„Mama mea a terminat doar clasa a noua, pentru că bunicul meu nu i-a permis să continue. Îmi spune mereu că trebuie să obțin ce n-a putut obține ea”, a declarat Misini pentru redacția Kosovo a Europei Libere (RFE/RL).
Datele Comisiei Europene arată că doar aproximativ 50 % dintre romii din Kosovo termină cei nouă ani de învățământ obligatoriu. În cazul femeilor, rata este și mai scăzută, deoarece multe abandonează mai devreme din cauza sărăciei, a lipsei de înțelegere a valorii educației și a căsătoriei timpurii.
Conform Agenției de Statistică din Kosovo, doar 24% din familiile de romi au acasă computer, mai puțin de jumătate din media națională.
Misini se consideră norocoasă. Are sprijinul deplin al părinților săi, chiar dacă recunoaște că „uneori situația noastră financiară nu este ideală”.
Pentru a-și ajuta părinții să-i finanțeze educația, Misini a obținut o viză de muncă pentru Germania în timpul lunilor de vară și a economisit bani pentru studii.
„[Părinții mei] sunt cei mai mari susținători ai mei.... Fiecare părinte ar trebui să-și susțină copilul. Din păcate, nu este întotdeauna cazul”, a spus ea.
Misini a beneficiat, de asemenea, de întâlnirea cu alte femei de etnie romă aflate pe o traiectorie similară.
„Nu vrem profesori romi!”
Prietena lui Meleke, Edona Krasniqi, în vârstă de 21 de ani, este studentă în anul al treilea la Pedagogie.
În urmă cu șase ani, tatăl Edonei a decedat, dar ea nu a uitat niciodată visul lui de a-și vedea fiica absolvind universitatea - chiar dacă îi va fi greu.
Krasniqi a povestit cum odată, când preda ca practicantă, o elevă a folosit un termen peiorativ pentru romi și a spus că nu vrea ca profesorul ei să provină din acea comunitate.
„Acel cuvânt m-a făcut să mă simt groaznic, dar nu mi-am pierdut din vedere visul”, spune tânăra de 21 de ani.
Cifrele exacte sunt greu de stabilit, dar se crede că sunt până la 50.000 de romi în populația kosovară de aproximativ 1,6 milioane de persoane. Discriminarea rămâne larg răspândită, mulți romi luptând pentru a avea acces la educație, îngrijire medicală și oportunități de angajare.
În ciuda incidentului neplăcut din clasă, Krasniqi a declarat că bucuria pe care o simte atunci când copiii îi spun „profesoară” este de nedescris - și speră că va putea să le predea elevilor lecții de viață valoroase.
„Prima lecție în clasă ar trebui să fie despre discriminare, astfel încât să fim cu toții egali și toată lumea să trăiască împreună. Este important ca toate comunitățile să învețe unele de la altele”, a declarat Krasniqi.
Cu ajutorul Uniunii Europene, Kosovo ia măsuri pentru a îmbunătăți viața populației sale rome. În iulie 2019, statul balcanic (nerecunoscut de R. Moldova, România și alte câteva țări europene) a făcut parte dintr-un grup de țări din Balcanii de Vest care au semnat Declarația de la Poznan, stabilind obiective specifice pentru îmbunătățirea incluziunii și integrării romilor în regiune.
Guvernul și instituțiile de învățământ depun eforturi pentru a crește numărul de studenți din comunitățile de romi, ashkali și egipteni - minorități distincte care sunt adesea grupate împreună. Unele facultăți din Kosovo au creat burse și locuri speciale pentru studenții din aceste comunități.
ONG-urile locale și internaționale au lansat, de asemenea, inițiative de sensibilizare cu privire la importanța educației în comunitățile minoritare, încurajând absolvenții de liceu să se înscrie la programe universitare.
Lumină la capătul tunelului?
O astfel de organizație este Voice of Roma, Ashkali, and Egyptians in Kosovo (VORAE), care oferă formare, sprijin academic și acces la mentori.
„Îmi amintesc de primele fete care au început să studieze - a fost un moment revoluționar pentru comunitățile de romi, ashkali și egipteni”, a declarat Bajram Ilazi, un responsabil cu educația la VORAE. „Acum vedem femei tinere care continuă această cale și cred că ele vor servi drept modele pentru alții”.
Dintre cei 100 de studenți care vor beneficia de unul dintre programele organizației în 2024, 58 sunt femei.
„Pe de o parte, acest lucru mă face foarte fericit”, a declarat Ilazi pentru RFE/RL. „Pe de altă parte, mă întristează - pentru că știu că există mult mai multe fete care doresc și sunt motivate să își continue studiile. Dar, din cauza lipsei de conștiință a părinților lor, nu li se permite”.
Ilazi a mai spus că în afara capitalei Kosovo, Pristina, părinții romi sunt adesea mai reticenți în a-și lăsa fiicele să se mute departe de casă.
Din fericire pentru studenta la stomatologie Misini, părinții ei nu au avut asemenea rețineri. Ea a primit un laptop de la VORAE, ca și alte tipuri de sprijin, și este mereu în căutarea oricărui training, stagiu sau altă ocazie care ar putea-o ajuta să își construiască un viitor mai bun.
Tânăra în vârstă de 20 de ani recunoaște că mai este un drum lung de parcurs. Există încă romi care trăiesc în cartiere fără apă, spune ea, fără acces la transportul public cu care copiii lor să poată ajunge la școală.
„Sunt lucruri care trebuie îmbunătățite”, a spus Misini. „Trebuie rezolvate aceste chestiuni de bază, astfel încât să putem trăi o viață mai bună decât părinții noștri”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
