Ştiri
Trei fotbaliști francezi, reclamați pentru gesturi homofobe
O grupare franceză care luptă împotriva homofobiei în fotbal a depus plângeri penale împotriva jucătorilor din Ligue 1 Mohamed Camara, Mostafa Mohamed și Nabil Bentaleb și împotriva cluburilor lor pentru „provocare la ură în temeiul orientării sexuale”.
Organizația Bleus et Fiers (Albaștri și mândri) i-a acuzat pe cei trei jucători și pe cluburile lor Monaco, Nantes și Lille, dar și Liga Franceză (LFP) în legătură cu comportamentul din timpul unei campanii împotriva homofobiei, pe 19 mai, a declarat o sursă apropiată cazului, pentru AFP.
Mijlocașul Camara, originar din Mali, a primit deja de la Ligă interdicție de a juca patru meciuri pentru că nu s-a alăturat campaniei, ascunzându-și logo-ul de pe tricou când a jucat pentru Monaco contra Nantes în ultimul meci din sezon.
Jucătorul de 24 de ani a ales de asemenea să nu se pozeze cu restul echipei în fața unui banner de sprijin pentru persoanele LGBT+.
Bleus et Fiers susține că atacantul egiptean Mostafa Mohamed, de 26 de ani, a refuzat să joace într-un meci, ca să nu poarte tricoul cu mesaje împotriva homofobiei, al doilea an la rând.
Iar algerianul de la Lille Bentaleb, de 29 de ani, a fost și el acuzat că a evitat poza de grup anti-homofobă.
Cluburile celor trei sunt și ele acuzate de lipsă de reacție la comportamentul jucătorilor. Managerul general de Monaco Thiago Scuro a spus că jucătorul Camara nu a luat parte la campanie „din motive religioase”.
LFP nu a comentat cazurile, dar a dat o declarație în care spune că organizează regulat activități de training în cluburi împotriva homofobiei, rasismului și antisemitismului. (M.Ț.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Vezi ultimele știri
Primarul din Istanbul, rivalul preşedintelui Erdoğan, rămâne în închisoare
Primarul din Istanbul, Ekrem İmamoğlu, a fost trimis în închisoare duminică, de o instanţă din Turcia, într-un dosar de corupţie, în aşteptarea unui verdict. El fusese reţinut miercuri, fiind acuzat şi de susţinerea unui grup terorist. Acuzele sunt considerate, de opoziţie, ca motivate politic.
Mii de oameni au protestat, sâmbătă seară, la Istanbul şi în alte locuri din Turcia, pentru a patra zi, în ciuda unei interdicţii de organizare a întrunirilor publice. Tensiunile ar putea creşte după hotărârea instanţei de duminică.
Decizia instanţei privind încarcerarea primarului din Istanbul, considerat unul din principalii rivali ai preşedintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, a fost anunţată în media de stat din Turcia, dar şi de alte publicaţii, transmite agenţia de presă Reuters.
Alături de İmamoğlu, alte cel puţin 20 de persoane au primit aceeaşi decizie, conform instanţei, într-un dosar de corupţie, unul din cele două dosare care îl vizează pe primarul din Istanbul.
Hotărârea de duminică vine pe fondul criticilor din partea principalului partid de opoziţie, a unor lideri europeni dar şi a zecilor de mii de persoane care au protestat în stradă, încă de miercuri, după reţinerea primarului, remarcă agenţia de presă.
Anterior, primarul a fost pus sub control judiciar într-un al doilea dosar, în care este anchetat pentru susţinerea unui grup terorist, conform presei turcești.
Primarul Imamoglu (54 de ani), care îl devansează pe Erdogan în unele sondaje, a negat acuzațiile, numindu-le „acuzații de neimaginat și calomnii”.
Tot duminică, membrii Partidului Popular Republican (CHP), principala forţă de opoziție împotriva alianței de guvernământ a lui Erdoğan, au votat pentru selectarea lui Imamoglu drept candidatul CHP pentru următoarele alegeri prezidențiale.
Următoarele alegeri prezidenţiale din Turcia sunt programate pentru 2028, iar Recep Tayyip Erdogan și-a atins limita de două mandate ca președinte, anterior fiind prim-ministru. El ar putea însă candida din nou dacă parlamentul va convoca alegeri anticipate, înainte de încheierea mandatului său, sau prin schimbarea Constituţiei.
Primarul din Ankara, Mansur Yavas, de asemenea membru CHP, a calificat decizia de încarcerare a lui İmamoğlu ca o formă de dispreţ faţă de sistemul judiciar.
În acelaşi timp, Guvernul turc neagă că anchetele sunt motivate politic și spun că instanțele sunt independente. Totodată a avertizat împotriva protestelor, în condiţiile în care adunările de stradă au fost interzise la nivel naţional, măsura fiind prelungită sâmbătă cu încă patru zile.
Proteste la Istanbul şi Ankara
Cu toate acestea, zeci de mii de persoane au protestat în Turcia, în special la Istanbul, încă de miercuri, iar sâmbătă seară, mii de protestatari au ieşit din nou în stradă.
La Istanbul, manifestanţii s-au adunat în faţa clădirii Primăriei şi a tribunalului principal, fiind flancaţi de sute de poliţişti.
Din mulţime au fost aruncate petarde şi alte obiecte, iar forţele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene şi spray-uri cu substanţe iritante.
Ciocniri au avut loc şi în provincia Izmir şi la Ankara, pentru a treia noapte la rând, poliţiştii folosind tunuri de apă.
Ministerul turc de interne a anunţat că 323 de persoane au fost reţinute ca urmare a protestelor de sâmbătă. Preşedintele Erdoğan a criticat tensiunile sociale, acuzând formaţiunea lui İmamoğlu de „tulburarea păcii şi polarizarea cetăţenilor”, conform BBC.
„Nu va exista toleranță pentru cei care încearcă să încalce ordinea societății, să amenințe pacea și securitatea oamenilor și urmăresc haosul și provocarea”, a spus ministrul de interne Ali Yerlikaya, citat de The Guardian.
Numeroşi protestatari poartă la manifestaţii articole de vestimentaţie cu care îşi acoperă parţial faţa, şi de teamă că ar putea fi recunoscuţi facial, dar şi pentru a se proteja de susbstanţele iritante folosite de autorităţi.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
Atacurile mortale continuă, în ciuda eforturilor pentru o încetare a focului între Ucraina și Rusia
Loviturile aeriene rusești au continuat să facă victime în rândul civililor din Ucraina în primele ore ale dimineții de 23 martie, au anunțat oficialii de la Kiev, în timp ce săptămâna viitoare sunt anunțate noi discuții în Arabia Saudită despre o eventuală încetare a focului.
Autoritățile ucrainene au spus că o familie de trei persoane au murit în atacurile din regiunea Zaporojie.
Fragmentele căzute dintr-o dronă distrusă de apărarea antiaeriană ucraineană au provocat un incendiu într-un bloc de apartamente din cartierul Dniprovskii al Kievului, omorând o femeie și forțând evacuarea a aproximativ 30 de persoane, au declarat autoritățile.
Totodată, oficialii ucraineni au anunțat că o persoană a murit în urma unui atac nocturn în cartierul Holosivskii din Kiev, deși detaliile au rămas neclare la câteva ore după lovitură.
În interiorul Rusiei, guvernatorul interimar al regiunii Rostov a declarat că un atac cu dronă a ucis o persoană aflată într-un autoturism, pe autostrada Morozovsk-Țimliansk. Guvernatorul interimar Iuri Sliusar a adăugat că un bloc de locuințe a fost, de asemenea, lovit în oraș, dar nu au fost înregistrate victime.
Informațiile privind atacurile din zonele de conflict nu au putut fi verificate imediat în mod independent.
Cu doar 24 de ore înainte, un val de cel puțin 179 de drone de atac de tip Shahed lansate de Rusia a lovit patru regiuni din Ucraina, omorând o familie de trei persoane în Zaporojie - o mamă, un tată și o fată de 14 ani - și rănind cel puțin 12 persoane.
Printre răniți se numără și un minor, iar victimele au suferit arsuri, răni provocate de schije și contuzii, a precizat Ivan Fedorov, șeful administrației militare regionale din Zaporojie.
Surse militare ucrainene au afirmat că au doborât 100 dintre dronele lansate, însă suficiente au reușit să treacă de apărarea antiaeriană pentru a provoca victime și distrugeri semnificative în clădiri civile din Zaporojie, precum și din regiunile Sumî, Harkov și Kiev.
„Până la ora 08:30, a fost confirmată doborârea a 100 de drone de atac Shahed și alte tipuri de vehicule aeriene fără pilot în sudul, nordul și centrul țării”, se arată într-un comunicat al autorităților ucrainene.
În zona Kievului, au fost detectate 52 de drone rusești, dintre care forțele de apărare antiaeriană au declarat că au distrus 36.
Acest nou val de atacuri face parte dintr-o escaladare accentuată a atacurilor cu drone lansate de ambele părți, în urma negocierilor privind încetarea focului dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia.
Rusia a folosit drone, rachete și bombe planante, în ciuda promisiunii făcute de președintele Vladimir Putin, în timpul unei convorbiri telefonice cu Casa Albă pe 18 martie, de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice.
La doar câteva ore după acel apel de două ore cu președintele american Donald Trump, dronele rusești au lovit instalații de alimentare cu energie și apă din Ucraina, precum și școli și spitale.
Autoritățile ucrainene și organizații internaționale au calificat aceste atacuri drept crime de război. Între timp Ucraina a lovit instalații petroliere rusești și o bază de bombardiere strategice din Engels, provocând un incendiu de proporții.
Noi discuțiile cu privire la punerea în practică a încetării focului urmează să aibă loc săptămâna viitoare în Arabia Saudită în mod separat, cu oficiali ruși și ucraineni.
„Ora Pământului” - marcată și în R. Moldova. Cetățenii sunt îndemnați să stingă lumina timp de o oră
În R. Moldova este marcată sâmbătă, 22 martie, „Ora Pământului”, o inițiativă la nivel global începută în 2008. Cea mai cunoscută manifestare a acestei mișcări este stingerea luminilor timp de o oră. În acest an și-au anunțat participarea la această acțiune mai multe instituții publice.
Printre instituțiile care au anunțat că vor lua parte la acțiune și vor deconecta luminile între 20:30 și 21:30 se numără Parlamentul și Guvernul.
„Astfel, ne vom solidariza cu oamenii din întreaga lume, contribuind la protejarea mediului înconjurător și la diminuarea consecințelor schimbărilor climatice”, au spus într-o postare pe rețele reprezentanții Parlamentului moldovean.
Ministerul Energiei de la Chișinău a invitat cetățenii să participe la această acțiune, afirmând că în contextul „tranziției energetice”, adică a trecerii la energia produsă de surse regenerabile, economisirea energiei capătă o semnificație mai profundă.
„Tranziția energetică nu este doar despre tehnologie, ci despre conștientizare și responsabilitate - fiecare kilowatt economisit înseamnă mai puține emisii de carbon și un sistem energetic mai echilibrat”, se arată în mesajul publicat pe rețele de Ministerul Energiei.
Printre instituțiile publice care și-au anunțat participarea la această inițiativă se mai numără și Institutul de Medicină Urgentă din capitală.
Într-o postare pe rețele, reprezentanții instituției au spus că timp de o oră vor deconecta lumina din mai multe zone ale spitalului, cum ar fi panourile publicitare și informative, iluminatul stradal aferent blocurilor și anumite zone pe coridoare și scările interioare.
Începută la Sydney, Australia în 2007, „Ora Pământului” a devenit din 2008 o mișcare globală prezentă în aproape 200 de state ale lumii.
Frații Tate au revenit în România și spun că vor să își dovedească nevinovăția
Frații Andrew și Tristan Tate au revenit vineri noapte, din SUA în România, unde urmează să se prezinte la o secție poliție din București pentru formalitățile legate de controlul judiciar. Andrew Tate a declarat că au revenit în țară să își demonstreze nevinovăția.
Cei doi frați, influenceri cu cetățenie britanică și americană, sunt acuzați în România de trafic de persoane, formarea unui grup infracțional organizat și viol. Conform procurorilor, ar fi racolat mai multe femei pe care le-ar fi obligat să realizeze conținut pornografic, de pe urma căruia au câștigat sume mari de bani.
Deși se află sub control judiciar, DIICOT le-a ridicat la finalul lunii februarie interdicția de a părăsi țara, iar aceștia au plecat în 27 februarie în statul Florida, din SUA. Vineri noapte cei doi s-au întors în România, luni, 24 martie fiind convocați la o secție de poliție din municipiul București, obligație căreia trebuie să îi dea curs, conform procedurilor de control judiciar.
„Am venit aici să ne dovedim nevinovăţia pentru că merităm să avem ziua noastră (a victoriei - n.r.) în instanţă”, a spus Andrew Tate, în fața jurnaliștilor care i-au așteptat, pe el și pe fratele său, în fața casei din Voluntari, conform Digi24.
„Ne-am recuperat pașapoartele. Trăim în România, iubim România. Nu vom părăsi niciodată România. Avem o casă în România, avem copii români”, a mai spus Andrew Tate, citat de Știrileprotv.
El a insistat că cei doi, cercetați în România pentru formarea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, inclusiv de minori, viol, dar și spălare de bani, că „nu ar fi trebuit să mergem niciodată la închisoare” și că „nu ar fi trebuit să ni se confiște bunurile ” și că „nu ar fi trebuit să ni se calomnieze numele.”
A mai spus și că mulți oameni nu mai au încredere în instituțiile românești, dar el și fratele său, cetățeni americani, o vor restabili, „mergând în instanță și obținând verdictul de nevinovați, pe care îl merităm.”
În decembrie, o curte de apel din România a dispus că procesul de trafic de persoane împotriva fraților Tate nu poate merge mai departe din cauza mai multor nereguli juridice și procedurale comise de procurori. Dosarul a fost returnat parchetului și rămâne deschis.
Anterior sosirii în România, a scris pe contul său de X, cu aproape 10,8 milioane de urmăritori, că a cheltuit 185.000 de dolari, doar pentru a semna o hârtie în România. „Oamenii nevinovați nu fug”, a mai scris el, în postarea însoțită de o fotografie cu cei doi la bordul unui avion privat.
Adesea descris ca „regele masculinității toxice,” Andrew Tate – fost kickboxer și participant la reality show-uri – a devenit faimos la nivel global prin videoclipuri online controversate care promovează hiper-masculinitatea. De atunci, și-a construit un brand de milioane de dolari adresat presupuselor „alfa masculi.”
Pe lângă acuzațiile cu care se confruntă în România, frații Tate sunt investigați și în Regatul Unit, în legătură cu acuzații de viol și trafic de persoane.
În Statele Unite, frații Tate se confruntă cu un proces civil intentat de o femeie care susține că aceștia au constrâns-o să se prostitueze și au defăimat-o după ce a oferit probe procurorilor din România.
Tot în Marea Britanie, cei doi sunt vizați de acuzații de evaziune fiscală.
Ei au negat și aceste acuzații.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
Germania a aprobat fondul de 500 de miliarde de euro, pentru infrastructură și armată
Camera superioară a Parlamentului german a aprobat un fond de 500 de miliarde de euro și a relaxat regulile privind împrumuturile guvernamentale. Pachetul legislativ pune capăt deceniilor de conservatorism fiscal în Germania, fiind invocată instabilitatea la nivel global.
Votul final al parlamentarilor germani a fost dat vineri, 21 martie, iar noua legislație urmează să fie promulgată de președintele Frank-Walter Steinmeier.
Pachetul legislativ creează un fond de 500 de miliarde de euro pentru cheltuieli de apărare, infrastructură și protecția climei și relaxează regulile stricte de împrumut pentru a permite guvernului să contracteze credite mai mari în aceste domenii.
Votul din camera superioară, care reprezintă guvernele celor 16 state care alcătuiesc Germania, vine la trei zile după cel din camera inferioară și este o schimbare majoră de viziune pentru cea mai mare economie europeană, care urmărește să-și consolideze armata și să relanseze creșterea economică.
Reforma pune capăt așa-numitei „frâne a datoriilor”, impusă după criza financiară globală din 2008.
Conservatorii și social-democrații, care sunt în discuții pentru a forma o coaliție după alegerile de luna trecută, au împins pachetul spre adoptare, în condițiile în care mandatul actualei legislaturi expiră pe 25 martie, pentru a evita un potențial blocaj din partea deputaților de extremă-stânga și de extremă-dreapta din următorul legislativ.
Friedrich Merz, care cel mai probabil va fi următorul cancelar al Germaniei, a invocat situația geopolitică extrem de volatilă, ca argument pentru adoptarea acestor legi.
Liderii europeni se tem că schimbările în politica SUA, în special sub conducerea președintelui Donald Trump, ar putea lăsa continentul expus unei Rusii din ce în ce mai ostile și unei Chine tot mai ferme.
„Amenințarea din Est, de la Moscova, este încă prezentă, în timp ce sprijinul din Vest nu mai este cel cu care eram obișnuiți odată”, a declarat premierul bavarez Markus Soeder.
„Sunt un transatlanticist convins, dar relația de încredere în Statele Unite ale Americii a fost, cel puțin pentru mine și pentru mulți alții, profund zdruncinată. Germanii sunt îngrijorați”, a completat parlamentarul german.
Cu toate acestea, economiștii spun că va fi nevoie de timp până când stimulentele își vor face efectul și vor ajuta la relansarea economiei, care s-a contractat timp de doi ani consecutivi.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
Școlile și grădinițele din Moldova pot recepționa donații online
67 de școli și grădinițe din R. Moldova pot recepționa donații prin sistemul guvernamental de plăți electronice Mpay, iar alte 50 sunt în proces de conectare, a anunțat vineri, 21 martie, Ministerul Educației și Cercetării.
Într-un comunicat de presă, Ministerul afirmă că sumele colectate prin Mpay sunt virate într-un cont trezorerial special al instituției beneficiare, care poate fi de învățământ preșcolar, primar și secundar (ciclul I și II), și pot fi utilizate pentru necesități de dotare și infrastructură, precum și formarea profesorilor.
Măsura de efectuare a donațiilor prin sistemul Mpay a fost anunțată de autorități anul trecut și face parte din eforturile de a combate fenomenul plăților informale din școli.
Instituțiile care beneficiază de donații urmează să publice rapoarte semestriale despre utilizarea banilor, fie pe paginile web, fie pe panourile administrative din școli. Fiecare donație va fi documentată și gestionată conform reglementărilor aprobate de Minister.
Ministerul a precizat în comunicat că lista instituțiilor conectate la Mpay se va actualiza și că orice altă instituție interesată poate solicita conectarea, urmând pașii descriși în instrucțiunea publicată de autorități.
Persoanele pot consulta lista școlilor deja conectate la MPay sau pentru a afla cum poate fi susținută o instituție de învățământ.
Atât Codul Educației, cât și cel de etică al cadrului didactic, adoptate în 2016, interzic plățile informale.
Bugetul planificat pentru educație în anul 2025 este de peste 19 miliarde de lei, cu două miliarde mai mult decât anul trecut.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cel mai aglomerat aeroport din Europa și-a suspendat activitatea vineri, din cauza unui incendiu
Activitatea Aeroportului Heathrow din Londra, cel mai aglomerat din Europa, a fost suspendată vineri, 21 martie, în urma unui incendiu de la o stație electrică din apropiere, care alimenta aeroportul cu energie electrică. Peste 1.300 de zboruri au fost anulate, iar alte câteva sute redirecționate.
Într-un comunicat de presă, Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) a spus că decizia de închidere a aeroportului londonez, este încă un caz în care „Heathrow a dezamăgit atât călătorii, cât și companiile aeriene”.
Directorul general al asociației, Willie Walsh, a declarat că situația creată „ridică niște întrebări serioase” despre modul în care un obiectiv de infrastructură de importanță mondială poate fi în totalitate dependent de o singură sursă de alimentare.
El a sugerat că decizia de închidere a aeroportului va forța sute de companii aeriene să aloce bani pentru îngrijirea și despăgubirea pasagerilor care au avut de suferit de pe urma acestui eveniment.
Poliția britanică a precizat că comandamentul de combatere a terorismului din cadrul instituției va ancheta incendiul de la substația electrică, având în vedere amplasarea acesteia și impactul pe care acest incident l-a avut asupra infrastructurii naționale critice, care a afectat nu doar aeroportul, ci și localitățile din zonă.
Autoritățile au precizat însă că nu au niciun indiciu că incendiul a fost cauzat de o acțiune rău intenționată, dar nu exclud această variantă, a precizat un purtător de cuvânt al Poliției metropolitane.
Premierul britanic, Keir Starmer, a spus pe rețele că se află în contact permanent cu autoritățile locale și că primește informații actualizate privind procesul de soluționare, dar și cercetare a incidentului.
Potrivit BBC, brigada de pompieri din Londra a primit informații despre un incendiu la substația electrică joi seara, în jurul orelor 23:00, iar la fața locului au fost trimise inițial 10 mașini cu 70 de pompieri.
Peste 170 de persoane din vecinătatea aeroportului au fost evacuate, iar 4.900 de locuințe au rămas fără electricitate. Autoritățile britanice spun că nu știu ce anume a produs incendiul, dar un oficial guvernamental l-a descris drept un „eveniment fără precedent”.
Administrația aeroportului Heathrow a precizat că vor urma zile în care funcționarea aerogării va fi perturbată și a spus că nu poate indica o dată la care operațiunile vor fi reluate pe deplin. Pe lângă zboruri, și transportul cu trenul din apropierea aeroportului Heathrow este perturbat vineri, scrie BBC.
Heathrow Express, care leagă aeroportul de stația Paddington, nu funcționează în nicio direcție iar autoritățile cer oamenilor să nu încerce să călătorească spre aeroport.
Compania care administrează transportul în comun din Londra, Transport for London, transmite că linia care leagă centrul capitalei Marii Britanii de Heathrow funcționează normal.
Ultima întrerupere a zborurilor de pe Heathrow de o asemenea amploare a avut loc în 2010 și a fost provocată de norul de cenușă eliberat de vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda.
Heathrow este cel mai mare aeroport din Marea Britanie, cu peste 83,9 milioane de pasageri care au trecut, în 2024, prin terminalele sale, și cel mai aglomerat aeroport din Europa, scrie BBC.
Știre realizată cu ajutorul Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trump spune că SUA vor semna curând acordul privind mineralele cu Ucraina
Donald Trump spune că Statele Unite vor semna în curând un acord privind mineralele și resursele naturale cu Ucraina, în contextul în care negocierile cu Kievul și Moscova pentru încheierea războiului continuă.
Trump le-a declarat jurnaliștilor la Casa Albă, pe 20 martie, că eforturile sale de a obține un acord de pace pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina merg „destul de bine” după discuțiile avute în această săptămână cu liderii țărilor aflate în conflict.
„Ne descurcăm foarte bine în ceea ce privește Ucraina și Rusia. Iar unul dintre lucrurile pe care le facem este că vom semna foarte curând un acord privind mineralele rare cu Ucraina”, a spus Trump.
Președintele american a purtat în această săptămână discuții separate cu scopul de a obține o încetare a focului, atât cu Putin, cât și cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Aceste discuții nu au reușit să asigure o încetare completă a focului pentru 30 de zile, însă au dus la un acord din partea lui Putin de a opri atacurile rusești asupra infrastructurii energetice pentru o perioadă de 30 de zile. Zelenski a declarat, după discuțiile cu Trump, că ar accepta și el o astfel de pauză.
„Ne-am dori foarte mult să vedem că acest (război) se încheie, și cred că ne descurcăm destul de bine în această privință”, a spus Trump.
Cu toate acestea, în timp ce președintele american făcea aceste declarații, forțele ruse au atacat infrastructura civilă din Odesa, provocând pagube și rănind trei persoane, a declarat guvernatorul regional.
Noul format al acordului rămâne neclar
Ucraina și Statele Unite au convenit la începutul lunii februarie să încheie un acord cuprinzător privind dezvoltarea resurselor minerale critice ale Ucrainei. Eforturile de a încheia acordul au eșuat pe 28 februarie, după un schimb tensionat de replici între Trump și Zelenski la Casa Albă.
Trump și Zelenski au convenit pe 19 martie, să colaboreze pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei în cadrul unei convorbiri telefonice pe care Casa Albă a descris-o drept „fantastică”.
Nu este clar dacă termenii acordului privind mineralele au fost modificați. O versiune anterioară nu includea garanțiile de securitate cerute de Zelenski.
Versiunea precedentă prevedea, de asemenea, ca guvernul ucrainean să contribuie cu 50% din veniturile obținute din vânzarea resurselor naturale deținute de stat la un fond de investiții pentru reconstrucție, administrat în comun de SUA și Ucraina.
Pe 20 martie, Trump a semnat și un ordin executiv pentru a stimula producția internă a SUA de litiu și alte minerale esențiale pentru fabricarea bateriilor destinate mașinilor electrice și echipamentelor electronice.
Ordinul prevede, de asemenea, ca agențiile federale să creeze o listă de proiecte miniere din SUA care pot fi aprobate rapid, precum și o listă a terenurilor federale care pot fi folosite pentru procesarea mineralelor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trei răniți și incendii după un atac rusesc la Odesa, unde se afla și președintele Cehiei
Ucraina spune că un atac rusesc cu drone asupra orașului Odesa în seara de 20 martie a lovit infrastructura civilă, inclusiv un bloc de locuințe și un centru comercial, cauzând incendii de amploare. Conform datelor preliminare, trei persoane au fost rănite.
Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a spus că incendiile au fost stinse. Guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper, care este și șeful administrației militare regionale, a spus că există trei răniți, inclusiv un copil.
„Inamicul a atacat masiv Odesa și zona adiacentă cu drone kamikaze. A fost avariată infrastructura civilă, inclusiv un bloc de locuințe, un centru comercial și magazine”, a scris guvernatorul pe Telegram.
Atacul survine în ciuda convorbirilor de săptămâna aceasta ale președintelui american Donald Trump cu liderul rus, Vladimir Putin, care i-ar fi promis să oprească atacurile asupra infrastructurii și sectorului energetic din Ucraina.
Guvernatorul regiunii Odesa a mai spus că în oraș se afla în timpul atacului rusesc și președintele Cehiei, Petr Pavel. Un susținător proeminent al Ucrainei, președintele ceh a mers la Odesa în urma unei vizite la Chișinău, pe 20 martie, iar pe 21 martie se află în vizită la Kiev.
- Citește și: Președintele Cehiei spune la Chișinău că Ucraina trebuie sprijinită, inclusiv prin prezență militară
Loviturile rusești au cauzat incendii puternice în trei locații din Odesa, iar în unele zone au avut loc întreruperi locale ale alimentării cu energie electrică. Martori oculari au scris pe rețelele sociale că în oraș s-au auzit cel puțin 15 explozii.
Armata rusă atacă în mod regulat regiuni din spatele frontului ale Ucrainei, folosind diverse tipuri de armament inclusiv drone kamikaze, rachete, bombe aeriene ghidate, sisteme de lansare multiplă de rachete.
Liderii ruși neagă că armata rusă lovește intenționat infrastructura civilă în orașele și satelor din Ucraina, ucigând civili și distrugând spitale, școli, grădinițe, obiective energetice și de alimentare cu apă.
Autoritățile ucrainene și organizațiile internaționale califică aceste atacuri drept crime de război ale Federației Ruse și subliniază mereu că acestea poartă un caracter intenționat, pentru demoralizarea populației.
Pe de altă parte, autoritățile locale ruse au spus că drone ucrainene au atacat în noaptea spre 21 martie regiunea Volgograd a Rusiei. Atacul a fost înregistrat în raionul Kalaci, unde, potrivit publicației ruse Astra se află un aerodrom militar.
Ministerul rus al Apărării a declarat că a interceptat zeci de drone ucrainene noaptea trecută. Partea ucraineană nu a comentat până acum aceste relatări.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cel puțin 70 de palestinieni au fost uciși în noi atacuri israeliene în Gaza
Cel puțin 70 de palestinieni au fost uciși și zeci au fost răniți joi, 20 martie, în atacurile aeriene israeliene din Gaza, potrivit oficialilor sanitari din regiune. Israelul și-a reluat campania de bombardamente și operațiunile terestre în enclava palestiniană.
La o zi după lansarea unei noi campanii terestre în centrul Fâșiei Gaza, armata israeliană a anunțat joi că a început să desfășoare operațiuni terestre și în nordul teritoriului, scrie Reuters.
Grupul palestinian Hamas – desemnat organizație teroristă inclusiv de către SUA și UE – care nu a ripostat în primele 48 de ore ale atacului israelian, a declarat că luptătorii săi au tras rachete asupra Israelului. Armata israeliană a declarat că sirenele au sunat în centrul țării după ce proiectilele au fost lansate din Gaza.
Medicii palestinieni au afirmat că atacurile israeliene au vizat mai multe case din zonele de nord și sud ale Fâșiei Gaza. Solicitată să comenteze, armata israeliană a spus că analizează rapoartele.
Armata israeliană și-a reluat marți atacurile aeriene asupra Fâșiei Gaza și a lansat operațiuni terestre miercuri, suspendând acordul de încetare a focului semnat în ianuarie cu Hamas.
Reprezentanții forțelor armate israeliene au declarat că operațiunea terestră urmărește să extindă zona tampon care separă jumătățile nordice și sudice ale Fâșiei Gaza.
Israelul le-a ordonat locuitorilor Fâșiei să stea departe de drumul Salahuddin, principala rută nord-sud, și le-a transmis să călătorească de-a lungul coastei.
În prima zi a reluării atacurilor aeriene, marți, peste 400 de palestinieni au fost uciși. A fost una dintre cele mai mortale zile ale războiului. Cel puțin 510 palestinieni au fost uciși de la reluarea luptelor, mai mult de jumătate dintre ei femei și copii, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății, controlat de Hamas, din teritoriu.
Loviturile din această săptămână au ucis și câțiva dintre liderii importanți din Fâșie, inclusiv șeful guvernului din Gaza, șeful serviciilor de securitate, asistentul său și șeful adjunct al Ministerului Justiției condus de Hamas.
Organizația Hamas a fost puternic lovită și a transmis că operațiunea terestră israeliană e „o nouă și periculoasă încălcare” a acordului de încetare a focului, vechi de două luni. Într-o declarație, Hamas a spus că este dispusă să respecte acordul de încetare a focului și a cerut mediatorilor să intervină.
- Vezi și: Israelul a reluat atacurile asupra Fâșiei Gaza. Peste 300 de oameni au fost uciși, susține Hamas
O primă fază temporară a încetării focului s-a încheiat la începutul lunii martie. Hamas vrea să treacă la o a doua fază, în care Israelul ar trebui să negocieze încetarea războiului și retragerea trupelor sale, iar ostaticii israelieni deținuți în Gaza ar urma să fie schimbați cu prizonieri palestinieni.
Israelul a oferit însă doar o prelungire temporară a armistițiului, a întrerupt toate livrările către Gaza și spune că își reia campania militară pentru a forța Hamas să elibereze ostaticii rămași. Circa 59 de ostatici ar mai fi în mâinile Hamas.
Războiul din Gaza a început după ce militanții Hamas au atacat comunitățile israeliene în octombrie 2023, ucigând 1.200 de persoane și luând peste 250 de ostatici.
Peste 49.000 de palestinieni au fost uciși ca urmare a replicii militare devastatoare a Israelului care a urmat, potrivit autorităților sanitare din Gaza.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Turcia: Zeci de persoane reținute pentru postări pe rețele sociale despre arestarea primarului de Istanbul
Autoritățile din Turcia au reținut 37 de persoane acuzate de postări „provocatoare” pe rețelele de socializare legate de reținerea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu. Mii de protestatari au ieșit pe străzi și în campusurile universitare după ce principalul adversar politic al lui Erdogan a fost reținut de procurori.
Autoritățile turce au identificat 261 de conturi de social media, inclusiv 62 cu sediul în străinătate, care au făcut „postări provocatoare care incită la crimă și ură” după detenția lui Imamoglu, a declarat pe rețeaua X ministrul de Interne Ali Ierlikaia. El a precizat că autoritățile continuă să urmărească și alți suspecți.
Ministrul a adăugat că 18,6 milioane de postări despre Imamoglu au fost distribuite pe X în primele 24 de ore de la reținerea sa.
Ekrem Imamoglu, principalul rival politic al președintelui Recep Tayyip Erdogan, a fost acuzat miercuri de corupție și de sprijinirea unui grup terorist. Principalul partid de opoziție a spus că măsura este „o tentativă de lovitură de stat împotriva următorului președinte”, scrie Reuters.
După reținerea primarului Imamoglu, guvernul Turciei a impus restricții timp de patru zile împotriva manifestațiilor publice. Mai mult, autoritățile au închis mai multe drumuri, au suspendat linii de transport în comun și au restricționat accesul la unele rețele sociale.
Procurorii au confiscat, de asemenea, o companie de construcții la care este acționar Imamoglu. Alături de el au fost reținute alte 105 persoane, multe dintre acestea angajate în structura administrativă a Istanbulului.
Critici venite din Europa
Președinta Comisiei Europene, Von der Leyen, a declarat miercuri că arestarea primarului Istanbulului este „profund îngrijorătoare”.
La rândul său, un purtător de cuvânt al ministerului de Externe din Germania a spus că reținerea principalului rival politic al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan este „un regres serios” și că poziția Germaniei va fi comunicată partenerilor turci.
De asemenea, organizația Human Rights Watch (HRW) a condamnat reținerea primarului din Istanbul.
Directorul HRW pentru Turcia, Emma Sinclair-Webb, a spus că detenția primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, și a altor persoane din municipalitatea Istanbul, este „un abuz flagrant al sistemului de justiție” și a afirmat că reținerile sunt parte a unui model de investigații motivate politic, care au ca scop să submineze activitățile opoziției.
În replică la acuzațiile de influență politică asupra justiției, ministrul turc Justiției, Yılmaz Tunç a declarat că Turcia este un stat de drept.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ucraina anunță arestarea unui bărbat din regiunea transnistreană, suspectat de spionaj
Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a anunțat joi, 20 martie, că a reținut un bărbat din regiunea transnistreană, acuzat că efectua acțiuni de spionaj la ordinele adjunctului așa-zisului ministru al Apărării de la Tiraspol.
Procurorii ucraineni spun că bărbatul a ajuns sub acoperire în regiunea Odesa, unde a pretins că este un antreprenor care se ocupă cu importul de produse alimentare ucrainene.
În schimb, acesta ar fi dorit să recruteze un militar ucrainean dar și alte persoane implicate în dezvoltarea dronelor pentru armată care, în schimbul banilor, urmau să-i ofere documentația tehnică pe care o dețineau cu privire la cele mai recente drone de atac și recunoaștere, potrivit comunicatului SBU.
Anchetatorii l-au reținut pe bărbat în flagrant, în apropiere de Odesa, în momentul când dorea să obțină informații secrete despre dronele din cadrul unei unități militare. În timpul reținerii, la el au fost găsite și două arme.
SBU susține că bărbatul plănuia să folosească informațiile secrete obținute pentru a stabili o producție proprie de drone de luptă pentru trupele ruse din regiunea transnistreană. Dacă va fi găsit vinovat, bărbatul riscă până la 15 ani de închisoare.
Anchetatorii ucraineni mai susțin că „curatorul” acestuia era așa-zisul ministru adjunct al Apărării de la Tiraspol „care cooperează cu serviciile speciale rusești”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Președintele Cehiei susține că Ucraina trebuie sprijinită, inclusiv prin prezență militară
Aflat la Chișinău, președintele Cehiei, Petr Pavel, a spus în conferința de presă susținută alături de președinta Maia Sandu, că obiectivul „coaliției de voință” este sprijinirea Ucrainei. Liderul ceh a admis că Ucraina ar putea ajunge să facă și compromisuri teritoriale, însă fără a le recunoaște.
„Trebuie să facem tot posibilul, inclusiv prin intermediul acestei coaliții pentru a sprijini Ucraina prin toate mijloacele, inclusiv printr-o posibilă prezență militară”, a spus președintele ceh Petr Pavel în conferința de presă din 20 martie, răspunzând unei întrebări adresate de Europa Liberă.
Pavel a afirmat că „coaliția de voință”, care a fost creată la propunerea sa și este formată din țări precum Marea Britanie și Franța, este încă la începutul negocierilor privind modul de acțiune, dar a ținut să sublinieze că Ucraina trebuie să fie prezentă la masa de negocieri, acolo unde și „vocea europeană trebuie auzită”.
În discursul său din cadrul conferinței de presă, Petr Pavel a spus că Uniunea Europeană este suficient de puternică pentru „a sta pe picioare” și a ajuta țări precum R. Moldova, cu care are potențialul de a construi „propria securitate”.
El a salutat adoptarea de către UE a planului de creștere economică pentru Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro , despre care a spus că va oferi „o perspectivă pentru viitor”, care va contribui la atragerea investițiilor și sprijinului pentru cetățenii moldoveni.
Fostul șef al comandamentului NATO a numit războiul din Ucraina „un efort din partea Rusiei de a impune din nou o lume, în care cei puternici au dreptate” și a spus că acest lucru nu poate fi acceptat.
Președintele ceh a admis însă că Ucraina ar putea fi nevoită să facă unele compromisuri, inclusiv teritoriale, în urma acestor negocieri.
„E clar că trebuie să fie obținute anumite compromisuri, însă acestea trebuie să se bazeze pe normele și regulile internaționale, reasigurând și reinstituind Ucraina ca țară suverană, cu anumite compromisuri teritoriale, însă fără a accepta că aceste teritorii aparțin Rusiei”, a afirmat Petr Pavel.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
A fost anunțat concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a lansat, pe 20 martie, concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, rămasă vacantă pe 5 martie, după ce Veronica Dragalin și-a dat demisia.
Membra CSP Mariana Cherpec a spus că în prima etapă a concursului candidații vor fi preselectați de o comisie specială, iar apoi CSP va face selecția propriu-zisă.
La funcția de șef al PA poate candida o persoană care:
- are o experiență de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin 4 ani în funcția de judecător, procuror sau avocat;
- deține cetățenia Republicii Moldova;
- cunoaște limba română;
- nu are antecedente penale;
- în ultimii 3 ani nu a fost membru a unui partid.
Data-limită pentru depunerea dosarelor de participare este 5 mai.
Cherpec a mai spus că membrii comisiei care vor verifica pretendenții vor fi nominalizați de președinte (o persoană), Ministerul Justiției (o persoană) și de CSP (trei persoane). Președintele CSP, Dumitru Obadă, a anunțat că va trimite în curând autorităților solicitări pentru aceste nominalizări.
Veronica Dragalin a condus Procuratura Anticorupție din 1 august 2022 și până la 4 martie 2025. Ea și-a dat demisia înainte ca să-i expire mandatul, deoarece nu era de acord cu planul autorităților de a lichida două procuraturi specializate și de a crea în locul lor una singură - Procuratura Anticorupție și pentru Combaterea Crimei Organizate (PACCO).
Dragalin a îndemnat deputații să renunțe la această inițiativă și a spus că ea va pune în pericol securitatea națională. În ziua următoare, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege cu privire la crearea PACCO.
Pe 4 martie 2024, CSP l-a desemnat pe procurorul Marcel Dumbravan în funcția de șef interimar al Procuraturii Anticorupție.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Chișinăul neagă că a împiedicat activitatea Ambasadei Ruse
Ministerul moldovean de Externe a negat, joi, 20 martie, acuzațiile aduse de autoritățile ruse privind presupusa întrerupere a activității Ambasadei Rusiei la Chișinău pe 19 martie, când Poliția a intervenit pe teritoriul misiunii diplomatice, după ce a anunțat că a primit o alertă cu bombă.
Într-un comunicat de presă, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău spune că autoritățile moldovene au intervenit miercuri, 19 martie, pe teritoriul misiunii diplomatice ruse, conform legii și angajamentelor internaționale, după ce au primit o alertă privind o posibilă amenințare la adresa ambasadei.
Ministerul susține că scopul măsurilor luate de autorități a fost „asigurarea siguranței personalului diplomatic, a cetățenilor din zonă și a ordinii publice”.
Reacția guvernului moldovean vine după ce ambasadorul R. Moldova în Rusia, Lilian Darii, a fost convocat la Ministerul rus de Externe pe 19 martie, unde i-a fost înmânată o notă de protest în legătură cu alerta de bombă de la Ambasada Rusiei din Chișinău, ulterior declarată falsă.
Moscova a susținut că ambasadorul desemnat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, ar fi fost împiedicat să intre pe teritoriul misiunii diplomatice, iar angajaților și membrilor familiilor acestora li s-ar fi interzis să plece din oraș. Ministerul rus de Externe a mai spus că Ambasada nu ar fi primit o notificare oficială despre „presupusa alertă”.
Ministerul moldovean de Externe susține însă că accesul în jurul ambasadei a fost „restricționat temporar” cu respectarea procedurilor standard și „fără a afecta activitatea misiunii diplomatice”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trump sugerează ca SUA să preia centrale electrice ucrainene pentru a le garanta securitatea
Președintele american Donald Trump a sugerat, în timpul unei discuții la telefon cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski ca SUA să devină proprietar al centralelor electrice din Ucraina, în încercarea de a reduce distanța dintre Moscova și Kiev și de a asigura o încetare completă a focului.
Trump i-a spus lui Zelenski că deținerea de către SUA a alimentării cu energie electrică și a centralelor nucleare ale Ucrainei „ar fi cea mai bună protecție pentru această infrastructură”, potrivit unui rezumat al convorbirii din 19 martie, difuzat de Casa Albă.
Propunerea reflectă convingerea lui Trump că deținerea de către SUA a activelor ucrainene ar servi drept o garanție de securitate, deoarece Rusia s-ar abține probabil să le vizeze de teama unei escaladări cu Statele Unite.
Zelenski a declarat reporterilor într-un briefing online din 19 martie că el și Trump au discutat la telefon despre centrala nucleară Zaporojie ocupată de Rusia în sud-estul Ucrainei. El a declarat că i-a spus lui Trump că Kievul ar fi pregătit să discute despre implicarea SUA în modernizarea și investirea în centrală dacă aceasta va fi returnată Ucrainei.
Cererea Kievului privind garanțiile de securitate se află în centrul negocierilor diplomatice dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite pentru a asigura un acord de pace. Zelenski dorește ca orice acord de pace final să includă garanții de securitate occidentale pentru Ucraina, pentru a descuraja Rusia să invadeze din nou țara, însă Trump a refuzat până acum să angajeze Statele Unite în apărarea Ucrainei.
În timpul convorbirii, pe care Casa Albă a descris-o drept „fantastică”, Trump a promis să analizeze achiziționarea mai multor sisteme de rachete antiaeriene Patriot pentru Ucraina, în timp ce Zelenski a fost de acord să nu țintească obiectivele energetice rusești timp de 30 de zile. Ucraina a avut dificultăți în a-și proteja orașele de atacurile rusești din cauza lipsei de apărare aeriană.
Zelenski a descris convorbirea telefonică drept „probabil cea mai substanțială și pozitivă” discuție de până acum.
Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a declarat că scopul convorbirii cu Zelenskyy a fost „de a alinia atât Rusia, cât și Ucraina în ceea ce privește cererile și nevoile lor”.
Potrivit informațiilor oficiale, Zelenski și Trump nu au mai discutat personal de când s-au certat în timpul unei întâlniri la Casa Albă, pe 28 februarie.
- Te-ar putea interesa și: Putin acceptă propunerea lui Trump de a opri loviturile asupra infrastructurii energetice din Ucraina
Discuția Trump-Zelenski a avut loc la mai puțin de 24 de ore după ce președintele SUA a vorbit la telefon cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Negocierile dintre Washington și Moscova nu au reușit să atingă obiectivul lui Trump de a ajunge la un acord privind o încetare a focului de 30 de zile.
Comunicatul Kremlinului privind discuțiile Trump-Putin a sugerat că domeniul de aplicare al acordului lor s-a limitat la o pauză în loviturile asupra infrastructurii energetice.
Pe de altă parte, formularea declarației Casei Albe a fost ușor diferită și s-a referit la o „încetare a focului în domeniul energiei și al infrastructurii”, convenind în același timp să analizeze un armistițiu maritim în Marea Neagră, ca un pas către un acord de pace mai amplu.
Însă, pe teren nu pare să se fi schimbat nimic, ambele părți lansând atacuri aeriene în timpul nopții de marți spre miercuri.
„Imediat după ce Putin a vorbit la discuțiile cu Trump despre suspendarea atacurilor asupra structurilor noastre energetice, 150 de drone ale Rusiei au țintit teritoriile noastre, lovind infrastructura energetică”, a declarat Zelenski.
Zelenski a avertizat că „există o cale lungă pentru a ajunge mai întâi la încetarea focului și apoi la o pace pe termen lung”.
În baza relatărilor Serviciului ucrainean al RFE/RL, Europa Liberă România și Reuters.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rusia și Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri
Rusia și Ucraina au efectuat un nou schimb de prizonieri de război, eliberând, de fiecare parte, 175 de persoane. Schimbul din 19 martie a avut loc la o zi după convorbirea telefonică între președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin.
De asemenea, în Ucraina s-au întors și alți 22 de militari, grav răniți, care aveau nevoie de asistență medicală urgentă – „un gest de bunăvoință”, după cum l-a prezentat ministerul rus al apărării.
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a scris pe rețele că acesta este unul din cele mai mari schimburi de prizonieri de război între Rusia și Ucraina.
„Se întorc acasă soldații, sergenții și ofițerii noștri – care au luptat pentru libertatea noastră în rândurile forțelor armate, ale marinei, ale gărzii naționale, ale forțelor de apărare teritorială și ale serviciului de pază a frontierelor. Ei au apărat Ucraina pe diferite fronturi - în Mariupol, la Azovstal, Donețk, Luhansk, Herson, precum și în regiunile Harkov, Nikolaev, Zaporojie, Sumî și Kursk”, a mai spus Zelenski.
El a mulțumit, de asemenea, partenerilor Kievului, în special Emiratelor Arabe Unite, pentru că au făcut posibil schimbul respectiv.
Ultimul schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia a avut loc pe 15 ianuarie 2025, după formula „25 pentru 25”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Zeci de percheziții și un judecător reținut, după decizia CSM privind urmărirea penală a patru magistrați
Procurorii și ofițerii anticorupție au inițiat zeci de percheziții și au reținut un judecător și un avocat, la scurt timp după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a permis, miercuri, urmărirea penală a patru magistrați, suspectați de corupere pasivă și/sau trafic de influență.
După obținerea acordului CSM, Procuratura Chișinău și Centrul Național Anticorupție (CNA) au inițiat circa 30 de percheziții în mai multe localități din Republica Moldova.
Acțiunile se desfășoară în cadrul a 12 dosare penale care vizează infracțiuni de corupere activă, corupere pasivă și trafic de influență în circumstanțe agravante, a precizat Procuratura Generală.
Procurorii spun că sunt vizați, între alții, patru judecători, un procuror și trei avocați. Aceștia sunt suspectați că ar fi favorizat soluționarea unor dosare penale și contravenționale de la Judecătoria Hâncești și Curtea de Apel Chișinău, în schimbul unor sume de bani sau altor beneficii ilicite.
Un judecător și un avocat au fost reținuți, iar ceilalți suspecți vizați vor fi cercetați în stare de libertate.
Perchezițiile și reținerile au avut loc la scurt timp după ce Procurorul General a obținut acordul CSM pentru urmărirea penală a patru judecători suspectați de corupție.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat, în ședința extraordinară din 19 martie, cererile procurorului general, Ion Munteanu. Solicitările lui au fost examinate fără prezența presei, pentru a nu prejudicia mersul anchetei.
După deliberări, președintele CSM, Sergiu Caraman, a anunțat că este vorba despre patru judecători care vor fi supuși acțiunilor de urmărire penală, dar numai într-un singur caz va fi aplicată măsura de arest preventiv, cerută de procurorul general.
Numele judecătorilor vizați nu a fost divulgat.
- Te-ar putea interesa și: Judecătorii cer majorarea salariilor pentru a-și consolida independența
Astfel, CSM a permis urmărirea penală a doi dintre judecători pentru suspiciuni de trafic de influență, a unui alt magistrat - pentru corupere pasivă, iar a celui de al patrulea - pentru comiterea ambelor infracțiuni.
În privința a trei judecători, CSM și-a dat acordul pentru urmărirea penală, percheziție, aducere silită și reținere. Iar în cazul celui de al patrulea a fost dispusă și măsura de arest preventiv.
Câțiva membri ai CSM au avut opinii separate față de cererea procurorilor de reținere și aducere silită a magistraților vizați.
Codul Penal prevede amenzi de mii de lei pentru trafic de influență, iar în cazul coruperii pasive - amenzi sau pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 ani.
Deciziile CSM pot fi contestate în termen de 30 de zile la Curtea Supremă de Justiție.
Judecătorii din Republica Moldova beneficiază de imunitate funcțională, adică nu pot fi trași la răspundere pentru hotărârile lor, cu excepția cazurilor când este probat că au acționat cu rea-voință ori din neglijență gravă.
Urmărirea penală împotriva unui judecător poate fi inițiată doar de procurorul general și cu acordul CSM. De asemenea, procurorii sunt obligați să ceară permisiunea CSM pentru percheziții, reținere sau arestare.
În cazul infracțiunilor de corupție, spălare de bani și îmbogățire ilicită, precum și în cazul infracțiunilor flagrante, acordul CSM nu este necesar.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Autoritățile au început reabilitarea blocurilor sanitare în școli
Peste 70 de proiecte tehnice destinate reabilitării blocurilor sanitare în școli urmează să fie transmise către Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL) pentru implementare. Alte 50 de proiecte vor fi finalizate până în iunie 2025.
Despre aceasta au anunțat miercuri reprezentanții UNICEF în Moldova, care au participat recent, la Guvern, la ședința Consiliului de coordonare pentru intervențiile în domeniul alimentării cu apă, sanitație și igienă în instituțiile de învățământ.
Vadim Ciubotaru, inginer în cadrul proiectului finanțat de Banca Mondială, a precizat că, din cele 17 școli incluse în program, șapte au finalizat deja lucrările de renovare, iar în 10 unități de învățământ din nordul R. Moldova lucrările vor începe în aprilie-mai 2025.
Potrivit autorităților din educație, în anul 2023, au fost reabilitate grupurile sanitare în 21 de instituții de învățământ, în timp ce în anul 2024 astfel de lucrări au fost efectuate în 18 școli. În anul curent, se vor finaliza lucrările de renovare și modernizare în 25 de școli.
- Te-ar putea interesa și: Avocatul poporului: Condițiile sanitare din școlile moldovene nu corespund standardelor minime ale OMS
Valentina Olaru, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării, a menționat că asigurarea condițiilor adecvate de apă și sanitație pentru școli rămâne o prioritate.
„Astfel de inițiative sunt esențiale pentru a asigura un mediu educațional sigur și sănătos, contribuind direct la calitatea educației și la bunăstarea elevilor”, a spus Valentina Olaru.
La ședință s-a discutat și despre construcția grupurilor sanitare în anexe dotate cu sisteme de încălzire și ventilare și despre stabilirea unor distanțe minime de amplasare a acestora față de sursele de apă.
Autoritățile din educație spun că peste 160 de blocuri sanitare din școlile din R. Moldova vor fi renovate până în 2026. Potrivit informațiilor oferite anterior de Ministerul Educației, din 1.201 școli, în 88 - elevii pot utiliza doar toaletele cu latrină, amplasate în curtea instituției de învățământ.
În 546 de instituții, elevii folosesc toalete cu apă, amplasate în interiorul clădirilor de studiu. În 39 de școli sunt utilizate toaletele uscate, cu acces din interiorul clădirii, iar în patru - toalete uscate cu acces din curte.
În alte 278 de cazuri, reprezentanții instituțiilor de învățământ au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exteriorul clădirilor de studiu, concomitent cu toaletele cu apă din interiorul blocului. Cinci instituții au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exterior, în paralel cu utilizarea toaletelor uscate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Administrația Trump publică noi documente privind asasinarea președintelui John F. Kennedy
Arhivele Naționale ale SUA au început să publice restul documentelor secretizate anterior despre asasinarea fostului președinte american John F. Kennedy.
Președintele Trump a semnat un decret în această privință la sfârșitul lunii ianuarie. În conformitate cu directiva din 17 martie, două seturi de documente cu un volum de peste 60 de mii de pagini au fost deja publicate pe site-ul web al arhivei. Acestea sunt disponibile în format PDF.
Cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite, John Fitzgerald Kennedy, a fost împușcat mortal în timpul unei vizite la Dallas, în statul Texas, la 22 noiembrie 1963.
O anchetă americană desfășurată în 1964 de o comisie oficială a constatat că Kennedy a fost asasinat de Lee Harvey Oswald, un cetățean american care locuise anterior în Uniunea Sovietică, și că acesta a acționat de unul singur. Oswald a fost ucis la Departamentul de Poliție din Dallas, la două zile după arestarea sa.
Asasinarea președintelui Kennedy provoacă și astăzi numeroase speculații.
La sfârșitul lunii noiembrie 2024, după victoria sa în alegeri, Donald Trump și-a repetat promisiunea din campanie de a face publice ultimele documente referitoare la asasinarea lui John F. Kennedy.
O lege din 1992 obliga guvernul SUA să publice toate aceste dosare până în octombrie 2017. În decembrie 2022, Arhivele Naționale au publicat peste 13.000 de documente legate de asasinarea lui John F. Kennedy. Cu toate acestea, administrația Joe Biden a blocat publicarea altor câteva mii de documente, invocând motive de securitate națională.
- Te-ar putea interesa și: Ultima fotografie a președintelui Kennedy
Fratele lui John F. Kennedy, Robert, fost senator și procuror general al Statelor Unite, a fost și el asasinat, cinci ani mai târziu - pe 5 iunie 1968, la Los Angeles -, fiind unul din principalii candidați la alegerile primare democrate pentru președinția SUA. Senatorul tocmai încheiase un discurs la Hotelul Ambassador când a fost împușcat mortal de un imigrant palestinian.
Trump l-a nominalizat pe nepotul președintelui Kennedy, Robert F. Kennedy Jr., pentru funcția de secretar al sănătății în noua sa administrație. Kennedy Jr. a declarat că nu este convins că asasinarea unchiului său, președintele Kennedy, în 1963, a fost comisă exclusiv de un asasin singuratic.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Într-un vot istoric, Germania mărește cheltuielile pentru economie și armată
Parlamentul Germaniei a aprobat marți un plan de 500 de miliarde de euro pentru a stimula creșterea economiei și a mări cheltuielile militare, renunțând la decenii de conservatorism fiscal, în contextul unui efort european de întărire a apărării colective.
Planul aprobat de Bundestag pe 18 martie consolidează puternic poziția viitorului cancelar conservator, Friedrich Merz, care va avea la dispoziție o jumătate de trilion de euro pentru investiții, după doi ani de descreștere în cea mai puternică economie din UE.
Planul este adoptat într-un moment în care Germania și alte țări europene sunt nevoite să-și întărească din resurse proprii apărarea, în fața unei Rusii ostile și a îngrijorării că reorientarea Statelor Unite sub președintele Donald Trump poate lăsa Europa descoperită.
Creștin-democrații lui Merz care au câștigat alegerile parlamentare anticipate din luna februarie s-au pronunțat prin vot împreună cu social-democrații pentru crearea unui fond de 500 miliarde euro, din care să fie finanțate proiecte de infrastructură. De asemenea, cele două partide care poartă discuții pentru formarea unei coaliții de guvernare centriste au votat pentru relaxarea unei restricții constituționale, așa încât să permită Germaniei să se împrumute pentru a-și putea mări cheltuielile pentru apărare.
„Timp de cel puțin un deceniu am trăit cu un fals sentiment de securitate,” a spus Merz în fața parlamentarilor înainte de vot, adăugând: „Decizia pe care o luăm azi cu privire la pregătirea de apărare... nu poate fi decât primul pas major spre o nouă comunitate de apărare europeană”.
Legislația nouă mai trebuia să treacă prin camera superioară a parlamentului german, Bundesrat, în care sunt reprezentate guvernele celor 16 landuri federale ale Germaniei. Principalul obstacol pare să fie depășit după ce Partidul Votanților Liberi din Bavaria a căzut de acord luni să o sprijine și el.
Conservatorii lui Merz și social-democrații au insistat ca schimbările legislative să fie adoptate de parlamentul actual, înainte de convocarea parlamentului nou rezultat în urma alegerilor din februarie, pentru a evita confruntarea cu un număr mai mare de parlamentari de extremă dreaptă și de extremă stângă intrați în noul Bundestag. Acesta își începe activitatea pe 25 martie.
Merz a spus însă că graba se datorează și situației geopolitice care se schimbă rapid.
„Europa se află, pe de o parte, lângă o Rusie agresivă și, pe de altă parte, lângă o Americă imprevizibilă”, a spus la rândul său în parlamentul de la Berlin, liderul social-democraților, Lars Klingbeil, care a adăugat: „Această decizie are potențialul de a da o nouă direcție istoriei țării noastre, un început pozitiv pentru Germania, un început pozitiv pentru Europa”.
Criticii votului de la Berlin își îndreaptă nemulțumirea în primul rând împotriva conservatorului Merz, acuzându-l de „înșelăciune electorală”, pentru că, în campanie, a promis precauție fiscală, anunțând schimbarea politicii abia după victoria în alegeri.
Dar votul de la Berlin a fost salutat imediat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Vorbind la o conferință de presă la Copenhaga în compania prim-ministrei daneze Mette Frederiksen, Von der Leyen, care a fost ministră germană a apărării în trecut, a spus că vestea venită de la Berlin este „excelentă” și că „trimite Europei mesajul limpede că Germania este hotărâtă să facă investiții masive în apărare”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Putin acceptă propunerea lui Trump de a opri loviturile asupra infrastructurii energetice din Ucraina
Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord, în timpul discuțiilor cu președintele american Donald Trump, să oprească loviturile asupra sectorului energetic și infrastructurii Ucrainei timp de 30 de zile, ca un pas către obținerea unei încetări complete a focului.
Însă, prima concesie făcută de Rusia de când a lansat invazia la scară largă asupra Ucrainei, în urmă cu mai bine de trei ani, încă nu a atins obiectivul lui Trump de încetare imediată a focului în toate teatrele de război.
O declarație a Casei Albe cu privire la convorbirea din 18 martie a precizat că cei doi lideri „au convenit că mișcarea către pace va începe cu o încetare a focului în domeniul energiei și al infrastructurii”. Rusia a devastat infrastructura energetică a Ucrainei în încercarea de a-i demoraliza pe ucraineni, privându-i de electricitate și căldură în toiul iernii.
Pe platforma sa Social Truth, Trump a descris convorbirea ca fiind "foarte bună și productivă".
„Am fost de acord cu o încetare imediată a focului în ceea ce privește energia și infrastructura, cu înțelegerea că vom lucra rapid pentru a avea o încetare completă a focului și, în cele din urmă, un sfârșit al acestui război foarte oribil între Rusia și Ucraina”, a scris el.
„Au fost discutate multe elemente ale unui Contract pentru Pace, inclusiv faptul că mii de soldați sunt uciși, și atât președintele Putin, cât și președintele [Volodimir] Zelenski ar dori să vadă că se încheie”, a adăugat Trump.
Dar Putin a pus condiții prealabile pentru orice pași suplimentari, inclusiv oprirea ajutorului militar și a furnizării de informații către Ucraina, cereri pe care Kievul le va respinge aproape sigur. Săptămâna trecută, Ucraina a fost de acord cu încetarea imediată a focului propusă de Trump, în așteptarea acceptării de către Rusia a acelorași condiții.
Trump și Putin au declarat că diplomații lor vor continua discuțiile pentru a ajunge la o încetare completă a focului, lucru care ar putea dura luni de zile. Între timp, Rusia va continua să-și continue invazia Ucrainei la sol și în aer.
Te-ar putea interesa și: Care poate fi strategia lui Trump în discuția de astăzi cu Putin?
Trump a făcut din oprirea războiului în Ucraina o prioritate de la preluarea mandatului său în urmă cu două luni, însă Moscova și Kievul sunt atât de departe una de cealaltă în privința chestiunilor-cheie, cum ar fi controlul teritorial și garanțiile de securitate, încât va fi dificil să reducă această discrepanță. Până acum, Trump a făcut presiuni mari asupra Ucrainei.
Kremlinul a declarat în comunicatul său privind convorbirea - care a durat mai mult de 90 de minute - că Putin a abordat o serie de probleme, inclusiv monitorizarea eficientă a unei posibile încetări a focului de-a lungul întregii linii de contact a luptelor, precum și oprirea mobilizării ucrainene și a asistenței militare occidentale pentru Kiev.
„S-a subliniat faptul că principala condiție pentru a preveni escaladarea conflictului și pentru a lucra la soluționarea acestuia prin mijloace politice și diplomatice ar trebui să fie încetarea completă a ajutorului militar străin și a furnizării de informații secrete către Kiev", a declarat Kremlinul.
Kremlinul a mai spus că negocierile de pace trebuie „să ia în considerare necesitatea absolută de a elimina cauzele profunde ale crizei și interesele legitime ale Rusiei în domeniul securității”, o referire la extinderea NATO și la alte aspecte pe care Moscova le folosește pentru a-și justifica invazia.
Reacția Kievului
Vorbind cu reporterii în Finlanda, unde se afla într-o vizită de lucru, Zelenski a spus că cererile lui Putin arată că acesta nu este interesat de o încetare a focului, ci de subminarea forțelor armate ale Ucrainei.
„Când Putin vorbește despre sfârșitul mobilizării, el nu vorbește din poziții [umanitare], ci într-un efort de a face armata noastră mai mică și mai slabă - același lucru trebuie spus și despre cererile sale de a opri furnizarea către noi a ajutoarelor militare și a informațiilor”, a spus Zelenski.
„Dar un lucru despre care el nu vorbește este o încetare a focului, atât de simplă ca aceasta - fără diverse probleme legate de ea”, a spus Zelenski.
Experții se așteptau ca Putin să respingă propunerea lui Trump de încetare totală a focului, deoarece liderul de la Kremlin crede că este câștigător al războiului și că timpul este de partea sa.
Rusia continuă să avanseze în estul Ucrainei, dar încă nu controlează pe deplin cele patru regiuni - Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson - pe care susține că le-a anexat în 2022.
O încetare a focului acum l-ar împiedica probabil pe Putin să atingă acest obiectiv.
Comunicatul nu face nicio referire la garanțiile de securitate pentru Ucraina. Zelenski a subliniat adesea că, pentru ca Kievul să accepte orice acord de pace, acesta trebuie să fie însoțit de garanții de securitate pentru Ucraina din partea partenerilor săi occidentali, inclusiv o eventuală aderare la NATO.
„Am insistat [asupra aderării Ucrainei la] NATO, dar știți care au fost răspunsurile”, a declarat el în februarie, sugerând că drumul către aderarea la alianța militară occidentală rămâne obstrucționat.
La Berlin, cancelarul demisionar al Germaniei, Olaf Scholz, și președintele Emmanuel Macron au declarat că salută o încetare a focului asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, dar au spus că acesta este doar primul pas pe drumul către pace.
„Următorul pas trebuie să fie o încetare completă a focului pentru Ucraina și cât mai repede posibil. Desigur, este clar că amândoi suntem de acord și cu acest lucru”, a declarat Scholz la o conferință de presă comună cu Macron.
Zelenski a declarat că a vorbit cu liderii german și francez după convorbirea lui Trump cu Putin.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
UE aprobă noi ajutoare militare pentru Moldova. Arme - nu încă
UE se pregătește să trimită Republicii Moldova un nou lot de echipamente militare non-letale, de 40 de milioane de euro. Țările UE au confirmat marți o asemenea decizie, dar au spus că vor decide mai târziu dacă livrează Chișinăului și baterii antiaeriene, de alte 20 de milioane, adică arme letale.
La o reuniune la nivel de ambasadori, ținută la Bruxelles pe 18 martie, UE a decis că ajutorul non-letal va fi compus din vehicule blindate pentru infanterie și un sistem pentru apărarea antiaeriană.
În decizia văzută de Europa Liberă, se spune că este vorba de 33 de „vehicule tactice de mobilitate înaltă”, care vor înlocui echipamente similare din perioada sovietică și vor asigura o mobilitate mai bună pentru trei brigăzi de infanterie.
Sistemul destinat regimentului de apărare aeriană tactică a Armatei Naționale are scopul să asigure coordonarea între radare și alți senzori militari cu baterii de rachete antiaeriene și alte mijloace de interceptare.
Ambasadorii UE au confirmat aceste ajutoare la două săptămâni după ce președintele Consiliului European, Antonio Costa, anunțase în timpul unei vizite la Chișinău un pachet de ajutoare non-letale, dar și letale în valoare totală de 60 de milioane de euro.
- Te-ar putea interesa și: UE va oferi R. Moldova 60 de milioane de euro pentru „consolidarea apărării”, a anunțat Antonio Costa
Sursele Europei Libere de la Bruxelles spun însă că ambasadorii au decis să amâne pentru săptămâna viitoare o decizie privind echipamentele letale.
Proiectul de decizie văzut de Europa Liberă arată că este vorba despre sisteme de apărare aeriană pe rază scurtă, compuse din opt lansatoare de rachete și circa 24 de rachete.
De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, autoritățile moldovene au cerut în mod repetat aliaților europeni sisteme de apărare aeriană, în condițiile în care, pe teritoriul R. Moldova au căzut mai multe drone și rachete, în timpul atacurilor ruse asupra Ucrainei.
Ultimul incident de acest fel s-a petrecut în noaptea de 12 spre 13 februarie, când trei drone rusești au căzut pe terenurile din apropierea localităților Tomai, Ceadîr-Lunga, iar la Taraclia, lângă Spitalul raional din localitate. Autoritățile au spus că două dintre drone au explodat la cădere.
Incidentele au fost condamnate de șefa statului, Maia Sandu, care a recunoscut că R. Moldova nu are capacitățile necesare pentru a se apăra de „asemenea amenințări”, dar a adăugat că autoritățile vor continua să dezvolte parteneriate cu țările europene și să-și modernizeze armata pentru asigurarea securității.
R. Moldova, al doilea cel mai mare beneficiar de asistență militară din partea UE, are în prezent un radar de monitorizare a spațiului aerian, procurat din surse proprii, iar un al doilea urmează să fie procurat din fonduri europene oferite anterior.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
ANRE a aprobat majorarea tarifelor la apă și canalizare în Chișinău
ANRE a aprobat majorarea tarifelor pentru apă și canalizare în Chișinău. Consumatorii casnici vor plăti 12,99 lei pentru un metru cub de apă din rețea, cu 2,2 lei mai mult decât până acum, și cu 1,46 lei mai mult pentru serviciile de canalizare.
Majorarea ar fi determinată de factori economici și tehnici, potrivit deciziei aprobate marți, 18 martie, în ședința Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.
Creșterea prețurilor la energia electrică a ridicat costurile pentru captarea, tratarea și transportul apei, în timp ce pierderile de apă în rețea rămân a fi considerabile - aproximativ 27% din volumul total captat.
ANRE mai spune că indicele prețurilor de consum prognozat pentru anul 2025 este de 4,6%, ceea ce influențează costurile pentru materiale, servicii și alte cheltuieli operaționale.
Noile tarife vor intra în vigoare la data publicării deciziei ANRE în Monitorul Oficial al R. Moldova.
- Vezi și: S-a scumpit curentul. Cum populația, companiile și sectorul public pot economisi energia electrică
Pentru alimentarea cu apă potabilă tariful a crescut cu 2,20 lei/m³, față de tariful actual de 10,79 lei/m³. Serviciul de alimentare cu apă tehnologică va crește cu 4,12 lei/m³ față de tariful actual de 8,11 lei/m³.
Pentru serviciul de canalizare și epurare a apelor uzate pentru consumatorii casnici vor achita 5,63 lei/m3, cu 1,46 lei/m³ mai mult față de tariful actual. Pentru consumatorii non-casnici, tariful pentru serviciul respectiv a rămas neschimbat.
Pentru a gestiona impactul majorării tarifelor la nivelul gospodăriilor și întreprinderilor, ANRE recomandă utilizarea responsabilă și eficientă a consumului apei.
Tarifele anterioare au fost aprobate în octombrie 2023 și au rămas nemodificate până în prezent.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Polonia și țările baltice se retrag din convenția privind minele antipersonal
Polonia, Lituania, Letonia și Estonia intenționează să se retragă din convenția de la Ottawa care interzice minele antipersonal. Cele patru țări membre ale NATO au invocat amenințări militare din partea vecinului lor, Rusia.
Renunțarea la tratatul din 1997, care a fost ratificat sau la care au aderat peste 160 de state, dar nu și Rusia, va permite Poloniei și celor trei țări baltice să înceapă să stocheze din nou mine antipersonal, transmite Reuters.
„Amenințările militare la adresa statelor membre NATO care se învecinează cu Rusia și Belarus au crescut semnificativ”, au declarat miniștrii apărării din aceste țări într-o declarație comună.
„Prin această decizie, transmitem un mesaj clar: statele noastre sunt pregătite și pot utiliza toate măsurile necesare pentru a-și apăra necesitățile de securitate”, au spus ei.
Retragerea preconizată se face pentru a permite o protecție eficientă a frontierelor regiunii, a afirmat ministrul lituanian al apărării, Dovile Sakaliene, într-o declarație separată.
Deși intenționează să se retragă din convenția privind interzicerea minelor antipersonal, cele patru țări au declarat că vor rămâne angajate față de dreptul umanitar, inclusiv față de protecția civililor în timpul conflictelor armate.
Finlanda a declarat în decembrie că ia în considerare, de asemenea, retragerea din acest tratat din cauza utilizării de către Rusia a unor astfel de arme în Ucraina.
Convenția de la Ottawa din 1997 privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora a intrat în vigoare la 1 martie 1999. Peste 150 de țări au semnat tratatul. Aproape 40 de țări nu au aderat la aceasta, inclusiv unii dintre principalii producători și utilizatori de mine antipersonal, cum ar fi SUA, China, India, Pakistan, Coreea de Sud și Rusia.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
