Linkuri accesibilitate

Ştiri

update

Ucraina și criza migranților din Belarus, temele reuniunii ministeriale NATO de la Riga

Riga, gazda reuniunii de două zile a miniștrilor de externe din țările NATO, Letonia (foto arhivă)
Riga, gazda reuniunii de două zile a miniștrilor de externe din țările NATO, Letonia (foto arhivă)

Miniștrii de externe din țările NATO, inclusiv secretarul de stat american Antony Blinken se întârlnesc marți, 30 noiembrie în Letonia pentru a discuta despre noile masări de trupe rusești în apropierea graniței cu Ucraina și despre criza migranților din Belarus, care crează tensiuni supimentare la frontiera estică a alianței.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la creșterea numărului de militari ruși, staționați la granița dintre Rusia și Ucraina. Totodată a avertizat Moscova cu privire la „consecințe” unei eventuale intervenții militare împotriva Ucrainei.

„Nu există claritate cu privire la intențiile Rusiei, dar există o concentrare neobișnuită de forțe pentru a doua oară în acest an”, a declarat Stoltenberg pentru AFP. „Vedem blindate, drone, sisteme electronice și zeci de mii de trupe pregătite pentru luptă”.

Se așteaptă ca la Riga, miniștrii de externe NATO să discute despre sprijinul suplimentar pentru armata Ucrainei și potențialul de întărire a forțelor NATO dispuse de-a lungul graniței de est.

Ucraina, care aspiră să devină membră NATO, îl trimite pe ministrul de externe Dmitro Kuleba la întâlnirea de două zile.

La Riga, secretarul de stat Bliken va sublinia trăinicia relației transatlantice, dar și a angajamentului administrației Biden față de NATO și aliații săi, a declarat Departamentul de Stat pe 29 noiembrie.

În declarația Departamentului de stat se reafirmă și angajamentul Statelor Unite față de principiul apărării colective, sintetizat de articolul 5 din tratatul NATO.

Alianța Nord-Atlantică „ descurajează și protejează împotriva multor amenințări”, inclusiv „escaladarea agresiunii ruse, terorismul, amenințările hibride și cibernetice, și modul în care criza climatică schimbă caracterul amenințărilor” se mai arată în declarația Departamentului de Stat de la Washington.

Vezi ultimele știri

Deputați din Rada ucraineană au blocat tribuna, cerând interzicerea mai rapidă a bisericii ortodoxe care ascultă de Moscova

În mai 2023, autoritățile ucrainene l-au acuzat pe mitropolitul Teodosie al Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC), afiliate Patriarhiei Ruse, de incitare la ură religioasă și promovarea agresiunii ruse.
În mai 2023, autoritățile ucrainene l-au acuzat pe mitropolitul Teodosie al Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC), afiliate Patriarhiei Ruse, de incitare la ură religioasă și promovarea agresiunii ruse.

Rada Supremă de la Kiev a amânat repetat marți votul în a doua lectură al proiectului de lege care interzice organizațiile religioase afiliate „statului agresor”, în primul rând Biserica Ortodoxă Ucraineană, afiliată Patriarhiei Moscovei (UOC-MP). Un nou vot a fost programat pentru august.

Proiectul care ar scoate în afara legii biserica coordonată în mod tradițional de la Moscova a fost adoptat inițial în prima lectură în octombrie anul trecut. UOC-MP insistă că mai ales după invazia rusă din Ucraina ar fi rupt legătură cu biserica-mamă rusă, dar o comisie guvernamentală ucraineană a contrazis aceste afirmații și a stabilit că biserica rămâne încă subordonată canonic Moscovei.

UOC-MP și aliații ei, inclusiv din Rusia, susțin că o scoatere în afara legii ar echivala cu încălcarea dreptului la libertate religioasă.

Până în prezent, Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a deschis circa 70 de anchete împotriva reprezentanților bisericii ortodoxe afiliate Patriarhiei Moscovei, care este rivala Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, cunoscută ca OCU.

Faptul că legea nu a fost votată marți în a doua lectură a stârnit protestele unor deputați din Rada Supremă de la Kiev, care se plâng că scoaterea în afara legii a bisericii pro-ruse se tergiversează.

Al doilea vot, definitiv, era programat inițial odată cu aniversarea a doua a invaziei rusești, în februarie, dar atunci - ca și acum - nu exista certitudinea că o majoritate a deputaților ar vota pentru scoaterea UOC-MP în afara legii.

Protestatarii, deputați ai unor formațiuni de opoziție, dar și câțiva din partidul președintelui Volodimir Zelenski, Servitorul Poporului, au blocat marți tribuna legislativului, purtând pancarte pe care scria că amânarea votului face jocul Moscovei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ungaria amenință iar cu blocarea ajutorului pentru Ucraina. De data asta, pentru că Kievul a sancționat Lukoil

Imagine de arhivă din 2007, de la cea mai mare rafinărie MOL, Szazhalombata, la sud de Budapesta. Tot ce rafinează concernul ungar vine din Rusia, prin conducta Drujba.
Imagine de arhivă din 2007, de la cea mai mare rafinărie MOL, Szazhalombata, la sud de Budapesta. Tot ce rafinează concernul ungar vine din Rusia, prin conducta Drujba.

Ministrul de Externe al Ungariei a spus că țara sa va continua să blocheze o tranșă din ajutorul militar al Uniunii Europene pentru Ucraina pentru că Kievul a întrerupt tranzitul petrolului firmei ruse Lukoil spre Ungaria și Slovacia.

Peter Szijjártó a spus că se așteaptă ca UE să forțeze Ucraina să permită reluarea livrărilor de petrol de la Lukoil pe teritoriul ei.

„Vom continua să blocăm furnizările (de fonduri) din Facilitatea Europeană de Pace până ce Ucraina rezolvă problema Lukoil”, a avertizat diplomatul ungar, citat de Reuters.

Luni, Ungaria și Slovacia au cerut oficial Comisiei Europene să medieze în disputa lor cu Kievul, după ce Ucraina a pus concernul Lukoil pe lista sa de sancțiuni, oprind livările spre cele două țări din estul UE.

Tot luni, ministrul ungar Szijjártó l-a acuzat pe colegul său de la Kiev, Dmitro Kuleba, că l-a mințit când i-a spus că Ucraina nu blochează tranzitului petrolului.

El a avertizat că dacă CE nu rezolvă în termen de trei zile problema, Ungaria și Slovacia se vor adresa instanțelor internaționale pe care le vor considera potrivite.

În mod normal, petrolul de la Lukoil alcătuiește cam 50% din fluxul de petrol prin ramura sudică a conductei Drujba, iar rafinăriile companiei ungare MOL sunt total dependente de livrările de Lukoil.

Șeful companiei energetice ucrainene Naftogaz, Oleksi Cernîșov, a spus luni că nivelul livrărilor prin Drujba în iulie a fost același ca în lunile precedente, dar a recunoscut că în amestecul transportat nu a mai fost petrol Lukoil.

Rusia continuă să furnizeze gaz natural și petrol celor două țări fără ieșire la mare din Europa Centrală, Ungaria și Slovacia, care sunt considerate momentan cele mai bune aliate ale Moscovei în structurile euroatlantice. Ambele țări și-au negociat exceptări de la sancțiunile UE în ce privește importurile de energie rusească, spunând că au nevoie de mai mult timp pentru a găsi surse alternative.

Slovacia și Ungaria exportă, pe de altă parte, electricitate în Ucraina, unde Rusia distruge cu lovituri aeriene infrastructura energetică. Szijjártó a spus luni că în iulie Ucraina și-ar fi primit 42% din importurile de electricitate tocmai din țara lui. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încă un pas spre construcția podului peste Prut de la Ungheni

În imagine: proiectul podului peste Prut de la Ungheni
În imagine: proiectul podului peste Prut de la Ungheni

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) a selectat firma care va construi podul peste râul Prut de la Ungheni. Este vorba despre compania Ness Proiect Europe SRL, care va avea la dispoziție 24 de luni pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Podul peste Prut de la Ungheni face parte din proiectul autostrăzii A8, numită și Autostrada Unirii, ce ar urma să interconecteze infrastructura rutieră din România și Republica Moldova pe următorul traseu: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni (pe teritoriul Republicii Moldova).

Proiectul presupune realizarea a două poduri paralele – câte unul pentru fiecare sens de circulație – cu o lungime de cel puțin 261 de metri.

Potrivit CNAIR, finanțarea construcției evaluată la peste 30 de milioane de euro va fi asigurată din fonduri europene nerambursabile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

Noul pod peste Prut va fi dotat cu puncte de control a frontierei, cu parcări și spații de verificare pentru camioane.

Desemnarea companiei câștigătoare a fost amânată de mai multe ori. Presa română a relatat că printre ofertanți au fost firme din România, Republica Moldova și Ucraina.

Potrivit oficialilor de la București, podul de la Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, având scopul să sprijine relațiile economice și sociale dintre cele două țări. Oficiali de la Chișinău au spus, la rândul lor, că Autostrada Unirii va ajuta Republica Moldova să se integreze „efectiv” în Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Nu 700, ci 500 de euro. Proiectul legii care oferă sprijin financiar copiilor de diplomați va fi amendat în lectura a doua

Proiectul de lege a fost votat în prima lectură în ședința Parlamentului din 18 iulie.
Proiectul de lege a fost votat în prima lectură în ședința Parlamentului din 18 iulie.

Guvernul va oferi 500 de euro pentru copiii lucrătorilor misiunilor diplomatice și consulare în străinătate, și nu 700, cum au votat inițial deputații PAS. Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, spune că acest amendament al Guvernului va fi luat în considerare de către Parlament în lectura a doua.

Șeful diplomației moldovene a făcut aceste precizări după ce modificările la Legea serviciului diplomatic votate săptămâna trecută au stârnit indignarea unor politicieni din opoziție.

„Trebuie să fac clarificări. [Modificările la lege] au trezit în spațiul public unele ambiguități, speculații. Avizul Guvernului pentru acest proiect de lege specifica clar că urmează în a doua lectură să fie amendat proiectul pentru a clarifica vârsta până la care copiii diplomaților sunt eligibili pentru acest sprijin. Este vorba de 18 ani și nu vârsta de 23 de ani, cum era inițial. Suma agreată de Guvern și Ministerul Finanțelor este de 500 de euro, și nu de 700 de euro cum se vehicula în spațiul public”, a explicat Mihai Popșoi marți, la audierile din Comisia parlamentară pentru politica externă.

Prezentând proiectul în fața deputaților, pe 18 iulie, vicepreședinta Parlamentului și una dintre autorii amendamentelor, Doina Gherman, nu a menționat propunerea guvernului, ci a spus doar că „propunerile vor fi examinate în lectura a doua”.

De ce suferă „capacitatea diplomației” moldovene

Pe 23 iulie, Popșoi a explicat și de ce sunt necesare modificările legislative cu privire la serviciul diplomatic.

„Copiii diplomaților nu au ales să meargă cu părinții lor în misiunile unde părinții lor apără interesul național al statului nostru. Copiii diplomaților nu au ales azi să învețe într-o școală cu predarea în limba maghiară, apoi să vină să învețe încă un an-doi cu predarea în limba română, după care să meargă să învețe într-o școală cu predarea în limba estoniană sau în limba suedeză. Vă imaginați ce efect au asupra unui copil aceste schimbări”, i-a întrebat retoric pe membrii comisiei Mihai Popșoi.

Ministrul a spus că diplomații moldoveni nu-și permit să achite studiile în școli private, că sunt nevoiți să dea o treime sau jumătate din indemnizație pe plata grădiniței. Aceasta face ca numărul doritorilor de a merge în aceste misiuni „să se reducă vertiginos”, a explicat Popșoi.

„Suntem nevoiți să trimitem în aceste misiuni diplomați care nu au familie, care nu au copii, sau ai căror copii deja au atins vârsta majoratului. Și reducem din randamentul și din capacitatea diplomației noastre”, a spus ministrul de Externe.

O idee veche, a democraților

În 2013, deputatul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Igor Corman, propunea ca statul să plătească membrilor misiunilor diplomatice moldovenești îndemnizații pentru copiii până la vârsta de 23 de ani.

Acesta explica această necesitate prin faptul că atunci diplomații primeau alocații pentru copiii săi până la 18 ani.

„Când copiii împlinesc 18 ani, aceştia sunt excluşi din această categorie. Majoritatea dintre ei sunt încă elevi sau studenţi la această vârstă şi nu dispun de mijloace proprii de existenţă”, explica Corman, fost diplomat și ambasador al Republicii Moldova în Germania.

Într-un comentariu pentru Europa Liberă, Ministerul de Externe a precizat că practica propusă de deputații PAS este una pe larg răspândită în serviciul diplomatic al altor state, inclusiv România, Georgia sau Ucraina.

Spre exemplu, în 2023, Ministerul de Externe al Regatului Unit a cheltuit 13,8 milioane de lire sterline pentru studiile a 514 copii ai diplomaților în școlile private din Marea Britanie.

De asemenea, guvernul britanic a alocat 24,1 milioane de lire sterline pentru studiile a 1 188 de copii de diplomați în școlile din străinătate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un nou medicament de tip „vaccin” contra SIDA ar putea costa numai 40 de dolari

Lencapavir a primit autorizație de la autoritatea din SUA a medicamentelor (FDA) în 2022, fiind destinat inițial persoanelor care trăiesc cu HIV. Mai nou, experții spun că ar putea fi folosit ca vaccin.
Lencapavir a primit autorizație de la autoritatea din SUA a medicamentelor (FDA) în 2022, fiind destinat inițial persoanelor care trăiesc cu HIV. Mai nou, experții spun că ar putea fi folosit ca vaccin.

Medicamentul antiretroviral Lenacapavir, produs de gigantul farmaceutic din SUA Gilead, este considerat de experți o piatră de hotar în combaterea infectărilor cu HIV, urmând să aibă cel mai probabil un preț accesibil.

AFP scrie că în prezent prețul medicamentului este 40.000 de dolari pe persoană pe an, dar ar putea fi ieftinit până la numai 40 de dolari (cam 700 de lei moldovenești).

Testele preliminare au demonstrat că medicamentul are eficacitate de 100% în prevenția infectării cu HIV, virusul care provoacă SIDA. În plus, se injectează doar de două ori pe an, ceea ce îl face mult mai ușor de administrat față de varianta actuală, care implică luarea de tablete zilnice.

„Este ca și o vaccinare, de fapt”, a spus AFP Andrew Hill, cercetător la Universitatea din Liverpool.

Actualul tratament costă 40.000 de dolari pe an în țări ca SUA, Franța, Norvegia sau Australia.

Noi cercetări, prezentate de Hill la o conferință pe tema SIDA, la Munchen, au estimat cam cât poate coborî prețul dacă Gilead va permite producerea de variante generice mai ieftine.

Medicamentele pentru un an ar putea ajunge la numai 40 de dolari – de o mie de ori mai ieftin ca în prezent, scrie AFP. Prețul s-a calculat pentru un volum de producție necesar tratării a 10 milioane de oameni.

Dacă medicamentul ar fi administrat grupelor de risc: bărbați gay, bisexuali, lucrători sexuali, deținuți, sau mai ales femei tinere din Africa, el ar putea „închide căile de transmisie” pentru HIV, a spus Hill.

La conferința din Bavaria, Organizația Mondială a Sănătății și ONU au atras atenția asupra situației proaste a combaterii SIDA în anumite regiuni ale lumii, ca Europa de Est, America Latină și Asia Centrală. În zona europeană, a spus OMS, situația cea mai gravă este în Moldova, Rusia și Ucraina. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Tot mai mulți locuitori ai regiunii transnistrene beneficiază de asigurare medicală în R. Moldova

Aproape 14% din numărul cetățenilor moldoveni din Transnistria beneficiază de asigurare medicală pe malul drept al Nistrului.
Aproape 14% din numărul cetățenilor moldoveni din Transnistria beneficiază de asigurare medicală pe malul drept al Nistrului.

Numărul locuitorilor din regiunea transnistreană care beneficiază de asigurare medicală pe malul drept al Nistrului a crescut cu aproape 27% în prima jumătate a anului, arată date ale Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAS).

Cifra reprezintă aproape 14% din numărul cetățenilor moldoveni din Transnistria înregistrați în sistemul informațional al CNAS sau aproximativ 32 de mii de persoane. Marea majoritate a acestora – aproape 22 de mii – sunt asigurate de Guvern, peste 7 mii au statut de angajat, iar aproape 2 mii de persoane sunt asigurate în mod individual în sumă fixă.

Totodată, aproape 196 de mii de cetățeni moldoveni cu domiciliul în regiunea necontrolată de autoritățile constituționale nu au poliță de asigurare medicală obligatorie.

Biroul politici de reintegrare susține că această creștere a numărului persoanelor asigurate relevă „gradul sporit de încredere al locuitorilor din regiune pentru sistemul medical de pe malul drept al Nistrului și necesitatea de a obține servicii medicale de calitate”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Estonia are guvern nou, după ce prim-ministra Kallas s-a „reorientat” spre UE

Imagine de arhivă: noul premier estonian, Kristen Michal, pe vremea când era ministrul Climei, în mai 2023, își zâmbește cu șefa lui de atunci, prim-ministra Kaja Kallas.
Imagine de arhivă: noul premier estonian, Kristen Michal, pe vremea când era ministrul Climei, în mai 2023, își zâmbește cu șefa lui de atunci, prim-ministra Kaja Kallas.

La Tallinn a depus marți jurământul un nou guvern de coaliție de centru-dreapta condus de Kristen Michal, la o săptămână după ce prim-ministra Kaja Kallas își dăduse demisia în vederea preluării unei funcții de top la Uniunea Europeană.

Michal, care are 49 de ani și a fost cel mai recent ministru pentru Climă, va conduce un cabinet tripartit al partidului său al Reformei, Social-Democraților și formațiunii Estonia 200.

AFP notează că noul guvern al țării baltice – membră în UE, NATO, Schengen, zona euro etc., aliată de nădejde a Ucrainei – are o majoritate parlamentară solidă, fiind alcătuit din aceleași partide ca și cel dinainte.

„Sunt bucuros că a trecut numai o săptămână de la demisia Kajei Kallas și până la numirea guvernului lui Kristen Michal”, a spus președintele estonian, Alar Karis, luni.

Kallas, una din vocile cele mai critice la adresa Rusiei din UE, care conducea țara din 2021, a fost nominalizată luna trecută ca nouă șefă a politicii externe a blocului cu 27 de membri. Propunerea mai trebuie aprobată de Parlamentul European, probabil la toamnă.

Succesorul ei de la Tallinn, Michal, este de profesia avocat, deținând în trecut mai multe portofolii, inclusiv al Justiției. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Armenii se bucură: îi așteaptă, probabil, liberalizarea vizelor cu UE

Armenia își reorientează treptat politica externă spre Vest, după ce s-a plâns că Rusia a trădat-o, ca „arbitră” în conflictul azero-armean.
Armenia își reorientează treptat politica externă spre Vest, după ce s-a plâns că Rusia a trădat-o, ca „arbitră” în conflictul azero-armean.

După Moldova, Ucraina și Georgia, încă o țară din fostul spațiu sovietic, Armenia, ar putea beneficia de regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, în ceea ce ministrul de Externe de la Erevan a numit „o piatră de hotar” în relațiile bilaterale.

Consiliul UE a anunțat luni, 22 iulie, pe site-ul său, că a decis începerea discuțiilor pe tema vizelor, oferind totodată un ajutor militar de 10 milioane de euro Erevanului.

Reuters notează că anunțurile vin pe fondul încălzirii relațiilor Armeniei, un aliat tradițional al Rusiei, cu Uniunea Europeană.

Armenia, țară cu 2,7 milioane de locuitori, este cuprinsă în programul de cooperare cu UE Parteneriat Estic, dar spre deosebire de Ucraina sau Moldova nu este luată în calcul, deocamdată, ca posibilă viitoare membră a Uniunii.

În ultimele luni, Armenia s-a orientat mai mult spre Vest, considerându-se trădată de Rusia, care nu a oprit cucerirea de către Azerbaidjan a unor teritorii disputate.

Luni, comentând anunțul despre vize, ministrul de Externe armean Ararat Mirzoyan a spus într-o declarație: „Este o importantă piatră de hotar în adâncirea parteneriatului dintre Armenia și UE, pe baza valorilor și principiilor comune”.

Este de așteptat ca discuțiile cu armenii pe tema liberalizării vizelor UE să urmeze același tipar ca acelea cu moldovenii sau ucrainenii, care au început să se bucure de viză liberalizată în 2016 și 2017, după discuții care au durat cam șase ani: Erevanul va trebui să aplice reforme în domeniul siguranței documentelor de călătorie, politicii azilului, pazei frontierelor, relații externe și drepturi fundamentale ale omului. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Opoziția georgiană contestă legea „agenților străini” la Curtea Constituțională

Legea „agenților străini” a fost adoptată în ciuda protestelor masive organizate de opoziție și societatea civilă, ca și a avertismentelor occidentale.
Legea „agenților străini” a fost adoptată în ciuda protestelor masive organizate de opoziție și societatea civilă, ca și a avertismentelor occidentale.

Mai mulți parlamentari din opoziția georgiană au anunțat că vor contesta controversata lege a „agenților străini” la Curtea Constituțională. Unii deputați au anunțat că nu vor susține demersul, pentru că în opinia lor, instanța nu ar fi independentă.

Câțiva membri ai opoziției parlamentare georgiene au semnat deja demersurile pentru o nouă contestație împotriva legii „agenților străini”, a cărei adoptare a dus la înrăutățirea relațiilor cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Legea impune organizațiilor societății civile și mass-media care primesc mai mult de 20 % din finanțarea lor din surse străine să se supună unei supravegheri care ar putea include sancțiuni pentru infracțiuni penale încă nedefinite.

Considerată asemănătoare celei adoptate de Rusia în urmă cu circa un deceniu, legea a fost promovată și adoptată de majoritatea parlamentară controlată de partidul de guvernământ Visul Georgian, pe fundalul unor ample proteste de stradă și în ciuda unui veto prezidențial. La 4 iunie, legea a fost promulgată de speakerul Parlamentului, Șalva Papuașvili.

Legea a fost contestată la Curtea Constituțională și de către președinta Salome Zurabișvili, la 16 iulie. La scurt timp, peste 100 de organizații din societatea civilă și mass-media au depus o contestație similară.

Ele au anunțat că vor depune contestații nu doar la Curtea Constituțională a Georgiei, ci și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Ca reacție la adoptarea acestei legi, Uniunea Europeană a „suspendat” procesul aderării Georgiei și a înghețat mai multe fonduri destinate autorităților georgiene, printre care și Ministerului Apărării de la Tbilisi.

Criticii spun că legislația introdusă de Visul Georgian, fondat de magnatul georgian Bidzina Ivanișvili, favorabil Rusiei, va ajuta la consolidarea puterii partidului înaintea alegerilor de la sfârșitul acestui an, considerate cruciale pentru aspirațiile euro-atlantice ale Georgiei.

Atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană au avertizat partidul Visul Georgian că ignorarea criticilor și reprimarea violentă a protestelor vor avea consecințe negative.

Georgia a obținut statutul de țară candidată la UE în decembrie, dar nu a început încă negocierile de aderare propriu-zise, proces care ar putea dura ani de zile.

Partidul Visul Georgian a insistat că își menține angajamentul de a se alătura instituțiilor occidentale, iar legea a fost menită doar să sporească transparența finanțării ONG-urilor.

Dar guvernele și organizațiile occidentale au avertizat guvernul Visului Georgian că drumul țării către UE și NATO va fi blocat dacă legea intră în vigoare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Statul ar putea aloca anual 1 milion de euro pentru copiii personalului din ambasade și consulate

Proiectul de lege a fost votat în prima lectură în ședința Parlamentului din 18 iulie
Proiectul de lege a fost votat în prima lectură în ședința Parlamentului din 18 iulie

Anual, bugetul de stat al Republicii Moldova ar putea aloca un milion de euro pentru copiii care-i însoțesc pe lucrătorii misiunilor diplomatice și consulare în străinătate. Aceștia vor putea primi lunar 700 de euro, dacă au până la 23 de ani, sunt necăsătoriți și învață la școală sau universitate.

Este unul din numeroasele amendamente la Legea serviciului diplomatic pe care deputații partidului de guvernământ PAS le-au votat, în prima lectură, pe 18 iulie.

Autorii inițiativei au propus, printre altele, ca 123 de copii cu vârsta de până la 23 de ani, care se află în misiunile diplomatice, să primească lunar 700 de euro pentru „perioada plasării în instituții de învățământ”.

Dacă proiectul va fi aprobat în lectura finală, statul va trebui să aloce anual în aceste scopuri peste 20 de milioane de lei.

Prezentând modificările, vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, nu a vorbit despre sumele pe care le vor primii lunar copiii funcționarilor din ambasade, ci numai despre faptul că „va fi restituită taxa de școlarizare”.

Potrivit Doinei Gherman, modificările au scopul să îmbunătățească calitatea serviciului diplomatic al R. Moldova în condițiile aderării la UE.

Deputații din opoziție nu au avut obiecții în ședința plenară. Un deputat din blocul comuniștilor și socialiștilor a susținut inițiativa.

Marți, 23 iulie, Partidul Socialiștilor a difuzat o declarație în care califică drept „cinică” inițiativa PAS, „în condițiile în care sute de mii de pensionari, persoane cu dizabilități, familii cu mulți copii și monoparentale abia reușesc să-și asigure existența”.

Socialiștii au numit inițiativa guvernării drept o acțiune de corupere din bani publici.

„În realitate, este vorba despre coruperea angajaților misiunilor diplomatice din afara țării, chiar înainte de alegerile prezidențiale. Maia Sandu are nevoie de serviciile ambasadorilor pentru organizarea votului diasporei în cadrul scrutinului din toamnă”, se spune în declarație.

Totodată, PSRM a spus că va contesta legea la Curtea Constituțională, dacă aceasta va fi aprobată.

Proiectul a fost criticat și de liderul Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, care le-a cerut deputaților să-și revizuiască decizia și să „prioritizeze alocarea resurselor publice în mod responsabil în beneficiul populației, nu doar al unui grup restrâns de privilegiați”.

Pe de altă parte, Ministerul de Externe a declarat, solicitat de Europa Liberă, că inițiativa își propune să prevină „exodul diplomaților cu copii din sistemul diplomatic”.

„Copiii diplomaților nu pot merge în grădinițe sau școli unde limba de predare nu este de circulație internațională, iar instituțiile de învățământ alternative au costuri prohibitive. În asemenea circumstanțe, diplomații care au copii nu pot merge în misiuni și, preponderent, acolo merg diplomați fără copii”, au precizat externele.

Potrivit MAE, practica propusă de proiect este una „larg răspândită în serviciul diplomatic al altor state, inclusiv România, Georgia sau Ucraina”.

„De asemenea, suma care se propune pentru a fi restituită constituie 500 de euro pe lună. De ea vor benefica doar copii care nu depășesc vârsta de 18 ani și care vor avea această necesitate, în baza unor documente justificative/confirmative, în condițiile stabilite de Guvern”, se arată în răspunsul MAE.

Alte modificări la Legea serviciului diplomatic ar permite Ministerului de Externe să deschidă birouri de misiune în alte localități decât ceea în care se află misiunea diplomatică principală. Potrivit autorilor, acest lucru ar putea să reducă din costurile financiare.

S-a propus și posibilitatea numirii unui ambasador extraordinar și plenipotențiar al R. Moldova cu sediul la Chișinău, fără înființarea unei misiuni în străinătate.

Totodată, la finalul mandatului, reprezentanții serviciului diplomatic și consular, dar și familiile lor, vor fi scutiți de taxe și alte plăți, dacă vor introduce în R. Moldova bunuri pentru uz personal și un automobil.

Versiunea anterioară a legii privind serviciul diplomatic interzicea importul de autovehicule fără achitarea taxelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Jurnalista ruso-americană Alsu Kurmasheva, condamnată într-un proces rapid și secret, în Rusia

Kurmasheva în „cușca” de sticlă, la o audiere la tribunalul din Kazan, în mai 2024.
Kurmasheva în „cușca” de sticlă, la o audiere la tribunalul din Kazan, în mai 2024.

O instanță rusă a condamnat-o pe Alsu Kurmasheva, jurnalistă ruso-americană de la Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL), pentru răspândirea de informații false despre armata rusă, a informat Associated Press.

Kurmasheva, care are 47 de ani, a fost condamnată la 6 ani și jumătate de închisoare după un proces secret, au arătat luni documentele instanței și oficialii.

Condamnarea din orașul Kazan a avut loc vineri, în aceeași zi în care o instanță din orașul rus Ekaterinburg l-a găsit vinovat de spionaj pe reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich și l-a condamnat la 16 ani de închisoare într-un caz pe care SUA l-au numit motivat politic.

Kurmasheva, de la serviciul tatar-bașchir al Europei Libere, a fost condamnată pentru „răspândirea de informații false” despre armata rusă, potrivit site-ului Curții Supreme din Tatarstan. Purtătoarea de cuvânt a instanței, Natalia Loseva, a confirmat prin telefon pentru Associated Press că jurnalista a fost condamnată la 6 ani și jumătate de închisoare într-un caz clasificat ca secret. Nu există detalii disponibile despre natura acuzațiilor împotriva ei.

Întrebat despre verdict luni, Stephen Capus, președintele RFE/RL, a denunțat procesul împotriva Kurmashevei și condamnarea ca „o batjocură a justiției” și a spus că „singurul deznodământ just ar fi ca Alsu să fie eliberată imediat din închisoare” ca să se poată reuni cu „familia ei iubitoare”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Israelul declară decedați încă doi ostatici din Gaza, în vreme ce bilanțul palestinienilor uciși trece de 39.000

Palestinienii se retrag din calea unor noi atacuri israeliene, la Khan Younis, în Gaza, pe 22 iulie 2024.
Palestinienii se retrag din calea unor noi atacuri israeliene, la Khan Younis, în Gaza, pe 22 iulie 2024.

Autoritățile israeliene au anunțat decesele altor doi ostatici ținuți în Fâșia Gaza de militanții organizației Hamas, considerată teroristă inclusiv de Uniunea Europeană și Statele Unite.

Forța de Apărare Israeliană (IDF) spune că încă investighează împrejurările deceselor celor doi ostatici: Yagev Buchshtab, un tehnician de sunet de 35 de ani, și Alex Dancyg, istoric de 76 de ani. Ambii au fost răpiți din așezări aflate în apropierea graniței cu Gaza, la 7 octombrie 2023, ca toți cei 120 de ostatici despre care se crede că se mai află acolo.

Alex Dancyg, istoric israelian de origine poloneză, a murit în captivitate, în Gaza.
Alex Dancyg, istoric israelian de origine poloneză, a murit în captivitate, în Gaza.

Forumul Familiilor Ostaticilor, organizația rudelor celor răpiți de Hamas, a declarat: „Yagev și Alex au fost luați vii, și ar fi trebuit să se întoarcă tot vii la familiile și în țara lor. Moartea lor în captivitate este o reflectare tragică a tergiversării negocierilor”.

Între timp, autoritățile medicale palestiniene din Fâșia Gaza au anunțat, tot luni, că numărul palestinienilor uciși de la începutul campaniei militare israeliene în enclava de pe țărmul Mării Mediterane a trecut de 39.000.

Medicii din Gaza au spus că alți 37 de palestinieni au murit în cele mai recente atacuri israeliene lângă Khan Younis, al doilea cel mai mare oraș din enclavă, la o zi după ce Israelul a ordonat civililor să se evacueze din unele cartiere, în vederea unor noi operațiuni armate.

Reuters a relatat că în zona vizată acum de trupele israeliene trăiesc aproximativ 400 de mii de oameni, dintre care mulți au început să plece. Palestinienii susțin însă că nu li s-a dat timp suficient pentru evacuare, înaintea începerii tirurilor israeliene. Israelienii susțin că au dat ordin de evacuare în urma unor „atacuri reînnoite” ale militanților.

Palestinienii, Națiunile Unite și organizațiile umanitare internaționale spun că deja în Gaza nu au mai rămas locuri sigure, iar unii localnici s-au refugiat deja de câte patru-cinci ori. Discuțiile despre un posibil armistițiu care să permită și eliberarea de ostatici ar urma să se reia joi, cu medierea Qatarului și Statelor Unite. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Trei candidați la funcții în CSM au picat testul de evaluare al Comisiei Vetting

CSM are acum 10 membri din necesarul de 12.
CSM are acum 10 membri din necesarul de 12.

Trei candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și în Colegiul disciplinar al judecătorilor din partea societății civile au picat testul de evaluare al Comisiei Vetting, care și-a anunțat decizia pe 22 iulie.

Comisia a constatat că Anatolie Minciuna, fost judecător, și Vitalie Ciuchitu, avocat, ambii candidați la CSM, precum și Ion Rusu, avocat și candidat atât la CSM, cât și în Colegiul Disciplinar, nu au promovat evaluarea.

În decizia transmisă Parlamentului și Ministerului Justiției se arată că aceștia „nu corespund criteriilor de integritate stabilite”. Comisia nu a făcut și alte precizări.

Candidații au dreptul să conteste decizia la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile.

Potrivit Comisiei Vetting, din cei cinci candidați propuși de Parlament la funcții în CSM din partea societății civile, doi au promovat evaluarea, iar trei au fost respinși. Totodată, procesul de evaluare a unui candidat din partea curților de apel este în desfășurare. Referitor la candidații în Colegiul disciplinar al judecătorilor, Comisia a adoptat până acum o decizie de nepromovare, evaluarea a șase candidați este în proces, iar cinci decizii sunt în curs de soluționare (pendinte).

CSM are acum 10 membri din necesarul de 12 - șase sunt aleși la Adunarea Generală a Judecătorilor, iar șase revin reprezentanților societății civile, numiți de Parlament. Cu toții trebuie să promoveze însă testul de integritate al Comisiei Vetting, o instituție de bază în reforma justiției lansată acum doi ani de actuala guvernare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski: al treilea sistem Patriot din Germania a ajuns în Ucraina

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la o zonă de antrenament militar din nord-estul Germaniei, unde militarii ucraineni sunt antrenați pe sistemul „Patriot”. 11 iunie 2024.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la o zonă de antrenament militar din nord-estul Germaniei, unde militarii ucraineni sunt antrenați pe sistemul „Patriot”. 11 iunie 2024.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat sosirea în Ucraina a unui nou sistem de apărare aeriană Patriot, din Germania.

Ucraina și-a consolidat apărarea aeriană împotriva atacurilor rusești cu un alt sistem Patriot primit din Germania, a spus președintele Volodimir Zelenski în alocuțiunea lui video de duminică seara, transmite dpa.

„Desigur, mai sunt multe de făcut, iar protecția nu este în niciun caz garantată, dar este totuși un câștig pentru Ucraina”, a declarat președintele Ucrainei.

Germania a furnizat până acum trei sisteme de apărare aeriană Patriot, de producție americană, iar cel de-al treilea, spune președintele ucrainean, este gata să fie desfășurat.

La summitul NATO de la Washington din 9-11 iulie, președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că mai multe țări, printre care și România, alături de SUA, Olanda și Italia, vor trimite Ucrainei noi echipamente de apărare antiaeriană, inclusiv patru sisteme Patriot.

Statele Unite au trimis deja Ucrainei două sisteme de rachete Patriot.

Unii aliați europeni au fost reticenți să renunțe la propriile sisteme de apărare aeriană, deoarece se tem, la rândul lor, de posibilele amenințări din partea Rusiei.

Volodimir Zelenski a cerut insistent statelor occidentale să furnizeze mai multe sisteme de apărare Patriot care să contracareze mai ales atacurile aeriene rusești asupra infrastructurii energetice și asupra țintelor civile.

De asemenea, sistemele Patriot, a spus președintele Zelenski, vor împiedica avioanele rusești să se apropie prea mult de Ucraina pentru a lansa bombele planor sau glisante. Asta în condițiile în care, spune el, Rusia lansează 3.000 de astfel bombe pe lună asupra Ucrainei.

Volodimir Zelenski a spus recent că pentru a-și proteja cel mai eficient spațiul aerian, Ucraina ar avea nevoie de 25 de sisteme Patriot. Nu se știe cu exactitate câte sisteme au fost livrate până în prezent.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

ONU vrea măsuri mai ferme împotriva infectării cu HIV. Moldova este una din țările cu situația cea mai gravă din Europa

Medicamente anti-SIDA la o clinică din Orlando, Florida, SUA. În Statele Unite, rata îmbolnăvirilor este disproporționat de ridicată în rândul comunităților LGBT+ cu origini latino-americane.
Medicamente anti-SIDA la o clinică din Orlando, Florida, SUA. În Statele Unite, rata îmbolnăvirilor este disproporționat de ridicată în rândul comunităților LGBT+ cu origini latino-americane.

O agenție a Națiunilor Unite, UNAIDS, a cerut luni la o conferință găzduită de München luarea de măsuri decisive de către liderii politici ai lumii, astfel ca SIDA să dispară ca „amenințare publică de sănătate” cel mai târziu în 2030.

La reuniunea din capitala Bavariei se discută printre altele un raport ONU care spune că 40 de milioane de oameni trăiesc cu virusul HIV. În regiunea europeană, arată alt studiu, al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), prezentă și ea la conferință, situația cea mai gravă este în țări estice ca Rusia, Ucraina și Moldova.

Directorul pentru Europa al OMS, Hans Kluge, a spus că în ce privește SIDA, regiunea sa prezintă „contraste puternice”. În vreme ce unele țări au oprit aproape transmisiile de HIV și văd „lumina la capătul tunelului”, în altele, spre est, mai ales, ratele deceselor rămân „inacceptabil de ridicate”.

La reuniunea de la München, șefa UNAIDS, Winnie Byanyima, a spus că stigmatizarea unor persoane în societățile conservatoare agravează situația îmbolnăvirilor de SIDA, pentru că acești membri marginalizați ai societății (persoanele LGBT+, în primul rând, dar și lucrătorii sexuali) se tem să solicite tratament.

„Împreună, cerem tuturor țărilor lumii să elimine legile punitive împotriva persoanelor gay, lesbiene, transgender și queer. Decriminalizarea persoanelor LGBT+ este vitală pentru protejarea drepturilor omului și a sănătății”, a spus Byanyima într-un interviu cu AFP.

Ea a constatat că, din păcate, în lumea întreagă se poate vedea în prezent „o presiune bine coordonată și bine finanțată” împotriva drepturilor persoanelor LGBT+.

Byanyima, ca și OMS, a enumerat Europa estică printre regiunile lumii unde situația îmbolnăvirilor cu SIDA merge „în direcția greșită”, crescând, în loc să scadă – ca și în Asia Centrală și America Latină. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Celebritățile de la Hollywood reacționează la retragerea lui Biden din cursa electorală

Barbra Streisand primind Medalia Libertății de la președintele democrat Barack Obama, în 2015.
Barbra Streisand primind Medalia Libertății de la președintele democrat Barack Obama, în 2015.

Anunțul retragerii președintelui democrat al SUA, Joe Biden, din cursa pentru un nou mandat, a fost comentat nu doar de oameni politici din lumea întreagă, ci și de celebrități din lumea divertismentului american.

Biden, care are 81 de ani, a confirmat duminică după-masă că nu va mai concura la alegerile din noiembrie împotriva republicanului Donald Trump, propunând-o în loc pe vicepreședinta Kamala Harris.

Actrița Barbra Streisand, o suporteră a democraților, a scris duminică seara pe X că „trebuie să-i fim recunoscători (lui Biden) pentru că a pus democrația mai presus” de carieră.

Cântăreața și actrița Cher, însă, s-a declarat tot pe X „torturată” de sentimente amestecate, spunând că nu crede că democrații pot câștiga președinția cu Biden, pe care însă ea, personal, „l-a iubit” de când l-a întâlnit prima dată în 2008.

În ultimele săptămâni – cum amintește Associated Press – mai multe personalități celebre de la Hollywood au cerut public retragerea din cursă a lui Biden, care a avut o prestație lamentabilă la dezbaterea cu Trump de la sfârșitul lunii iunie.

Actorul George Clooney, care în urmă cu doar câteva săptămâni moderase un eveniment de strângere de fonduri pentru Biden, a scris un articol de opinie în New York Times, cerându-i să se retragă. Titlul era: „Mi-e drag Joe Biden, dar e momentul pentru un nou candidat”.

Clooney a spus că partidul ar trebui să găsească alt candidat, anticipând că demersul ar putea fi dificil, dar va mobiliza electoratul.

AP amintește că la evenimentul de strângere de fonduri de la Los Angeles au mai participat, pe lângă Clooney: Julia Roberts, Barbra Streisand, Jimmy Kimmel, fostul președinte al SUA Barack Obama, Jack Black, Sheryl Lee Ralph, Kathryn Hahn și Jason Bateman.

Hollywoodul este în mod tradițional în favoarea democraților, fiind criticat adesea de republicanul Trump, ca și întreg statul California, pe care fostul președinte îl numește frecvent „California nebună”, pentru politicile ei progresiste. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

O tânără din Chișinău a decedat după ce și-a micșorat stomacul la o clinică privată

Valentina Lazari, femeia care a decedat la 29 de ani, la scurt timp după o operație de micșorare a stomacului
Valentina Lazari, femeia care a decedat la 29 de ani, la scurt timp după o operație de micșorare a stomacului

Valentina Lazari, în vârstă de 29 de ani, a murit la două luni după o operație de micșorare a stomacului efectuată la o clinică privată din Chișinău. Familia spune că fata ar fi făcut o infecție, iar medicul susține că aceasta s-ar fi intoxicat la o piscină. Ministerul Sănătății a pornit o anchetă.

Cazul Valentinei a fost făcut public pe o rețea de socializare de către fratele acesteia, Alexandru Lazari. Acesta povestește că sora lui, Valentina, suferea din cauza kilogramelor în plus și că, până să se decidă să facă operația bariatrică, a încercat diverse metode de a slăbi: „Orice regim, dietă, încercări de a face sport, foame, suplimente alungau 2-4 kg și atât”.

Într-un final, Valentina a decis să își taie o parte din stomac și a strâns bani pentru asta timp de 2 ani. Operația efectuată în luna mai la o clinică privată din Chișinău a costat-o 96.000 de lei.

Alexandru Lazari spune că „operația a trecut cu succes”, iar la trei săptămâni de la intervenție, sora lui a început să se simtă rău, „acuza slăbiciuni, greață, lipsa poftei de mâncare”.

Specialiștii spitalului privat „Repromed”, unde a fost operată femeia, îi spuneau că aceste simptome sunt normale - „organismul trece printr-un stres”, iar dacă nu le poate face față, a fost îndrumată „să apeleze la un psiholog”.

Valentina a fost nevoită să demisioneze pentru că îi era greu să reziste la serviciu, vomita foarte des. Familia a sunat la spitalul unde s-a făcut intervenția, iar de acolo a fost direcționată către chirurgul Adrian Hotineanu, care a operat-o. Acesta le-a spus rudelor să o ducă imediat la spital. Valentina a fost pusă sub perfuzii și i s-a făcut o serie de analize și o tomografie la cap.

Totuși, femeia nu și-a revenit, ci din contra, a început să-și piardă vederea. „Ce are stomacul cu ochii?”, a fost răspunsul medicilor la întrebările familiei. După o investigație la organele abdominale, au spus că Valentina avea „stomacul plin de balonașe”.

„Medicii ne ziceau că e intoxicată sau otrăvită”, povestește Alexandru Lazari.

Prin urmare, medicii de la „Repromed” au luat decizia ca tânăra să fie transferată în secția toxicologie a Spitalului Clinic Republican.

Mirarea familiei a fost că, la spitalul de stat, medicul care o preluase se întreba la început: „Ce-au făcut cei de la Repromed? Cum au adus-o în așa stare? Ce să fac cu fata asta acum?”, ca, peste câteva ore, să spună că ar fi vorba de toxine, otrăvire, droguri etc.

Familia și-ar fi dorit să afle despre ce toxine este vorba, însă medicul le-a spus că, dacă ar face analize, „nu am găsi nimic, pentru că, la câte perfuzii a avut, s-a spălat totul”.

Alexandru spune că medicul Hotineanu a început să atace familia: „Ne suna pe mine și pe mama și ne certa și ne învinovățea ca noi nu știm ce a făcut Valentina”.

Familia presupune că Valentina a făcut infecție în urma operației bariatrice. „Această infecție a ajuns în sânge, iar sângele a împrăștiat-o prin tot corpul, atacând porțiuni de creier responsabile de mișcare, de vedere etc”, scrie pe Facebook fratele femeii care a murit pe 16 iulie.

Am încercat să luăm legătura cu medicul Adrian Hotineanu, dar nu ne-a răspuns la telefon. Pentru TV8, acesta a declarat că nu se știe unde s-a intoxicat Valentina și a precizat că aceasta a fost la piscină.

„Ea a fost la piscină, după care au găsit-o inconștientă. Asta trebuie de întrebat rudele cum s-a întâmplat. Omul nu se duce la piscină când îi este rău. Și atunci ea a fost intoxicată. Pierderea vederii sau confuzia mentală nu se întâmplă de la nicio operație peste două luni”, a precizat chirurgul Adrian Hotineanu, care a adăugat că „a fost pornită o expertiză medico-legală”.

În comentariile la postarea lui Alexandru Lazari, mai mulți internauți și-au spus poveștile în care au pierdut pe cineva drag operat la aceeași clinică privată, iar alții au sărit în apărarea medicului Hotineanu.

În comentarii a intervenit și ministra Sănătății, Ala Nemerenco, care a anunțat că pe marginea acestui caz a fost pornită o anchetă, iar familia a scris o petiție încă la momentul transferului Valentinei la spitalul de stat.

Care sunt riscurile operației bariatrice

Endocrinologii nu recomandă efectuarea operațiilor de micșorare a stomacului, pentru că „se taie dintr-un organ sănătos”, spune endocrinologul Gheorghe Caradja, de la Spitalul Clinic Republican.

Potrivit lui, protocolul național privind obezitatea prevede ca tratamentul să se desfășoare timp de 2 ani. Pacientul trebuie să urmeze un regim alimentar riguros și să facă efort fizic adecvat condiției sale de sănătate.

„În primul an, persoana trebuie să respecte cu strictețe regimul alimentar, să noteze ce mănâncă și cât efort fizic face. Dacă nu slăbește cel puțin 5% din greutate, poate lua și pastile. Tratamentul medicamentos, la fel, durează un an. Abia după 2 ani, dacă pacientul nu are rezultate, poate apela la operația bariatrică”, explică Caradja.

O astfel de decizie, spune medicul, trebuie să fie luată de un consiliu din care să facă parte endocrinologi și psihologi. De asemenea, pacienții ar trebui să fie informați despre complicațiile care pot surveni după o astfel de intervenție chirurgicală, cum ar fi: plăgi, hernie postoperatorie, sindromul Dumping (mâncarea nedigerată trece prea repede în intestinul subțire, provocând greață, crampe, diaree și leșin).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sute de arestări la protestele din Bangladesh pentru „liberalizarea” posturilor plătite de la buget

Scene haotice în Bangladesh, unde continuă protestele studențești.
Scene haotice în Bangladesh, unde continuă protestele studențești.

Peste 500 de oameni, inclusiv lideri ai opoziției, au fost arestați în capitala Bangladeshului, Dhaka, în legătură cu protestele violente care zguduie țara din sudul Asiei, soldându-se cu 163 de morți.

Manifestațiile au avut la început ca țintă cotele de angajare în sectorul public. Tinerii, mai ales, au protestat împotriva „rezervării” acestor posturi, relativ bine plătite și sigure, pentru urmașii participanților la războiul de eliberare din 1971, împotriva Pakistanului și alte grupuri din societate.

Studenții protestatari spun că această practică, abolită în 2018, dar reinstituită în urmă cu o lună, este discriminatorie.

Între timp, protestatarii au formulat însă și alte revendicări și plângeri, în ceea ce este deja una din perioadele cele mai frământate din mandatul prim-ministra Sheikh Hasina.

Autoritățile au impus interdicție de ieșire din casă, cu o pauză de câteva ore după-masa, ca oamenii să poată cumpăra alimente, iar soldații patrulează străzile orașelor din țara cu 171 milioane de locuitori, cunoscută ca una din cele mai sărace din lume.

Prim-ministra Hasina, văzută într-un potret mural la Dhaka, și-a început al patrulea mandat în ianuarie.
Prim-ministra Hasina, văzută într-un potret mural la Dhaka, și-a început al patrulea mandat în ianuarie.

Duminică, Curtea Supremă de Justiție a acceptat reducerea masivă a cotelor de angajare pentru urmașii „luptătorilor libertății”, dar studenții protestatari tot nu sunt mulțumiți. Ei cer acum eliberarea liderilor de opoziție arestați, ridicarea interdicției de circulație și redeschiderea universităților închise miercurea trecută.

Atmosfera este tensionată și mai mult de întreruperea serviciilor de internet și telefonie mobilă.

Experții pun nemulțumirile tinerilor din Bangladesh pe seama stagnării sectorului privat, care nu creează suficient locuri de muncă noi. Prim-ministra Hasina, care a început anul acesta al partulea mandat consecutiv, este acuzată de autoritarism, încălcarea drepturilor omului, îngrădirea libertății de expresie și reprimarea disidenței – acuzații pe care guvernul ei le neagă. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Biserica din lemn din Cricova a trecut la Mitropolia Basarabiei

Biserica din lemn din orașul Cricova
Biserica din lemn din orașul Cricova

Biserica ortodoxă din orașul Cricova, municipiul Chișinău, a trecut la Mitropolia Basarabiei. Parohul Andrei Percic a spus că trecerea s-a făcut la cererea comunității ortodoxe din Cricova, care acum are un „statut deplin și mult așteptat, canonic și juridic” în cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

Parohul bisericii din lemn, cu hramul „Sfântul Alexandru de Svir”, a precizat într-un mesaj pe Facebook că decizia de a pleca de la Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, „nu este un moft personal, nici un act politic, economic sau social”, ci a fost luată în urma solicitărilor exprimate „de-a lungul ultimilor ani” de către enoriași, care și-au exprimat „dorința fermă de a reveni la biserica mamă, la originile culturale, spirituale și istorice”.

Biserica de lemn, cu hramul „Sfântul Alexandru de Svir”, din orașul Cricova, a fost deschisă în 2017, în prezența Mitropolitului Moldovei Vladimir.

Zeci de preoți au părăsit Mitropolia Moldovei și au trecut la Mitropolia Basarabiei în ultimii ani, exprimându-și dezacordul față de sprijinul exprimat de Patriarhia Moscovei pentru invazia rusă în Ucraina.

Cele două biserici ortodoxe care activează pe teritoriul R. Moldova - subordonate Patriarhiei Moscovei și, respectiv, Patriarhiei Române, își dispută reciproc statutul canonic din 2002, când Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată oficial, în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Joe Biden se retrage din cursa pentru președinția SUA, o propune în loc pe Kamala Harris

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, și vicepreședinta Kamala Harris la o întâlnire electorală în campanie lor din 2020
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, și vicepreședinta Kamala Harris la o întâlnire electorală în campanie lor din 2020

Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că se retrage din cursa pentru un nou mandat prezidențial, în care urma să se confrunte la toamnă cu fostul președinte republican Donald Trump.

Biden a spus că își va continua actualul mandat, până la expirarea lui, în 20 ianuarie 2025.

„A fost cea mai mare onoare din viața mea să vă fiu președinte. Și deși am vrut să încerc să fiu reales, cred că este în interesul partidului meu și al țării mele să mă retrag și să mă concentrez exclusiv asupra îndeplinirii îndatoririlor mele ca președinte până ce îmi expiră mandatul”, a spus Biden pe contul său de X.

Biden a mai spus că o propune pe vicepreședinta SUA, Kamala Harris, în perspectiva Convenției Partidului Democrat din august, de la Chicago, ca nou candidat la președinție.

„În ultimii trei ani și jumătate, am făcut mari progrese ca națiune. Astăzi, America are cea mai puternică economie din lume. Am făcut investiții istorice în reconstruirea națiunii noastre, în reducerea costurilor medicamentelor pe bază de rețetă pentru persoanele în vârstă și în extinderea asistenței medicale la prețuri accesibile pentru un număr record de americani. Am oferit tratamente extrem de necesare unui milion de veterani expuși la substanțe toxice. Am adoptat prima lege privind siguranța armelor de foc din ultimii 30 de ani”, se arată în mesajul lui Biden către națiune.

El a promis că va reveni cu mai multe informații despre decizia sa în cursul zilei de duminică.

Anunțul lui Biden vine după numeroase apeluri din partea politicienilor din propriul său partid să se retragă, datorită îndoielilor că are energia și sănătatea necesară pentru a-l învinge pe rivalul său republican, Donald Trump.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe urmele cazului Gorgan? Testarea cu poligraful ar putea fi aplicată în armata moldoveană

În imagine: militari moldoveni
În imagine: militari moldoveni

O inițiativă ce prevede utilizarea detectorului comportamentului simulat [poligrafului] pentru testarea militarilor a fost elaborată și este supusă consultărilor publice până pe data de 29 iulie. Proiectul prevede că activitatea de serviciu a militarilor va putea fi evaluată periodic sau selectiv.

Întâmplător sau nu, însă proiectul de lege este propus la mai bine de o lună de la apariția informațiilor despre o colaborare suspectă a fostului șef al Armatei Naționale, Igor Gorgan, cu serviciile de informații militare rusești.

Autorii proiectului spun că practici de testare cu poligraful există „în mai multe state” și că ele vor putea aplicate și în cazul anchetelor de serviciu. Testele cu poligraful pot deveni și parte a procesului de numire în funcții militare și de identificare a personalului care ar putea expune structurile de apărare „riscului scurgerii a unor informații atribuite la secret de stat sau cu accesibilitate limitată”, potrivit autorilor proiectului de lege.

Șeful Marelui Stat Major, comandantul Armatei Naționale, generalul de brigadă Eduard Ohladciuc, a declarat, recent, în podcastul Europei Libere „În esență...”, în contextul nevoii efectuării mai multor evaluări în armată după cazul Gorgan, că militarii „trec o verificare la încadrare”, dar „și pe parcursul serviciului”.

În acest proces este antrenat inclusiv Serviciul de Informație și Securitate. Verificările, spunea generalul Ohladciuc, se fac de fiecare dată când un ofițer crește în carieră sau funcții, și de fiecare dată când revine de la instruiri desfășurate peste hotare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În Belarus, un cetățean german a fost condamnat la moarte

 Rico Krieger
Rico Krieger

Cetățeanul german Rico Krieger a fost condamnat la moarte de o instanță din capitala Belarusului. Informațiile au fost confirmate de diplomația germană.

Sentința a fost pronunțată încă acum o lună, potrivit publicației „Zerkalo”, dar presa belarusă scrie că nu este încă limpede ce i se impută lui Krieger, la fel cum nu este clar dacă sentința a fost atacată cu apel sau a intrat deja în vigoare.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Minsk, Anatolii Glaz, a comentat situația cetățeanului german, potrivit serviciul belarus al Europei Libere.

„Evident că au fost purtate discuții cu partea germană pe caz. Acest infractor este cetățean german și înțelegem preocuparea părții germane. Partea belarusă a oferit acces consular persoanei în corespundere cu prevederile normelor internaționale și a acordurilor bilaterale”, a spus Glaz.

El a mai declarat că „partea belarusă a propus soluții concrete asupra situației”, adăugând că au loc consultări pe această temă între ministerele de externe ale celor două ţări.

Organizația pentru apărarea drepturilor omului „Vyasna” a spus despre Krieger că are legătură cu o unitate militară formată din cetățeni belaruși, care fac parte din Forțele Armate ale Ucrainei.

Rico Krieger este un angajat al Crucii Roșii Germane, potrivit canalului de Telegram „MotolkoPomogy”. El ar fi fost acuzat, între altele, de participare la formarea unei structuri extremiste și teroriste și de mercenariat.

Activiștii pentru apărarea drepturilor omului spun că aceasta este prima sentință pronunțată în Belarus într-un dosar penal ce vizează mercenariatul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

R. Moldova introduce în legislație noțiunea de „femicid” (omorul femeii)

Imagine de la un protest din Chișinău, 15 mai. Participanții au cerut ca autoritățile să introducă în legislație termenul de „femicid”, pentru a combate violența masivă împotriva femeii.
Imagine de la un protest din Chișinău, 15 mai. Participanții au cerut ca autoritățile să introducă în legislație termenul de „femicid”, pentru a combate violența masivă împotriva femeii.

Parlamentul de la Chișinău a adoptat, vineri, în prima lectură, modificări ale unor legi care stabilesc o serie de noțiuni privind violența în familie, inclusiv cea de „femicid” – omorul intenționat al femeii. 45 de femei din R. Moldova ar fi devenit victime ale femicidului în ultimii doi ani.

Noțiunea de femicid este introdusă în legea privind prevenirea și combaterea violenței în familie. Modificările din lege stabilesc că femicidul este cea mai gravă formă de violență împotriva femeilor, inclusiv omorul intenționat sau vătămarea integrității corporale sau a sănătății ce provoacă decesul unei femei.

Modificările la lege au fost cerute mai insistent de activiști în primăvara anului curent, după ce în raionul Orhei din R. Moldova a fost omorâtă o tânără femeie de 19 ani, însărcinată în luna a șasea. Cadavrul acesteia a fost găsit într-o fâșie forestieră din raionul Telenești, la o săptămână după dispariția ei.

Atunci o serie de acțiuni publice de condamnare a violenței împotriva femeilor au fost organizate la Chișinău, iar peste 1400 de persoane și 160 de organizații ale societății civile au cerut, într-un apel public adresat autorităților, recunoașterea noțiunii de „femicid” în legile moldovene. Ulterior, au avut loc audieri publice în Parlament pentru prevenirea și combaterea femicidului.

O statistică a Centrului de Drept al Femeilor de la Chișinău, unul dintre promotorii inițiativei, victime ale femicidului în R. Moldova ar fi devenit, în ultimii doi ani, 45 de femei – 24 în 2022 și 21 în 2023. Aceleași date arată că 45 de femei s-au ales cu vătămări grave în 2022 și 37 – în 2023.

Modificările operate în legislație, în prima lectură, aduc clarificări și în cazul noțiunilor „victimă-adult”, „victimă-copil” și a „violenței psihologice”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ex-deputată în Rada Supremă a Ucrainei, ucisă la Lvov

Irina Farion
Irina Farion

La Lvov, o persoană neidentificată a tras, vineri seara, focuri de armă în fosta deputată în Rada Supremă a Ucrainei, Irina Farion, în vârstă de 60 de ani. Grav rănită în tâmplă, Farion a fost spitalizată, dar a murit noaptea trecută, potrivit unui anunț al spitalului.

Procuratura generală de la Kiev a calificat crima ca fiind „omor săvârșit cu premeditare”.

Atentatul a avut loc la 19 iulie, în jurul orei 19:30, pe strada unde își avea domiciliul fosta deputată.

Irina Farion a fost deputată în perioada 2012-2014. Membră a asociației panucrainene „Svoboda”, ea a criticat adesea populația rusofonă din Ucrainei, formulând idei radicale în ceea ce privește funcționarea limbii ucrainene.

În 2010, ea spunea că ucrainenii care consideră rusă limba lor maternă sunt „degenerați” care ar trebui să cadă sub incidența legilor penale. De multe ori, declarațiile sale au fost subiectul unor dezbateri publice intense.

În 2015 autoritățile ruse au deschis dosar penal pe nunele Irinei Farion, inclusiv pentru incitare la ură și îndemnuri de „a-i distruge pe ruși și Rusia ca stat”. Iar anul trecut, Serviciul de Securitate de la Kiev a inițiat un proces penal împotriva Irinei Farion pentru declarațiile sale că e inacceptabil să fie numiți ucraineni militarii vorbitori de limba rusă din armata Forțelor Armate ale Ucrainei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Grigore Belostecinic, candidatul PSDE la alegerile prezidențiale

Grigore Belostecinic a fost deputat în parlamentul R. Moldova între 2010 și 2015.
Grigore Belostecinic a fost deputat în parlamentul R. Moldova între 2010 și 2015.

Partidul Social Democrat European (PSDE) îl înaintează pe Grigore Belostecinic drept candidat din partea formațiunii pentru funcția de președinte al R. Moldova. Informația a fost confirmată pentru Europa Liberă de Biroul de presă al partidului.

Belostecinic a fost rector al Academiei de Studii Economice din Moldova din 2001 până în 2022. În anii 2010 - 2015 a fost deputat în parlamentul Republicii Moldova din partea PLDM. În 2015, și-a depus mandatul pentru a-și continua activitatea de rector.

Până acum, și-au anunțat intenția de a participa la alegeri președinta în funcție, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi; liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat; fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiștilor; fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah; fosta jurnalistă, Natalia Morari.

Potrivit regulamentului Comisiei Electorale Centrale, perioada pentru depunerea cererilor de înregistrare oficială a candidaților la funcția de președinte începe cu 60 de zile înainte de alegeri și durează 30 de zile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG