Linkuri accesibilitate

Trei activiști sârbi, acuzați că au vrut să răstoarne guvernul Georgiei


Activiștii sârbi Siniša Šikman, Slobodan Djinovic și Jelena Stojšić sunt „contactați” de forțele de ordine la Tbilisi, pe 29 septembrie 2023.
Activiștii sârbi Siniša Šikman, Slobodan Djinovic și Jelena Stojšić sunt „contactați” de forțele de ordine la Tbilisi, pe 29 septembrie 2023.

Serviciul de Securitate din Georgia a acuzat trei activiști sârbi pentru democrație că ar fi pregătit „un scenariu revoluționar” la Tbilisi, urmărind să răstoarne cu forța guvernul sub paravanul unui program finanțat de agenția americană USAID. Activiștii și ambasada SUA au dezmințit acuzațiile.

Într-o declarație publicată marți, Serviciul Securității de Stat din Georgia (SSSG) a spus că cetățenii sârbi Siniša Šikman, Jelena Stojšić și Slobodan Djinovic , sosiți în Georgia la 25 septembrie, ar fi „recrutat” și „instruit” tineri să lupte împotriva guvernului Georgiei, Bisericii Ortodoxe, Serviciului de Securitate și altor instituții ale Statului.

Sârbii au plecat din Georgia spre Belgrad la 30 septembrie, după ce au fost interogați de serviciile de securitate georgiene, care le-au interzis să facă declarații de presă înaintea plecării.

Ei sosiră la Tbilisi pentru un program de training susținut de organizația CANVAS, specializată în activism civic nonviolent, în cooperare cu East West Managing Institute și cu sprijinul financiar al USAID, agenția guvernamentală SUA pentru asistență în străinătate.

Ambasada Statelor Unite la Tbilisi și organizația CANVAS (Centrul pentru Acțiuni și Strategii Nonviolente Aplicate) au dezmințit acuzațiile serviciilor de informații georgiene.

„Acuzații fabricate și absurde”

CANVAS, printre ai cărei fondatori se numără unul din sârbii acuzați de „complot” la Tbilisi, Slobodan Djinovic, a calificat acuzațiile drept „fabricate și absurde”, declarând că toate programele sale, din peste 50 de țări, sunt bazate pe nonviolență, fiind accesibile public online.

Organizația fondată în 2005, care are colaboratori permanenți la Tbilisi, a mai spus că evenimentele din Georgia „au ca scop să pună presiune nu numai asupra liderilor și membrilor organizației, dar a tuturor activiștilor care cooperează cu ea”.

Ambasada SUA a declarat că acuzațiile SSSG sunt „false” și induc în eroare în ce privește scopurile reale ale asistenței americane pentru Georgia. Se mai spune că USAID cooperează cu CANVAS de peste doi ani „pentru a ajuta oamenii să-și spună cuvântul în chestiuni care contează pentru familiile și comunitățile lor”.

Cum ar fi arătat „revoluția”

Serviciile de informații georgiene spun că cei trei sârbi puneau la cale un scenariu de destabilizare ce urma să fie pus în practică în perioada octombrie-decembrie, iar tinerii pe care îi instruiau în programul CANVAS finanțat de USAID ar fi fost învățați cum să plătească participanții la proteste, să ia cu asalt clădirea parlamentului, să ocupe posturile radio-TV și să răstoarne guvernul.

„Centrul” complotului ar fi fost potrivit SSSG un hotel din Tbilisi, în ale cărui săli de conferință CANVAS a ținut un „workshop” pentru activiștii civici locali.

SSSG a mai spus că sârbii aveau experiență cu revoluțiile, fiind membri ai organizației civice defuncte Otpor din Serbia. Mai multe, ei ar fi fost implicați în Revoluția Rozelor din Georgia, din 2003.

CANVAS a declarat că întreaga afacere este o tentativă a autorităților georgiene de a crea un „caz” senzațional, venind după persecuții crescânde asupra reprezentanților ei în Georgia. Activiștii au invocat ca dovadă a neseriozității acuzațiilor de complot pentru răsturnarea guvernului faptul că, în ciuda gravității lor, cei trei activiști de la Belgrad nu au fost arestați, fiind lăsați să plece spre casă cu avionul la care aveau bilete cumpărate din timp.

Aflată pe vremuri printre fostele republici sovietice cele mai avansate pe calea spre democrație și integrare transatlantică, Georgia a stagnat în multe domenii în ultimii ani. Spre deosebire de Moldova și Ucraina, ea nu a fost desemnată deocamdată drept țară candidată la aderare la Uniunea Europeană, având de îndeplinit mai multe condiții până să se ia în considerare acordarea acestui statut.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG