Acordul a fost semnat de Trump pe 17 iunie la Palatul Versailles, lângă Paris, în urma summitului Grupului celor Șapte (G7). Un videoclip distribuit de Casa Albă și de președintele francez Emmanuel Macron pe X îl arată pe Trump semnând documentul.
„Nu a fost ușor”, a spus Trump în timp ce semna acordul, în timp ce gazda, președintele francez Emmanuel Macron, și ceilalți invitați aplaudau.
„Acest acord deschide calea către o pace durabilă și permite redeschiderea Strâmtorii Ormuz”, a declarat Macron pe X.
Agenția de știri de stat a Iranului, IRNA, a publicat pe 18 iunie fotografii în care se vede că și președintele iranian Masud Pezeshkian a semnat acordul.
În fotografii, președintele iranian ține paginile acordului în fața camerelor de filmat, fiind vizibile atât semnătura sa, cât și cea a președintelui SUA. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, Esmaeil Baqaei, a confirmat ulterior că documentul „a fost finalizat cu semnăturile președinților”.
Prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, al cărui guvern a mediat negocierile, a declarat că acordul intră în vigoare imediat.
Ca măsură inițială de consolidare a încrederii, Iranul va redeschide Strâmtoarea Ormuz, în timp ce Washingtonul va ridica blocada navală impusă Iranului.
Conform acordului, Iranul are, de asemenea, obligația de a facilita, în mod gratuit, traficul comercial maritim în condiții de siguranță pe această cale navigabilă strategică timp de 60 de zile, până la negocierea unui cadru maritim pe termen lung cu Omanul și statele arabe din Golf.
Statele Unite vor începe imediat să ridice blocada navală și o vor elimina complet în termen de 30 de zile.
Oficialii americani au declarat că acordul își face deja simțit efectul. „Pentru prima dată în cele 100 de zile de conflict, Iranul nu a tras asupra niciunei nave”, a declarat un oficial în seara zilei de 17 iunie.
Memorandumul prevede, de asemenea, suspendarea imediată a sancțiunilor petroliere impuse de SUA împotriva Iranului.
În plus, Washingtonul s-a angajat să faciliteze deblocarea unui fond de reconstrucție în valoare de 300 de miliarde de dolari, susținut de țările din regiune, odată ce se va ajunge la un acord final mai amplu privind programul nuclear al Iranului.
Acordul prevede, de asemenea, ridicarea eventuală a tuturor sancțiunilor primare și secundare impuse de SUA asupra Iranului și deblocarea treptată a activelor iraniene înghețate, deși oficialii au precizat că aceste măsuri vor depinde de respectarea angajamentelor de către Iran. „Ceea ce au acceptat ei este că nu vor primi niciun ban dacă nu își îndeplinesc angajamentele”, a declarat un oficial.
Materialul nuclear
Un element central al acordului îl reprezintă angajamentul Teheranului de a-și dispersa stocul de uraniu îmbogățit pe parcursul unei perioade de negociere de două luni.
Potrivit oficialilor americani, cantitatea de material ar putea fi redusă „la fața locului, sub supravegherea AIEA”, agenția de supraveghere nucleară a Organizației Națiunilor Unite.
Iranul a reafirmat, de asemenea, că „nu va achiziționa și nu va dezvolta arme nucleare”. Oficialii SUA au declarat că inspectorii internaționali și echipele tehnice din SUA vor juca un rol-cheie în procesul de verificare. „Nu ne bazăm pe încredere”, a afirmat un înalt oficial.
Acordul provizoriu are scopul de a crea un cadru propice pentru negocierile privind un acord mai cuprinzător care să reglementeze activitățile nucleare ale Iranului, despre care Washingtonul suspectează de mult timp că ar putea fi legate de dezvoltarea de arme.
Atenția se îndreaptă acum către discuțiile tehnice care vor avea loc în Elveția în acest weekend, la care negociatorii vor încerca să transforme memorandumul într-un plan detaliat de punere în aplicare.
„Întâlnirea din acest weekend din Elveția va fi extrem de importantă”, a spus înaltul oficial american, adăugând că un eșec al uneia dintre părți în a îndeplini așteptările ar trebui să devină evident „în câteva zile sau săptămâni, nu luni”.
Deși acordul a fost salutat de mulți ca un pas către stabilitatea regională, el și-a atras critici din partea unor congresmeni americani.
Senatorul republican Bill Cassidy a susținut că ambițiile nucleare ale Iranului nu au fost limitate în mod adecvat și a avertizat că Teheranul a „învățat” că poate obține un avantaj strategic prin amenințări la adresa rutelor comerciale maritime.
Între timp, oficialii iranieni au prezentat acordul ca pe o dovadă a eșecului presiunii militare americane.
Liderul milițiilor libaneze Hezbollah, Naim Qassem, a salutat acordul ca o „mare victorie” pentru Iran și a mulțumit Teheranului pentru că a asigurat includerea Libanului în sfera de aplicare a armistițiului.
Luptele de pe frontul libanez s-au atenuat de la anunț, deși au continuat actele sporadice de violență, inclusiv atacuri israeliene în sudul Libanului și atacuri cu rachete și drone semnalate.
Piețele financiare au reacționat pozitiv la perspectiva unei soluționări durabile.
Prețurile petrolului au continuat să scadă rapid pe 18 iunie, după ce înregistraseră deja o scădere semnificativă pe fondul așteptărilor privind un acord.
Cu informații furnizate de Alex Raufoglu, AFP și Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te