Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că negocierile cu Iranul ar putea fi reluate într-o zi sau două, în timp ce armata americană a afirmat că niciun vas nu a reușit să treacă de blocada impusă navelor ce se deplasează către sau dinspre porturile iraniene, în primele 24 de ore de la aplicarea restricției.
Trump a ordonat impunerea blocadei maritime după ce negocierile de pace dintre SUA și Iran de la Islamabad, din 11-12 aprilie, nu au dus la un acord pentru încetarea războiului, care a început cu atacurile aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, pe 28 februarie.
Într-un comentariu pentru New York Post din 14 aprilie, el a menționat că negociatorii s-ar putea întâlni din nou în următoarele zile.
„Într-adevăr, ar trebui să rămâneți acolo (în Pakistan n.r.), pentru că s-ar putea întâmpla ceva în următoarele două zile, și suntem mai înclinați să mergem acolo”, a declarat Trump, în seara zilei de marți.
Mai devreme, oficiali de rang înalt de la Islamabad au declarat că Pakistanul depune eforturi pentru a-i readuce la masa discuțiilor pe reprezentanții Washingtonului și Teheranului, precum și pentru prelungirea armistițiului actual de două săptămâni, anunțat de SUA și Iran pe 7 aprilie.
JD Vance: „Mingea este în terenul Iranului”
Vicepreședintele SUA, JD Vance, a spus într-un interviu pentru Fox News că la negocierile din 11-12 aprilie „s-a avansat mult”. De asemenea, el nu a exclus continuarea discuțiilor cu reprezentanții Iranului.
„Mingea este acum în terenul Iranului”, a declarat Vance, care a condus delegația SUA la negocierile de la Islamabad. Vance a plecat de la discuții în zori pe 12 aprilie, după ce întâlnirile s-au prelungit până noaptea târziu, dar au eșuat în cele din urmă, după cum au afirmat atât el, cât și alți oficiali americani, din cauza dezacordurilor privind programul nuclear al Iranului.
„Indiciile pe care le avem arată că este foarte probabil ca aceste negocieri să reînceapă”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, pe 14 aprilie.
„Cred că ar fi nerealist să ne așteptăm ca (...) o problemă atât de complexă, de lungă durată, să poată fi rezolvată în prima rundă de negocieri”, a declarat Guterres reporterilor. „Așadar, este nevoie ca negocierile să continue, iar încetarea focului trebuie să se mențină pe durata acestora.”
Potrivit agenției oficiale IRNA, președintele Iranului, Masud Pezeshkian, a dat din nou vina pe Washington pentru eșecul negocierilor, în timpul unei discuții cu omologul său francez, Emmanuel Macron, pe 14 aprilie. Totuși, el a adăugat că „diplomația este calea de preferat pentru soluționarea disputelor”, potrivit IRNA.
Macron a spus că i-a îndemnat pe Pezeshkian și pe Trump, în cadrul unor convorbiri telefonice separate, să reia negocierile.
Cum funcționează blocada navală a SUA
Una din cele mai disputate chestiuni este blocarea efectivă de către Iran a Strâmtorii Ormuz, o rută de transport pentru aproape a cincea parte a livrărilor mondiale de petrol și gaze înainte de începerea războiului. După ce negocierile de la Islamabad s-au încheiat fără un acord, Trump a anunțat instituirea unei blocade americane pentru navele care se îndreaptă către sau dinspre porturile iraniene.
„În primele 24 de ore, nicio navă nu a reușit să treacă de blocada SUA, iar 6 nave comerciale s-au conformat instrucțiunilor forțelor americane de a se întoarce pentru a reintra într-un port iranian din Golful Oman”, a declarat Comandamentul Central al SUA, responsabil de operațiunile din regiune, într-o postare pe X.
„Blocada este aplicată în mod imparțial tuturor navelor, din toate țările, care intră sau pleacă din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv din toate porturile iraniene de la Golful Arab și Golful Oman”, a precizat CENTCOM. „Forțele americane susțin libertatea de navigație pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către și dinspre porturi non-iraniene.”
În același timp, datele serviciilor de monitorizare au indicat că cel puțin patru nave, dintre care două au acostat recent în porturi iraniene, au trecut sau treceau prin Strâmtoarea Ormuz, lată de 30 de kilometri, în orele care au urmat intrării în vigoare a blocadei, la ora 10:00, ora de Est a SUA (14:00 UTC), pe 13 aprilie.
O navă sub pavilion liberian care a livrat porumb în portul iranian Bandar Imam Khomeini a trecut de insula Larak a Iranului în strâmtoare la câteva ore după aceea, iar un petrolier sub pavilion comorian, care transporta metanol și plecase din portul iranian Bushehr pe 31 martie, a ieșit din strâmtoare cam în același timp, a transmis agenția de știri AFP, citând date furnizate de Kpler.
De asemenea, citând servicii de monitorizare, Reuters a relatat că trei nave afiliate Iranului care au tranzitat strâmtoarea nu se îndreptau către porturi iraniene și nu au fost afectate de blocadă. Două dintre cele trei nave se află sub sancțiuni americane, iar una dintre ele este deținută de o companie chineză, potrivit Reuters.
Prețuri „record” la petrol
Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei a calificat blocada impusă de SUA drept „periculoasă și iresponsabilă”.
Guo Jiakun a afirmat că aceasta „va escalada tensiunile, va submina fragilul acord de încetare a focului existent și va pune și mai mult în pericol siguranța navigației prin strâmtoare”.
Tot pe 14 aprilie, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a declarat că cererea globală de petrol va scădea mai mult decât în orice perioadă de la pandemia de Covid-19, prețurile fiind împinse în sus pe fondul „celui mai grav șoc al ofertei din istorie” cauzat de războiul din Iran.
„Rămâne de văzut dacă încetarea focului se va transforma într-o pace durabilă și o revenire la fluxurile normale de transport maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Pe fondul eforturilor depuse de țările importatoare de petrol pentru a găsi surse alternative de aprovizionare dintr-o ofertă din ce în ce mai redusă, prețurile petrolului brut au atins niveluri record”, a declarat AIE.
Printre măsurile luate pentru a stimula oferta globală de petrol s-a numărat decizia SUA de a acorda o derogare temporară de la sancțiunile impuse petrolului rusesc, introduse după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova în 2022.
Această derogare urma să expire pe 11 aprilie, dar nu există nicio indicație dacă a fost sau nu prelungită, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Nu au existat declarații în acest sens”, a declarat el jurnaliștilor.
Cu informații de la Ray Furlong, corespondentul RFE/RL la Washington, Alex Raufoglu, Radio Farda (RFE/RL), New York Post, AFP și Reuters.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te