Linkuri accesibilitate

Turismul de masă după pandemie


De întâi mai, când vremea era potrivnică, televiziunile se întreceau să ne arate imagini dezolante cu stațiunile de la malul mării pustii.

Două luni mai târziu, în ultimul week-end din iunie, litoralul românesc era luat cu asalt și nimeni – sau aproape nimeni – nu mai ținea cont de restricțiile impuse de pandemia cu coronavirus. Să-și fi revenit, peste noapte, turismul de masă ?

Să nu tragem concluzii pripite: normalitatea este deocamdată un deziderat, opreliști rămân destule, încă nu putem ști care vor fi opțiunile turiștilor potențiali.

Sigur, libertatea de circulație este un lucru minunat dar turismul de masă, consecință a democratizării societății, poate fi un flagel. Orașe, muzee, monumente celebre sunt pur și simplu sufocate de năvala turiștilor. Înainte de incendiul care i-a distrus acoperișul, catedrala Notre-Dame din Paris era vizitată, în fiecare an, de 12 milioane de turiști, o cifră halucinantă. În 2018, palatul Versailles a primit vizita a peste 8 milioane de turiști. Veneția bate toate recordurile: 30 de milioane de vizitatori anual. Aceste trei luni în care turismul s-a oprit au fost, pentru Veneția, pentru Versailles, pentru atâtea alte locuri o pauză binevenită.

În fapt, e greu de spus dacă turistul de astăzi călătorește cu adevărat: în realitate, adesea el „bifează” obiective, se mândrește că „a făcut Coasta de Azur”, „a făcut Toscana” etc., e obsedat să realizeze cât mai multe fotografii și mai ales selfie-uri, e într-o perpetuă și sterilă căutare a noutății și a insolitului.

Industria turismului trebuie să redemareze

Am văzut, în timpul pandemiei, că s-au ținut cursuri pe internet, că s-a lucrat de acasă: de călătorit însă nu se poate călători de la distanță, doar dacă te mulțumești cu fotografii și cu filme documentare. Industria turismului trebuie să redemareze, de n-ar fi decât pentru faptul că utilizează o foarte numeroasă forță de muncă. În condițiile actuale mulți turiști vor prefera, pentru siguranță, să călătorească cu mașinile proprii, ceea ce nu e bine din perspectivă ecologică.

Aici e, în fond, marea dilemă: cum poți să protejezi natura, să nu pui în pericol siturile și monumentele dar, în același timp, să dai curs dorinței oamenilor de a călători ? Dincolo de intențiile generoase, nu se întrevede nicio soluție concretă. În week-end-ul trecut, nu numai litoralul a fost asaltat ci și drumurile montane. O fotografie, luată pe platoul Bucegilor, înfățișa un tablou aiuritor: un șir nesfârșit de mașini, parcate de-a lungul drumului, în timp ce posesorii lor făceau grătare sau smulgeau rarele flori care cresc la acea altitudine. Astfel de imagini te dezgustă iremediabil de turismul de masă.

XS
SM
MD
LG