Președintele Igor Dodon a criticat la Moldova 1 declarațiile denigratoare la adresa sa și a Partidului Socialiștilor de către unii parteneri din coaliția de guvernare. Șeful statului spune că acum această chestiune nu este pusă în discuții pentru că suntem în campanie electorală, însă după alegeri va aborda mai dur acest subiect cu partenerii din blocul ACUM, iar cu unii care aruncă săgeți în direcția socialiștilor nu se va mai așeza la masa de discuții. „Prima problemă pentru continuarea coaliției majoritare este comportamentul. Și trebuie de tras liniile după alegeri. Nu vreau acum pentru că suntem încă în alegeri, dar după alegeri o să fie discuții foarte dure. Cu unele persoane noi la masă așa nu ne vom mai așeza. Asta pot să vă spun la sigur”, a declarat șeful statului.
Portalul Anticorupție.md anunță că procurorii au aplicat sechestru pe bunuri în valoare de 12,8 milioane de lei, în cadrul dosarului pentru îmbogățire ilicită, în care este vizat fostul președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță. Printre bunurile asupra cărora procurorii anticorupție au solicitat aplicarea sechestrului, se enumeră: trei bunuri imobile (încăperi locative), situate în mun. Chișinău; un autoturism fabricat în anul 2016; alte șase bunuri imobile (încăperi nelocative), mun. Chișinău. Toate bunurile sunt înregistrate pe numele persoanelor din familie și anturajul judecătorului.
Radio Chișinău scrie despre patru candidați care au fost selectați pentru funcția de procuror general de către comisia organizată de Ministerul Justiției. În articol este citat fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase care afirmă că candidații ar putea fi respinși de către Consiliul Superior al Procurorilor, ceea ce ar putea genera o criză și un nou conflict între CSP și Ministerul Justiției. „Din moment ce Constituția stabilește că CSP-ul este instituția competentă să desemneze, sigur că atunci când faci un filtru, cum l-au numit autorii, el nu are cum să substituie CSP-ul. Asta înseamnă că la nesfârșit ministerul poate să propună la nesfârșit.” Alexandru Tănase mai spune că problemele au început odată cu permanentizarea funcției de procuror general interimar: „Atunci când, în loc să desemnezi un procuror general, modifici legea și îi dai președintelui republicii competența de a numi procurorul interimar, înseamnă că acest interimar va fi procuror de facto încă foarte mult timp înainte.”
Candidatul la funcția de primar al Chișinăului din blocul ACUM, Andrei Năstase, se pare că vrea să devină al doilea Plahotniuc și are de gând să transforme capitala într-un oraș european cu oamenii lui Cavcaliuc și Plahotniuc. Această opinie a fost exprimată de deputatul Partidului Socialiștilor, politologul Bogdan Țîrdea, transmite Noi.md. Unul dintre argumente ar fi că Năstase, fiind șeful Ministerului Afacerilor Interne, nu a arestat nici un hoț, contrabandist sau măcar un reprezentant al „mafiei PDM”, „mafiei construcțiilor”.
În turul doi al alegerilor pentru fotoliul de primar al Chișinăului nu avem opoziție, scrie Alexandru Vakulovski într-un editorial pentru Deschide.md. Această afirmație nu e o interpretare, chiar așa stau lucrurile, scrie autorul. Candidații, Andrei Năstase și Ivan Ceban, sunt ambii la putere, au semnat un act de colaborare și „un cod comun de conduită pentru campania electorală.” „Chiar dacă se mai înțeapă, că tot trebuie să dezbată, ei au grijă să o facă ușurel, ca în cupluri. Parcă ar spune: ne sufocăm de plăcere, așa sunt regulile sau te zgârâi un pic pe spate, te superi?”, subliniază Vakulovski. Autorul își încheie materialul cu o concluzie: „Ca de obicei, vom alege răul mai mic”.
Radio Chișinău scrie că grație Acordului de Liber Schimb, la cinci ani de la intrarea acestuia în vigoare, Uniunea Europeană a devenit principalul partener economic al țării, 70 la sută din exporturile moldovenești fiind orientate spre piața europeană, afirmă directorul executiv al „Expert-Grup”, Adrian Lupușor. El afirmă că acest lucru a contribuit la crearea a peste 15 mii de locuri de muncă și investiții în sectorul privat de 320 milioane de euro. Lupușor a adăugat însă, că în sectorul antreprenorial există unele constrângeri, fapt ce frânează dezvoltarea acestuia. „În sectorul IMM-urilor unde sunt capacități foarte limitate pentru a pune în practică acele standarde europene care sunt adoptate, însă nu sunt implementate. Și nici mecanisme financiare nu avem suficiente pentru a susține acei agenți economici mai mici care doresc să facă față rigorilor europene”, a precizat Adrian Lupușor.
Agenția de știri IPN transmite că președintele Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului, Igor Munteanu, a declarat că intervenția Guvernului prin asumarea răspunderii pentru preluarea unui teren transmis Zonei Economice Libere Bălți în 2018, a adus pagube ZEL, dar și investitorilor străini, care așteaptă din partea Republicii Moldova reguli clare și stabilitatea juridică necesară activităților de afaceri. Deputatul se declară mulțumit de decizia Curții Constituționale din 29 septembrie, prin care instanța a declarat neconstituționale prevederile legii referitoare la Zona Economică Liberă „Bălți” adoptate prin angajarea răspunderii de către Guvern. Potrivit lui Igor Munteanu, decizia CC „pune punct unei practici total improprii de folosire a conceptului de asumare a răspunderii pentru scopul banal de preluare și monetizare a unor resurse și proprietăți în interes de grup, în contradicție flagrantă cu scopurile afișate public și în detrimentul separației puterilor în stat”.
Deputatul democrat Vladimir Cebotari a declarat pentru TV8 că, după cum înțelege el situația, nu are așteptări că Interpolul o să accepte darea în căutare internațională a lui Vladimir Plahotniuc, anunțată ieri de autoritățile din Republica Moldova. În opinia lui, dacă o să fie probe foarte clare, nu interpretate, atunci autoritățile o să-și facă treaba, dar dacă o să fie doar niște interpretări și incertitudine, atunci, desigur, Vladimir Plahotniuc n-o să fie extrădat. „Atunci când s-a făcut solicitarea din partea avocaților să se ofere timpul necesar ca domnul Plahotniuc să se prezinte și să ofere explicațiile, ce s-a întâmplat a doua sau a treia zi? Ca nu cumva dumnealui să vină în țară, s-a mers și s-a emis mandatul de arest național. Asta vorbește un piculeț despre altceva. Odată ce a fost emis mandatul de arest, din start s-a dat de înțeles că nu se dorește clarificarea subiectului, dar se dorește ca acest om să fie întemnițat. Și acesta a fost un semnal că: „nu veni că noi te arestăm, indiferent de ce ai să zici”, a afirmat Cebotari.
Ministra finanțelor, Natalia Gavrilița, a declarat pentru Jurnal TV că bugetul pentru anul 2020, pe care Guvernul l-a numit „bugetul solidarității”, prevede nu doar majorări de salarii, pensii și alocații, dar va oferi mai multe posibilități pentru autoritățile publice locale. Natalia Gavriliță anunță că vor fi majorate salariile, în special pentru majoritatea angajaților din sistemul bugetar. „Vom întreprinde anumiți pași pentru ca cetățenii cu venituri limitate să primească o susținere mai mare din partea statului. Este vorba despre majorarea sumei de bani pentru perioada rece a anului și ajutorul pentru pensionarii cu venituri mici pentru acoperirea cheltuielilor pentru electricitate”, a declarat ministra.
Tot la postul de televiziune Jurnal TV, expertul economic Viorel Gârbu a spus că Serviciul Vamal este o verigă foarte importantă, inclusiv pentru economia Republicii Moldova, pentru că bugetul de stat este format în proporție de aproximativ 50% din veniturile care vin prin Serviciul Vamal. În plus, Serviciul Vamal contribuie, inclusiv, la formarea imaginii Republicii Moldova pentru că străinii când vin contactează în primul rând cu Serviciul Vamal.
