF).

În urmă cu 10 ani, povesteşte jurnalista, a mai avut loc o conferinţă internaţională pe tema deportărilor. Astăzi, zice ea, aşa ceva e de neimaginat.

Repatriaţi în Germania

Exodul germanilor a început în perioada „glasnost-ului”, iniţiat de liderul sovietic, Gorbaciov. De atunci pînă-n prezent s-au stabilit peste 2,3 milioane în Germania. În pofida unor probleme de integrare lingvistică, unii dintre repatriaţi au o relaţie specială cu Federaţia Rusă, bazată pe nostalgii nedepăşite. Organizaţia repatriaţilor (Landsmannschaft der Deutschen aus Russland) încearcă să evite tematizarea acestui fenomen, ignorând, în acelaşi timp şi simpatiile multor germani din Rusia pentru grupări naţionaliste, anti-migraţioniste şi radicale de dreapta. Această stare de fapt a recunoscut şi creştin-democrata, Monika Grütters, secretară de stat pentru cultură în guvernul federal, într-un interviu radio, difuzat săptămâna trecută:

„Observăm în cadrul acestui segment al populaţiei un trend care se îndreaptă spre AfD şi ideologia fatală a acestei organizaţii.”

Acest fenomen, pe care Grütters l-a descris ca o încercare de instrumentalizare a germanilor din Rusia, a devenit simţitor vizibil în ianuarie 2016, după izbucnirea aşa numitului „caz Lisa”. Cîteva publicaţii au relatat atunci despre o fată în vîrstă de 13 ani, care ar fi fost răpită şi violată de către străini. Ulterior s-a dovedit că tînara Lisa, născută într-o familie de germani, emigraţi din Rusia, i-a cunoscut pe prezumtivii violatori şi era de acord să întreţină cu aceştia relaţii sexuale. La această concluzie a ajuns procuratura germană. „Cazul Lisa” a declanşat nu numai o avalanşă propagandistică în publicaţii ca „Sputnik”, dar a furnizat şi Kremlinului muniţia necesară pentru a trage în direcţia Berlinului cu scopul de a stârni simpatiile migranţilor germani din Rusia. Cazul Lisa, bineînţeles, a fost instrumentalizat politic şi de grupările extremiste de dreapta şi de partidul naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania – AfD (cf. „Cum se fabrică ştiri false”, RFE, 20. 1. 2016.)

(În prezent, ediţia germană a platformei „Sputnik” apare sub numele de SNA, asta în urma unei decizii a justiţiei care a stabilit că în RFG numele „Sputnik” este protejat pentru că există un canal radio (MDR), estgerman, cu acelaşi nume.)

Peste 10 000 de germani din Rusia au demonstrat atunci împotriva guvernului Merkel, criticând politica liberală faţă de migranţi. Germani din Rusia au manifestat atât la Berlin, cât şi în alte oraşe ale ţării (Nürnberg, Regensburg, Erlangen, Aachen, în Vestfalia orientală, Rastatt, Offenburg, Villingen-Schwenningen). Într-o rezoluţie, demonstranţii au cerut guvernului să modifice legislaţia actuală şi să interzică pe această cale stabilirea unor străini în Germania.

Această solicitare se suprapune cu cea a partidului naţionalist-autoritar AfD. Nu întîmplător există în cadrul acestui partid un grup intern care-şi spune „Reţeaua repatriaţi şi germani din Rusia” („Netzwerk Aussiedler und Russlanddeutsche in der Partei Alternative für Deutschland – AfD”). Reţeaua a fost înfiinţată (potrivit ziarului: Die Hunsrücker Allgemeine, 28.1. 2016) de Dr. Aleksandr Lejbo din Koblenz, născut în Rusia şi repatriat în anii 1980, în Germania.

Vezi comentarii

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG