Le Monde anunță, dând toate detaliile, că Parlamentul European, care miercuri 23 noiembrie, printr-o rezoluție adoptată cu o majoritate strivitoare, a etichetat Rusia drept „stat terorist”, Parlamentul European, așadar, a aprobat joi 24 noiembrie un ajutor de nu mai puțin de 18 miliarde de euro pentru Ucraina pentru anul viitor.
În rezoluția precedentă, Parlamentul European spunea că Rusia «sponsorizează terorismul și folosește mijloace teroriste» în războiul său din Ucraina, comițând «crime de război».
In vremea aceasta, scrie tot Le Monde, Vladimir Putin se regăsește în mare dificultate în fața aliaților săi apropiați, sau pe care îi credea astfel. După ce a neglijat summitul G20, refuzând să meargă acolo, Putin a participat la întâlnirea la vârf a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) din Armenia. O scurtă vizită care va fi amintită mai presus de toate pentru felul în care a fost revelată acolo slăbiciunea Rusiei chiar și în „străinătatea sa apropiată”, cum sună formula sub care sunt înglobate multe din fostele republici sovietice.
Întâlnirea la nivel înalt a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) – o alianță care include, pe lângă Rusia și Armenia, Bielorusia, Kazahstanul, Kirghizia și Tadjikistanul – a avut loc pe fundalul unei tensiuni imposibil de ascuns, iar documentul final al summit-ului nu a fost adoptat, din cauza refuzului Armeniei de a semna, deoarece Erevanul se consideră abandonat de Moscova în fața vecinului său azer.
Moskvici — mașină chinezească
La Londra, The Daily Telegraph scrie în acest timp despre marea dezamăgire cauzată rușilor de mult-așteptata reînviere a automobilului Moskvici, pentru a se revela în final că — după ce a fost o franciză Renault, care s-a retras din Rusia — noul automobil Moskvici scos acum iminent pe piață, nu este altceva decât o mașină chinezească, chiar arătând astfel.
Reînvierea acestei vechi mărci sovietice de automobil, Moskvici, era concepută ca un simbol al rezistenței Rusiei la sancțiunile occidentale care i-au paralizat industria auto, printre toate celelalte.
Austria se opune primirii României și Bulgariei în Schengen
Tot The Daily Telegraph scrie despre cum anul acesta a văzut o creștere accelerată a numărului migranților în Marea Britanie: mai bine de 500.000, o jumătate de milion (!) într-un singur an, mai mult decât înainte de Brexit!
Chiar și fără Brexit, Marea Britanie nu făcea parte oricum din spațiul Schengen, cel la care râvnește atât de mult să adere România. Or, Croația va intra de la 1 ianuarie în spațiul Schengen, iar la Zagreb principalul cotidian, Jutarnji List, explică în detaliu cum Austria susține extinderea Schengen pentru a include Croația, dar respinge în schimb admiterea Bulgariei și României.
Cancelarul Karl Nehammer (ÖVP) a declarat la Zagreb, după o întâlnire cu premierul croat Andrej Plenković că prea puțini migranți ilegali ajung în Europa prin Croația, dar că 40% dintre ei vin pe ruta Turcia, Bulgaria, România și apoi Ungaria.
Trebuie să schimbăm sistemul existent, a spus Nehammer. „Sistemul european de azil a eșuat”. Este necesară o directivă europeană de respingere pentru a putea refuza mai rapid solicitanții de azil din țările de origine sigure.
Spre deosebire de România și Bulgaria, Croația își îndeplinește obligațiile, a continuat Nehammer: „Vom sprijini calea Croației către spațiul Schengen și, în același timp, vom rămâne foarte critici față de eforturile neconvingătoare ale Bulgariei și României”.
Triste tropice în Brazilia
În Brazilia, Bolsonaro contesta rezultatul recentelor alegeri prezidențiale.
Acum, Curtea Electorală Supremă a respins recursul introdus de partidul lui Bolsonaro și i-a dat în același timp o amendă grea. Președintele autorității electorale Alexandre de Moraes a refuzat cererea Partidului Liberal (PL) de a invalida voturile electronice înregistrate de anumite aparate în timpul alegerilor prezidențiale din octombrie.
Partidul politic al președintelui în funcție a fost și amendat cu 22,9 milioane de réais (aproximativ 4,1 milioane de euro) pentru că a cerut cu „rea-credință” revizuirea rezultatului alegerilor, câștigate de Lula. „Înțelegând că inițiativa adoptată de PL are scopul de a „perturba întreg regimul democratic brazilian””, a mai anunțat Curtea Electorală Superioară, „președintele partidului Valdemar Costa Neto va fi acum investigat”, relatează Folha de Sao Paulo.
Dacă ucrainenii au executat într-adevăr prizonieri ruși, comițând o crimă de război
În Franța, Libération răspunde unor întrebări puse în mod repetat de cititori, dacă este adevărat că forțele ucrainene au comis crime de război, executând prizonieri ruși care se predau.
Libération răspunde că mai multe videoclipuri autentificate arată într-adevăr cum o duzină de soldați ruși au murit după un schimb de salve de împușcături care a izbucnit după ce unul dintre ei deschide focul în timpul predării lor. Moscova și Kievul se acuză reciproc de crime de război, dar circumstanțele precise ale acestei scene rămân greu de clarificat.
De vreo zece zile încoace, aceste imagini cu predarea unor soldați ruși în fața forțelor ucrainene, care pare a se fi încheiat cu un masacru, sunt distribuite și preluate masiv și alimentează întrebări despre o potențială crimă de război ucraineană. Așadar: o duzină de soldați ruși au murit după o capitulare petrecută în circumstanțe tulburi, iar pe imagini unul dintre ei poate fi văzut deschizând focul asupra ucrainenilor.
Mai multe videoclipuri, autentificate de New York Times și Libération, arată momentele premergătoare tragediei, apoi cadavrele prizonierilor. Autoritățile ruse denunță o execuție sumară și o crimă de război, pe care autoritățile ucrainene le neagă. Acestea din urmă au mers până acolo încât au deschis o anchetă împotriva forțelor ruse în cauză pentru încălcarea legilor războiului.
Un prim video arată scena din aer, filmat dintr-o dronă, iar un al doilea (atentie, cadavrele sunt vizibile in aceasta secvență) este filmat in format vertical.
În această secvență vedem deja șase soldați ruși întinși la pământ (dintre care doar doi dau semne vizibile de viață, iar ceilalți nu mișcă), apoi alți patru vin să li se alăture pe rând, vizibil fără arme și ridicând mâinile în aer. Exact atunci un al 11-lea soldat rus iese din clădire, înarmat, deschide focul în direcția soldaților ucraineni. Telefonul care filmează cade, iar videoclipul se întrerupe imediat după începerea schimbului de focuri.
Libération explică în detaliu că este vorba de o situație extrem de complexă și tulbure din punct de vedere juridic. Rusia acuză forțele ucrainene de executarea prizonierilor (o crimă de război), în vreme ce forțele ucrainene explică cum au ripostat deoarece s-a tras asupra lor și îi acuză pe soldații ruși că au încălcat legea războiului pretinzând că se predau (o altă crimă de război), dar succesiunea exactă a evenimentelor este esențială pentru a ști ce s-a întâmplat.
Într-adevăr, cel puțin un rus pare să se fi făcut vinovat de „perfidie”, deschizând focul, dar circumstanțele în care au fost uciși ceilalți soldați ruși rămân cu totul neclare. Principala întrebare este dacă acești soldați au fost uciși în timpul schimbului de focuri sau executați sumar ulterior, ceea ce ar fi o crimă de război, însă nu a fost făcută publică nicio imagine care să clarifice succesiunea evenimentelor, în ciuda prezenței unei drone în zonă chiar înainte de incident.
De la începutul războiului, au fost înregistrate numeroase cazuri de tortură și execuție a prizonierilor de război de ambele părți. Libération și alte redacții, precum The Guardian sau New York Times au investigat deja mai multe acuzații referitoare la Ucraina și Rusia. ONU a publicat de altfel un raport săptămâna aceasta evidențiind cazurile de abuz și tortură pe scară largă a prizonierilor ucraineni de către forțele ruse, dar și cazuri similare comise de forțele ucrainene.
