Ştiri
Ucraina și Rusia au semnat reluarea exporturilor de cereale prin porturile de la Marea Neagră
Ucraina și Rusia au semnat la Istanbul un acord mediat de Națiunile Unite și Turcia privind reluarea exporturilor de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră.
Semnarea a fost anunțată de secretarul general ONU, Antonio Guterres.
Oficialii ONU au spus că speră ca exporturile să fie reluate încă de sâmbătă, cu șansa să se ajungă la rata antebelică în câteva săptămâni. Înainte de război, Ucraina exporta lunar, prin porturile de la Marea Neagră, circa 4,5 milioane de tone de produse agricole, iar în silozuri sunt acum blocate peste 20 de milioane de tone, declara recent președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Potrivit oficialilor ONU, acordul încheiat de Rusia și Ucraina prevede:
- Personal turc, ucrainean și ONU va monitoriza încărcarea cerealelor pe navele din porturile ucrainene, înainte ca acestea să plece pe rute prestabilite prin Marea Neagră, prin ape care sunt puternic minată de forțele ucrainene și ruse.
- Navele comerciale vor fi ghidate de nave pilot ucrainene.
- Navele vor traversa apoi Marea Neagră spre strâmtoarea Bosfor, în Turciei, și vor fi monitorizate constant din centrul comun de coordonare creat la Istanbul, unde vor fi prezenți reprezentanți ai ONU, Ucrainei, Rusiei și Turciei.
- Navele care intră în Ucraina vor fi inspectate sub supravegherea aceluiași centru comun de coordonare pentru a se asigura că nu sunt folosite pentru contrabandă cu arme sau pentru a ataca partea ucraineană.
- Rusia și Ucraina s-au angajat să nu atace navele comerciale sau porturile implicate în exportul de cereale, iar observatori ONU și turci vor fi prezenți în porturile ucrainene pentru a delimita zonele protejate de acord.
Rusia și Ucraina produc 30% din oferta mondială de grâu iar înainte de război, Ucraina exporta lunar, prin porturile sale, circa 4,5 milioane de tone de produse agricole
Perspectiva deblocării exportului a peste 20 de milioane de tone de cereale ucrainene a dus deja vineri la o scădere cu 2% a prețurilor la grâu.
Uleiul de gătit și îngrășămintele s-au scumpit și ele semnificativ în lunile de război, dar acordul ar putea facilita si exportul acestor produse, remarcă BBC.
Odată semnat acordul, apare o altă problemă urgentă, cea a vaselor de transport și echipajelor.
John Stawpert, de la Camera Internațională de Transport Naval, a declarat pentru BBC că „la începutul războiului erau 2.000 de marinari în porturile ucrainene și în porturile de cealaltă parte a Crimeei.Numărul s-a redus la 450, așa că va trebui să ne uităm cum să echipam navele”.
Stawpert a estimat că ar fi nevoie de aproximativ 400 de nave de mare tonaj pentru a transporta toate cerealele blocate, „și nu sunt atâtea nave în porturile ucrainene”.
„Estimăm că în prezent sunt aproximativ 109 nave blocate în acele porturi”, spune Stawpert.
Vezi ultimele știri
Rămășițele unei drone de mici dimensiuni, depistate în raionul Orhei
Poliția Națională a Republicii Moldova a anunțat că oamenii legii din raionul Orhei au fost alertați despre depistarea unei drone în extravilanul localității Podgoreni, la mai puțin de 20 km de râul Nistru.
Poliția a publicat poze cu rămășițele unei drone cu aripi, aparent de mici dimensiuni, căzută pe un câmp. Accesul în zonă a fost restricționat.
„La fața locului se află toate serviciile specializate, iar angajații secției tehnico-explozivă a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al IGP (Inspectoratul General de Poliție) urmează să investigheze complex aparatul de zbor.
În luna noiembrie, Poliția a anunțat depistarea mai multor drone căzute în raioanele Căușeni, Râșcani și în apropierea Chișinăului. Autoritățile moldovene au acuzat Rusia de lansarea acestora.
Dronele par să facă parte din valul de atacuri rusești asupra Ucrainei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Turul doi de scrutin al prezidențialelor românești rămâne pe 8 decembrie, între Georgescu și Lasconi
În România, Curtea Constituțională a validat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, din 24 noiembrie. După renumărarea tuturor voturilor din țară, ordinea candidaților a rămas aceeași, iar în turul doi se vor bate ultranaționalistul Călin Georgescu și pro-europeana Elena Lasconi.
Decizia Curții Constituționale a României (CCR), care a reconfirmat și că turul doi de scrutin va avea loc pe 8 decembrie, a fost anunțată la București de președintele instanței, Marian Enache, în seara de 2 decembrie, după un suspans încordat de câteva zile.
CCR urma să ia decizia despre validarea primului tur de scrutin până la 29 noiembrie, dar a spus în acea zi că ia o pauză, pentru că tocmai dispusese și renumărarea voturilor, în urma plângerii unui candidat minor, Cristian Terheș, despre presupuse încălcări în câteva secții de votare.
Anunțând decizia de validare a primului tur, președintele CCR Enache a precizat că nu au mai fost renumărate voturile din diaspora, pentru că acestea nu au fost contestate.
Primul tur al prezidențialelor s-a încheiat cu un rezultat surprinzător, fiind câștigat de Călin Georgescu. Un quasi-necunoscut în politica românească, acesta a impresionat electoratul cu apeluri la pace, laude aduse legionarilor, dar și lui Vladimir Putin, critici în adresa UE și NATO, afirmații deplasate despre faptul că formula apei nu este H2O, că sucurile ar conține informație implantată oamenilor în timpul consumului pentru a-i controla șamdp.
Pe locul doi s-a clasat Elena Lasconi, lidera Uniunii Salvați România (USR), care a avut și ea un scor neașteptat de bun, întrecându-l cu mai puțin de 3 mii de voturi pe premierul social-democrat, Marcel Ciolacu.
Suspansul de câteva zile în care soarta prezidențialelor a rămas incertă a fost cu atât mai încordat cu cât România a mers între timp la vot și pentru alegerile parlamentare, la 1 decembrie.
Partidul Social Democrat (PSD) al premierului Ciolacu a obținut cele mai multe voturi, dar are nevoie de coaliție pentru a rămâne la putere, în timp ce în parlament intră și trei partide ultranaționaliste, în frunte cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), în urma unei ascensiuni fără precedent a extremei drepte, din care mai face parte și un partid apropiat lui Georgescu, Partidul Oamenilor Tineri.
La aflarea deciziei Curții Constituționale, Lasconi a spus că trece neîntârziat la campania pentru turul doi și că va negocia cu alte partide pentru a le obține sprijinul. Georgescu nu a comentat imediat decizia instanței.
Cel de-al doilea tur al prezidențialelor românești a fost programat să aibă loc pe 8 decembrie în România și între 6-8 decembrie în diaspora.
După Europa Liberă România
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Mai mulți copii ucraineni, integrați în instituțiile de învățământ din Chișinău
În școlile și grădinițele din municipiul Chișinău sunt integrați circa 1870 de copii refugiați din Ucraina. Potrivit autorităților municipale, 1429 de elevi ucraineni sunt înscriși în 50 de școli, iar 441 de copii - în 64 de grădinițe.
Totodată, 280 de copii refugiați ucraineni beneficiază de cursuri gratuite de studiere a limbii române. Programul este finanțat și organizat de Centrul de Caritate pentru Refugiați, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, împreună cu Primăria Chișinău.
Lecțiile se desfășoară în cinci instituții de învățământ din municipiul Chișinău, unde învață și copii refugiați. Orele au loc de două ori pe săptămână, câte 90 de minute, în două grupe de câte 20 de copii. Cursurile sunt susținute de profesori de limbă română.
Pentru desfășurarea acestui program, școlile au fost dotate cu echipament tehnic modern, precum proiectoare, laptopuri, imprimante și table interactive. De asemenea, cu suportul organizațiilor internaționale a fost cumpărat mobilier pentru sălile de studiu.
- Te-ar putea interesa și: Copiii refugiați din Ucraina vor învăța în limba maternă, la Bălți
Potrivit unor informații recente oferite Europei Libere de către Inspectoratul General pentru Migrație, în R. Moldova s-ar afla circa 116.000 de ucraineni, iar 45.000 dintre aceștia sunt copii.
În acest an de studii, Ministerul Educației a decis să renunțe la statutul de audienți pentru refugiații ucraineni, aceștia vor fi obligați să frecventeze orele, ca toți elevii, vor susține examene și vor primi acte de finalizare a studiilor.
Majoritatea copiilor continuă să învețe online în instituțiile de învățământ din Ucraina.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Două cazuri de oreion depistate în municipiul Chișinău
În municipiul Chișinău au fost înregistrate două cazuri de oreion, potrivit șefului adjunct al direcției generale asistență medicală și socială din cadrul Primăriei, Vladimir Bolocan.
În total, până la finele lunii octombrie, în R. Moldova au fost înregistrate 42 de cazuri de oreion, dintre care 32 la copii.
Oreionul este o maladie cauzată de un virus. De obicei, afectează glandele parotide, cele care produc saliva. Simptomele oreionului apar la aproximativ 2 până la 3 săptămâni după expunerea la virus. Unele persoane pot să nu aibă simptome sau simptome foarte ușoare. Acestea sunt similare cu simptomele gripei: febră, durere de cap, dureri musculare, oboseală, lipsa poftei de mâncare.
Potrivit medicului epidemiolog de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), Laura Țurcan, oreionul foarte rar dă complicații și pacienții au nevoie de internare. În mare parte este o infecție ușoară.
Nu există un tratament specific contra oreionului, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare. Vaccinul ROR se face gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani și protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, potrivit ANSP.
- Te-ar putea interesa și: Cazurile de rujeolă cresc la nivel mondial. Părinții își vaccinează copiii din ce în ce mai puțin
De la începutul acestui an, în R. Moldova au fost înregistrate 210 cazuri de rujeolă, maladie mult mai contagioasă ca oreionul. În mare parte, sunt cazuri depistate la refugiații romi din Ucraina.
În prezent, din ce în ce mai multe țări europene, inclusiv cele cu sisteme de sănătate dintre cele mai avansate, se confruntă cu creșterea cazurilor de rujeolă. La nivel global, numărul cazurilor de rujeolă a crescut cu 20% în 2023 față de anul precedent, o consecință directă a scăderii ratei vaccinării, spun specialiștii.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Preşedintele SUA, Joe Biden, l-a graţiat pe fiul său Hunter Biden, acuzat de infracțiuni fiscale și civile
Preşedintele SUA, Joe Biden, a anunţat că l-a graţiat pe fiul său Hunter Biden, care îşi aştepta sentinţele în cazuri de fraudă fiscală şi posesie ilegală de arme de foc, în ciuda promisiunii anterioare că nu va face acest lucru.
Preşedintele american a declarat că, deşi a promis că nu va interveni în deciziile Departamentului de Justiţie, „este clar că Hunter a fost tratat diferit”.
„Încă de la preluarea mandatului, am spus că nu voi interveni în luarea deciziilor de către Departamentul de Justiţie şi m-am ţinut de cuvânt, chiar şi atunci când l-am văzut pe fiul meu fiind urmărit selectiv şi pe nedrept”, spune președintele Biden, într-o declaraţie publicată duminică pe site-ul Casei Albe.
„Nicio persoană rezonabilă care analizează faptele din cazurile lui Hunter nu poate ajunge la altă concluzie decât aceea că Hunter a fost ales pur şi simplu pentru că este fiul meu - şi asta este greşit”, afirmă preşedintele.
„Politica brută a contaminat acest proces şi a condus la o eroare judiciară. (...) Sper că poporul american va înţelege de ce un tată şi un preşedinte au luat această decizie", îşi încheie Biden declaraţia.
Prin graţierea completă a fiului său, preşedintele Biden l-a scăpat pe Hunter de posibilitatea unor pedepse cumulate de zeci de ani de închisoare.
În cursul verii, un juriu l-a găsit pe Hunter Biden vinovat de trei infracţiuni legate de achiziţionarea şi deţinerea unei arme de foc în timp ce era dependent de droguri. Iar în septembrie, el a fost de acord să pledeze vinovat pentru nouă acuzaţii legate de taxe, inclusiv trei infracțiuni.
Pentru acuzaţiile fiscale, Hunter Biden risca până la 17 ani în închisoare federală şi o amendă de 1,35 milioane de dolari.
Condamnarea sa pentru posesie de arme putea ajunge până la 25 de ani de închisoare. El urma să fie condamnat pentru ambele cazuri în următoarele săptămâni, pe 12 decembrie pentru acuzaţiile legate de arme, în Delaware, şi pe 16 decembrie pentru acuzaţiile fiscale, în California.
Trump critică decizia lui Biden
Preşedintele ales Donald Trump a criticat decizia preşedintele Joe Biden de a-şi graţia propriul fiu, pe Hunter Biden.
Într-o postare pe Truth Social, Trump a numit decizia preşedintelui o „nedreptate judiciară”, menţionându-i în acelaşi timp pe cei închişi pentru revoltele din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu.
„Graţierea acordată de Joe lui Hunter îi include şi pe ostaticii J-6 (din evenimentele din 6 ianuarie 2021 - n.red), care sunt acum încarceraţi pentru ani de zile? E un abuz şi o eroare judiciară!” a scris Trump.
La rândul său, Trump nu este străin de graţierea unor membri ai propriei familii. Cu doar o zi în urmă, Trump a declarat că intenţionează să îl nominalizeze pe Charles Kushner în funcţia de ambasador în Franţa. Charles Kushner este cuscrul lui Donald Trump, și a fost grațiat de Trump la finalul primului său mandat ca președinte al SUA.
Charles Kushner a fost condamnat la doi ani de închisoare în 2005, fiind acuzat de evaziune fiscală, donaţii ilegale pentru campanie şi manipularea martorilor, acuzații pentru care a făcut închisoare.
Cazierul lui Charles Kushner a fost şters în 2020, când Donald Trump i-a acordat graţierea.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Creștere semnificativă a numărului de turiști în R. Moldova, în 2024
Datele Biroului Național de Statistică (BNS) pentru ianuarie-septembrie 2024 arată o creștere considerabilă a numărului de turiști veniți în R. Moldova. Au sporit și veniturile agențiilor de turism din țară, dar și numărul de zile petrecute în locațiile turistice.
În primele nouă luni ale acestui an, în R. Moldova au sosit 365.000 de turiști - cu 23,6% mai mulți decât în perioada similară a anului trecut. Mai mult de jumătate sunt turiști nerezidenți, adică veniți de peste hotare. Cei mai mulți sunt din Ucraina (38,8%), România (19,6%), SUA (6,8%), Israel (3,3%), Turcia (2,7%), Germania (2,6%), Regatul Unit (2,2%), Italia (2,1%).
- Te-ar putea interesa și China liberalizează vizele pentru români și alți europeni, din 30 noiembrie
S-a mărit și durata medie de ședere a turiștilor. Turiștii străini petrec, în medie, 2,9 zile într-o structură de primire turistică - hotel, pensiune, hostel ș.a., iar cei din R. Moldova – 5,9 zile.
Cei mai mulți dintre ei se cazează în locațiile turistice din municipiul Chișinău, urmat în topul preferințelor de zona de nord a țării. În regiunea de sud aleg să călătorească mai puțin de 6% din turiști, iar în UTA Găgăuzia, sub un procent.
Dezvoltarea industriei turismului în R. Moldova este parte a strategiei Guvernului, care a adoptat în 2022 Programul național de dezvoltare a turismului pentru anii 2022-2026. Și municipiul Chișinău a adoptat o strategie similară pentru aceeași perioadă de timp.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Igor Grosu și Mihai Popșoi întreprind o vizită în SUA
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și ministrul de Externe, Mihai Popșoi, încep luni, 2 decembrie, o vizită de o săptămână în Statele Unite ale Americii.
Vizita oficialilor moldoveni coincide cu perioada transferului de putere în SUA, de la administrația democratului Joe Biden către o nouă administrație a președintelui ales, republicanul Donald Trump, care va depune jurământul pe 20 ianuarie.
Agenda vizitei include întrevederi cu senatori și congresmeni americani, prieteni ai Republicii Moldova, anunță legislativul de la Chișinău.
Totodată, Igor Grosu și Mihai Popșoi vor avea întrevederi cu administratoarea USAID (Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională), Samantha Power, și cu secretarul de stat al Carolinei de Nord, Elaine F. Marshall.
Sunt programate discuții și cu experți de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, precum și la Institutul Republican Internațional.
- Te-ar putea interesa și: Igor Grosu participă la Conferința șefilor parlamentelor din UE
Șeful Parlamentului se va întâlni și cu reprezentanții diasporei moldovene - care locuiesc, muncesc sau studiază în SUA, cu reprezentanți ai comunității oamenilor de afaceri moldoveni, și va vizita o școală cu predare în limba română din Chicago.
Șeful diplomației se va întâlni, la rândul său, cu cetățeni moldoveni stabiliți în Washington D.C. și Railegh.
Republica Moldova și SUA au construit un parteneriat bilateral strategic de mai bine de 30 de ani, se spune în comunicatul legislativului de la Chișinău. Totodată, anul acesta, Republica Moldova și Carolina de Nord marchează 25 de ani de la stabilirea unui parteneriat de cooperare.
Spicherul Igor Grosu a mai călătorit în SUA, pentru o vizită oficială, în iulie 2023. Mihai Popșoi a întreprins o vizită oficială în Statele Unite în calitate de ministru de Externe în aprilie 2024.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul francez, confruntat cu votul de neîncredere, din cauza bugetului
Premierul francez Michel Barnier a făcut luni o altă concesie majoră partidului de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen, renunțând la reducerile planificate pentru rambursarea medicamentelor, într-o încercare de ultimă oră de a obține aprobarea proiectul său de buget pe 2025.
Tot luni, însă, Barnier a spus că va aproba bugetul fără vot parlamentar, provocând opoziția să ceară vot de neîncredere, ceea ce s-a întâmplat imediat. „E timpul să jucăm cu cărțile pe față”, a spus premierul.
Cum s-a ajuns aici?
Barnier și Le Pen au stat de vorbă luni, a precizat biroul premierului într-o declarație, înaintea unui vot parlamentar decisiv care urma să aibă loc mai târziu după-amiază și pe care RN și stânga au avertizat că l-ar putea folosi pentru a răsturna executivul.
„RN va declanșa moțiunea de cenzură, cu excepția cazului în care va exista un miracol de ultim moment, dacă (premierul – n.r.) Michel Barnier își va revizui proiectul de buget”, a spus președintele Rassemblement National (RN) Jordan Bardella pentru radio RTL.
Mai târziu, Marine Le Pen i-a transmis premierului că mai trebuie să accepte și indexarea pensiilor, iar Barnier a anunțat că își va folosi competențele constituționale și promova bugetul social fără aprobarea legislativului.
Asta înseamnă, de fapt, că Barnier se prezintă în fața votului de neîncredere, care trebuie ținut la cel mult 48 de ore după folosirea articolului de care vorbea. Luni după-masă, opoziția de stânga a depus deja oficial cererea de ținere a votului de necîncredere.
Rămas fără majoritate
Guvernul conservator al premierului Michel Barnier, numit de președintele Emmanuel Macron după anticipatele din vară, nu are o majoritate în Parlamentul francez, iar soarta acestuia depinde în întregime de parlamentarii RN, amintește Reuters.
La presiunile deputatei RN Marine Le Pen, considerată lidera extremei drepte din Franța, guvernul Barnier a renunțat la majorarea planificată a taxei pe electricitate, dar acest lucru nu a fost suficient. Le Pen a cerut majorarea pensiilor în conformitate cu rata inflației, în contrast cu planul guvernului de a majora doar unele dintre ele la o rată inferioară inflației, cu scopul de a economisi bani.
La preluarea mandatului de premier, Michel Barnier a promis că va reduce în 2025 deficitul bugetar de la 6,1% în prezent la 5% din PIB.
RN a mai solicitat renunțarea la reducerile planificate pentru rambursarea medicamentelor și este nemulțumită de intenția guvernului de a crește taxa pe gaz. Totodată, parlamentarii extremei drepte au cerut și o reducere a contribuției Franței la bugetul Uniunii Europene.
- Te-ar putea interesa și: Macron numește un nou premier, pe Michel Barnier. Fostul negociator al Brexitului e acum la mila extremei drepte
Purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Maud Bregeon, a spus pentru televiziunea CNews că guvernul rămâne „deschis dialogului” și că este în interesul țării ca Franța să aibă un buget și să nu cadă în haos financiar și economic.
Un apel la negocieri a făcut și speakerul Adunării Naționale, Yael Braun-Pivet, care a adăugat că guvernul trebuie să țină cont de modificări la legea bugetului până în „ultima clipă”.
„Sunt foarte îngrijorată de ceea ce se va întâmpla în zilele și lunile următoare. Cine va veni în Franța să înființeze o afacere sau o fabrică pe fondul unei asemenea incertitudini?”, s-a întrebat ea.
Un avertisment a venit și de la șeful biroului public de audit al Franței, Pierre Moscovici, care a spus că țara se confruntă cu o situație financiară și economică dificilă din cauza riscului ca bugetul său să fie blocat în Parlament.
În ultimele săptămâni, costurile împrumuturilor contractate de guvernul francez au atins noi culmi, ajungând să fie la un moment similare cu cele ale Greciei, țară care a trecut printr-o gravă criză financiară în anii 2010.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Elevii claselor a IX-a nu vor susține examenele în centre de examinare, la fel ca la BAC. De ce s-au răzgândit autoritățile?
Examenele de clasa a IX-a nu se vor desfășura în centre de examinare, a anunțat ministrul Educației, Dan Perciun, revizuind o propunere anterioară făcută tot de el.
Într-o apariție live săptămânală pe Facebook, Perciun a explicat că decizia de a se renunța la organizarea examenelor de absolvire a gimnaziului după modelul examenelor de bacalaureat a fost luată după mai multe discuții, inclusiv cu directorii de școli și direcțiile raionale. Totuși, lucrările elevilor vor fi verificate centralizat.
„Elevii vor susține examenele așa cum a fost până acum, în instituțiile în care învață, dar ne vom ambiționa să asigurăm prezența observatorilor din afara instituției în toate școlile - după modelul acestui an, la scară națională, nu doar în opt raioane și, bineînțeles, evaluarea centralizată a tuturor lucrărilor”, a spus Dan Perciun.
- Te-ar putea interesa și: La examenele de clasa a IX-a, aproape ca la Bacalaureat. Ce reguli noi vor fi impuse, explică ministrul Educației
Șefa Direcției Educație Leova, Aliona Carafizi, a spus Europei Libere că ministerul Educației și-a revizuit intenția din cauza cheltuielilor prea mari. „Cheltuielile erau mari și nu erau planificate în buget, toate deciziile acestea trebuiau discutate cu Ministerul Finanțelor, apoi să fie făcute publice”, a spus Carafizi.
Ministrul Perciun a precizat că toate detaliile privind desfășurarea examenelor de clasa IX-a din acest an vor fi precizate într-un regulament care va fi făcut public la mijlocul lunii decembrie.
Săptămână trecută, elevii claselor a VIII-a și a IX-a din 32 de raioane, precum și din municipiile Bălți și Chișinău, au susținut în premieră teste de evaluare a competențelor la limba și literatura română și la matematică. Rezultatele vor fi făcute publice în două săptămâni.
Astfel, autoritățile își propun să stabilească care sunt temele la care întâmpină dificultăți elevii și care vor fi predate suplimentar la meditații gratuite oferite de ministerul Educației. În total, circa 6.000 de copii de clasa IX-a vor beneficia de ore suplimentare pentru a se pregăti de examenele de absolvire a gimnaziului.
Decizia de a oferi meditațiile pentru elevi a fost luată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, după ce la examenele de absolvire a gimnaziului de anul trecut cei mai mulți restanțieri, circa o mie, au fost la matematică.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cancelarul german Olaf Scholz, în vizită surpriză în Ucraina
Cancelarul german Olaf Scholz a făcut luni o vizită surpriză în Ucraina devastată de război, pentru a reafirma sprijinul Berlinului pentru Kiev în lupta sa împotriva Rusiei.
Vizita a venit într-o vreme când forțele ucrainene pierd teren pe linia frontului și pe fondul temerilor cu privire la viitorul sprijin al SUA pentru ucraineni după ce republicanul Donald Trump va reveni la Casa Albă în ianuarie, notează AFP.
Peste toate aceste necunoscute și probleme, Ucraina se va confrunta cu o iarnă grea, Rusia dezlănțuind baraje devastatoare împotriva rețelei sale electrice.
Scholz a promis Ucrainei un sprijin militar suplimentar în valoare de 650 de milioane de euro, care urmează să fie livrat până la sfârșitul anului de către Germania - care rămâne cel mai mare furnizor european de armament pentru Ucraina.
„Am mers la Kiev în această seară: cu trenul printr-o țară care se apără de războiul de agresiune rusesc de peste 1.000 de zile”, a declarat Scholz într-o postare pe X, duminică noaptea.
- Te-ar putea interesa și: Ucraina și-ar dori din rachete Taurus, germane. De ce nu se poate (deocamdată)?
AFP notează că fost a doua sa vizită în Ucraina de când Rusia și-a lansat invazia, la începutul anului 2022.
„Prin noua mea vizită aici, la Kiev, aș dori să îmi exprim solidaritatea cu Ucraina”, a declarat Scholz, care se confruntă cu noi alegeri parlamentare în februarie, după ce coaliția sa s-a prăbușit, luna trecută.
„Aș dori să clarific aici, la fața locului, că Germania va rămâne cel mai puternic susținător al Ucrainei în Europa”, a mai spus cancelarul.
El a declarat că, în cadrul întâlnirii sale cu președintele Volodimir Zelenski, va anunța echipamente militare suplimentare în valoare de 650 de milioane de euro, care vor fi livrate chiar luna aceasta. „Ucraina se poate baza pe Germania - noi spunem ceea ce facem. Noi facem ceea ce spunem”.
Mai târziu, Scholz și Zelenski au vizitat împreună soldații ucraineni răniți la Kiev, inclusiv pe unii care și-au pierdut membrele în lupta împotriva invaziei ruse în curs. Zelenski le-a acordat medalii soldaților în timpul vizitei. Cei doi lideri au vizitat și o expoziție de aparate de zbor fără echipaj, tot la Kiev.
Întoarcerea iminentă a lui Trump
Vizita lui Scholz are loc înaintea inaugurării din 20 ianuarie a noii președinții a lui Trump, care s-a angajat să pună capăt rapid războiului, stârnind temeri că va încerca să forțeze Ucraina să accepte un acord în termenii Moscovei.
Zelenski a declarat duminică că țara sa are nevoie de garanții de securitate din partea NATO și de mai multe arme pentru a se apăra - înainte de orice eventuale discuții cu Rusia.
El a făcut aceste comentarii după ce s-a întâlnit cu noua șefă a diplomației UE, Kaja Kallas, și cu noul șef al Consiliului European, Antonio Costa, care au vizitat Kievul în semn de sprijin în prima lor zi în funcție.
Cancelarul german a pledat pentru o combinație de sprijin militar puternic și diplomație pentru a pune capăt conflictului într-un mod care să „protejeze suveranitatea Ucrainei”.
La mijlocul lunii noiembrie, Scholz a devenit primul lider occidental care a avut o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin în ultimii ani, după invadarea Ucrainei de către ruși.
La momentul respectiv, Zelenski a criticat convorbirea, spunând că a deschis „Cutia Pandorei” prin slăbirea izolării internaționale a lui Putin.
În cadrul convorbirii, Scholz a condamnat războiul și a îndemnat Rusia „să își arate disponibilitatea de a negocia cu Ucraina în vederea obținerii unei păci juste și durabile”, a declarat la vremea respectivă biroul de presă al cancelarului.
Sub conducerea lui Scholz, amintește AFP, Germania a devenit al doilea mare furnizor de arme al Ucrainei după Statele Unite, dar a refuzat și refuză în continuare să trimită Kievului rachete cu rază lungă de acțiune (Taurus) care ar putea lovi adânc în interiorul Rusiei.
Berlinul și-a menținut această abordare chiar și după ce președintele american Joe Biden a dat undă verde Ucrainei să lanseze pentru prima dată rachete americane ATACMS cu rază lungă de acțiune în Rusia.
Într-un discurs de campanie susținut sâmbătă la Berlin, Scholz și-a criticat rivalii politici care fac presiuni pentru ca sistemul german de rachete cu rază lungă de acțiune Taurus să fie livrat Ucrainei.
Vorbind în fața membrilor Partidului său Social Democrat, Scholz a declarat că a pune Rusia, o putere nucleară, în fața unei asemenea provocări ar echivala cu a juca „ruleta rusească” cu securitatea Germaniei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
România: PSD obține cele mai multe voturi, urmat de AUR și PNL
Peste 52% din cetățenii români cu drept de vot din țară și din diasporă au mers la urne în acest weekend pentru a alege noul Parlament. Moldovenii aproape și-au egalat recordul istoric de participare de la prezidențialele românești de săptămâna trecută, votând din nou în număr de peste 80.000.
Autoritatea Electorală Permanentă din România publică rezultatele numărătorii voturilor pentru legislativul românesc bicameral (Camera Deputaților și Senat) în timp real, pe măsura centralizării proceselor verbale din țară și din străinătate.
Datele de până acum arată că parlamentarele din 1 decembrie au fost câștigate de Partidul Social Democrat (PSD), care însă nu va deține și majoritatea în viitorul Parlament, care se anunță a fi unul fragmentat și cu negocieri dificile pentru formarea unei coaliții de guvernare.
Pe locul doi, se află Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), urmată de Partidul Național Liberal (PNL) și de Uniunea Salvați România (USR), a cărui candidat la prezidențiale, Elena Lasconi, a ajuns în turul doi de scrutin.
În total șapte partide au intrat în viitorul legislativ de la București, fiind vorba de Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) și două formațiuni noi, considerate extremiste: SOS România, condusă de Diana Șoșoacă, exclusă din cursa prezidențială de Curtea Constituțională pentru discursul extremist și Partidul Oamenilor Tineri (POT), formațiune care l-ar susține pe independentul Călin Georgescu, care a câștigat primul tur al prezidențialelor din 24 noiembrie.
Europa Liberă România actualizează la rândul ei datele, pe măsură ce vin din teritoriu.
Alegeri parlamentare în România: Exit-pollul indică PSD pe primul loc, urmat de AUR
Partidul Social Democrat (PSD) ar fi obținut 26% din voturi la alegerile parlamentare române arată datele unui sondaj de tip exit-poll realizat de CURS și prezentat la ora 21:00, când s-a încheiat procesul de votare în România.
Presa a avertizat că datele din exit-poll sunt timpurii și că unul similar a fost departe de realitate, la prezidențiale.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a ocupat locul al doilea, cu 19%, iar Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR) au înregistrat scoruri egale, conform datelor aceluiași exit-poll.
Partidul pentru Oameni și Țară (POT), o formațiune politică nou-înființată care l-a susținut pe Călin Georgescu la prezidențialele de săptămâna trecută, ar fi trecut pragul electoral. Georgescu, un candidat independent cu vederi proruse, a obținut în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie peste 22% din voturi trecând în cel de-al doilea tur, unde o va întâlni pe candidata USR, pro-occidentala Elena Lasconi.
Rezultatele exit-poll CURS sunt valabile doar pentru secțiile de pe teritoriul României, fără a ține cont de secțiile din străinătate.
Datele Autorității Electorale Permanente arată că, în România, urnele s-au închis la o prezența la vot de peste 52,33%, cea mai înaltă după 2004, dar alegătorii din diaspora occidentală continuau să voteze. Nu este limpede ce partide sunt favorizate de prezența mare la vot.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
S-au închis secțiile de votare în România: cea mai ridicată prezență la parlamentare în 20 de ani
În România, s-au închis secțiile de votare în alegerile parlamentare din 1 decembrie. Prezența la urne a înregistrat un nivel record în ultimii 20 de ani, pe fundalul primului tur al alegerilor prezidențiale câștigat cu o săptămână mai devreme de un ultranaționalist cu aderență pe TikTok.
Datele Autorității Electorale Permanente arată că, în România, urnele s-au închis la o prezența la vot de peste 52,33%, cea mai înaltă după 2004, dar alegătorii din diaspora occidentală continuau să voteze. Nu este limpede ce partide sunt favorizate de prezența mare la vot.
În primul tur al prezidențialelor, cel mai mulți alegători români l-au sprijinit pe Călin Georgescu, un quasi-necunoscut în politica din România, care a impresionat electoratul cu apeluri la pace, laude aduse legionarilor, dar și lui Vladimir Putin, critici în adresa UE și NATO, afirmații deplasate despre faptul că formula apei nu este H2O, că sucurile ar conține informație implantată oamenilor în timpul consumului pentru a-i controla, că cezariană rupe legături divine între mamă și copil, iar zborul pe lună nu a avut loc niciodată.
În Republica Moldova, alegătorii cu cetățenie dublă au sprijinit-o masiv în primul tur al prezidențialelor pe pro-europeană Elena Lasconi și era de așteptat să voteze în număr mare la parlamentare cu partidul ei de centru-dreapta, Uniunea Salvați România (USR). Prezența la urne a fost aproape egală cu cea din primul tur al prezidențialelor, când în secțiile de votare din stânga Prutului au votat un număr record de 80.939. La parlamentarele românești, prezența la urne în R. Moldova a fost de 80.828 alegători.
- Citește și: Moldovenii au ieșit din nou să voteze masiv pentru politica de peste Prut, la parlamentare
Sondajele de opinie care s-au dovedit nesigure în cazul turul I al prezidențialelor, din 24 noiembrie, sugerau că Partidul Social Democrat, poate obține cele mai multe voturi la parlamentarele românești. Pe locuri de frunte se crede că se vor mai situa USR, dar și formațiunile ultranaționaliste AUR și SOS, precum și Partidul Național Liberal. Mai pot intra în parlament partidul pro-european din REPER și Uniunea Democratică a Maghiarilor din România.
Câștigătorul primului tur de scrutin, Călin Georgescu, nu are propriul partid, dare este sprijinit de formațiunea suveranistă, Partidul Oamenilor Tineri. (A.E.)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Demonstrațiile pentru orientarea spre UE continuă în Georgia. Moldova este solidară cu opoziția de la Tbilisi
A treia noapte de proteste în capitala Georgiei împotriva deciziei guvernului de a suspenda negocierile de aderare la Uniunea Europeană s-a soldat cu 44 de persoane spitalizate după ce poliția a folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene, au declarat duminică oficialii de la Tbilisi citați de AP.
Zeci de mii de manifestanți s-au adunat în fața parlamentului sâmbătă seara, aruncând cu pietre și aprinzând artificii. O efigie a fondatorului partidului de guvernământ Visul Georgian, Bidzina Ivanișvili - un miliardar obscur care și-a făcut averea în Rusia - a fost arsă în fața legislativului.
Ministerul de Interne al Georgiei a declarat duminică că 27 de manifestanți, 16 polițiști și un lucrător din mass-media au fost spitalizați.
Tot duminică, oamenii s-au adunat din nou în centrul capitalei georgiene, unde au fost văzuți și liderii opoziției politice.
Prim-ministrul Irakli Kobahidze a avertizat că „orice încălcare a legii va fi tratată cu toată rigoarea legii." El a mai spus că nu este adevărat că integrarea europeană a Georgiei a fost oprită, cum spun demonstrații.
„Singurul lucru pe care l-am respins este șantajul rușinos și ofensator, care a fost, de fapt, un obstacol semnificativ în calea integrării europene a țării noastre."
Sâmbătă, el a declarat că „entități străine" nespecificate doresc să vadă „ucrainizarea" Georgiei cu un „scenariu de tip Maidan" - o referire la revoluția din 2014 din Ucraina, care l-a înlăturat pe președintele ucrainean favorabil Moscovei și a declanșat un deceniu de schimbări importante pentru Ucraina, conducând în cele din urmă la războiul actual cu Rusia.
Kobahidze a respins, de asemenea, declarația de sâmbătă a Departamentului de Stat al SUA potrivit căreia ele își suspendă parteneriatul strategic cu Georgia, inclusiv din cauza deciziei Georgiei de a-și opri eforturile de aderare la UE.
„Se poate vedea că administrația SUA demisionară încearcă să lase noii administrații o moștenire cât mai dificilă. Ei fac acest lucru în ceea ce privește Ucraina, iar acum și în ceea ce privește Georgia", a declarat Kobahidze despre SUA.
Victoria contestată a partidului de guvernământ Visul Georgian în alegerile parlamentare din 26 octombrie, care a fost văzută pe scară largă ca un referendum privind aspirațiile Georgiei de a adera la UE, a provocat demonstrații majore și a condus la boicotarea parlamentului de către opoziție.
Opoziția consideră că votul a fost fraudat cu ajutorul Rusiei, fostul stăpân imperial al Georgiei, Moscova sperând să mențină Tbilisi pe orbita sa.
Vorbind sâmbătă pentru Associated Press, președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, a declarat că țara sa devine un stat „cvasi-rus" și că Visul Georgian controlează principalele instituții.
„Nu cerem o revoluție. Cerem noi alegeri, dar în condiții care vor asigura că voința poporului nu va fi denaturată sau furată din nou", a mai declarat Zurabișvili.
Moldova, solidară cu opoziția georgiană
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, și-a exprimat solidaritatea cu protestatarii de la Tbilisi săptămâna aceasta, iar duminică a discutat din nou despre situația de acolo cu președinta georgiană la capăt de mandat.
„Am exprimat solidaritatea Republicii Moldova cu poporul georgian și admirația mea personală pentru curajul georgienilor în apărarea democrației și a parcursului european. Moldovenii și georgienii împărtășesc aceeași aspirație pentru un viitor pașnic și prosper în UE", a scris Maia Sandu pe X.
Anunțul guvernului georgian privind suspendarea negocierilor de aderare la UE, de săptămâna aceasta, a venit la câteva ore după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care critică votul de luna trecută, pe care nu îl consideră nici liber, nici corect.
UE a acordat Georgiei statutul de țară candidată în decembrie 2023, cu condiția să respecte recomandările blocului comunitar, dar a suspendat aderarea și a redus sprijinul financiar la începutul acestui an, după adoptarea la Tbilisi a unei legi privind „influența străină", considerată de mulți drept o lovitură dată libertăților democratice și o lege anti-LGBT, tot după model rusesc.
Parlamentarii UE au solicitat o reluare a votului parlamentar în termen de un an, sub supraveghere internațională riguroasă și de către o administrație electorală independentă. De asemenea, aceștia au solicitat UE să impună sancțiuni și să limiteze contactele oficiale cu guvernul georgian.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Simona Halep îndeamnă românii să voteze „pentru Europa”
Simona Halep, fost număr 1 mondial la tenis feminin și dublă campioană de Grand Slam, a îndemnat duminică românii să meargă în număr mare la vot, la alegerile parlamentare care se țin chiar de ziua națională a țării vecine, 1 decembrie.
„La mulţi ani, România! Suntem într-un moment important pentru ţară. Haideţi să votăm pentru România, pentru Europa, pentru noi! Sper să fim la vot cât mai mulţi astăzi şi pe 8 decembrie", a scris Halep, pe Instagram, potrivit site-ului Stirile ProTV.
Apeluri la o prezență cât mai mare la vot au făcut în România și alte celebrități, dar și politicienii din partidele pro-occidentale.
Zilele trecute, foști sportivi români celebri, ca Nadia Comăneci sau Gheorghe Hagi, au respins folosirea imaginilor lor de către forțe politice ultranaționaliste, proruse.
Miza alegerilor parlamentare românești a crescut după primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat în mod neașteptat de un candidat independent cu vederi proruse, Călin Georgescu.
Triumful lui din 24 noiembrie, neprevăzut de vreun sondaj, a fost pus de unii pe seama unei campanii pe TikTok și a provocat demonstrații de protest repetate în marile orașe din România.
La alegerile parlamentare, prorusul Georgescu nu are vreun partid care să-i promoveze ideile, dar unele dintre ele sunt prezente în retorica altor partide, participante. Ele cultivă neîncrederea în NATO și Uniunea Europeană, cer încetarea ajutorului militar pentru Ucraina și propagă disprețul față de modul de viață inclusiv occidental, în frunte cu acceptarea persoanelor LGBT+.
Participarea la vot la alegerile parlamentare românești este cea mai mare din ultimii opt ani, potrivit datelor publicate duminică la prânz. Până la 12, și în R. Moldova votaseră peste 32.000 de persoane.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Klaus Iohannis: Am făcut greșeli, pe unii v-am dezamăgit. Vă cer iertare!
Președintele Klaus Iohannis le-a cerut iertare românilor pe care i-a dezamăgit în cei zece ani de mandat, într-un discurs susținut la recepția organizată de Ziua Națională a României.
Klaus Iohannis a declarat că „știu că am făcut greșeli, unele alegeri în care am investit speranță și încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit.”
„Vă cer iertare pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient. Timpul nu poate fi dat înapoi, dar vă asigur că la baza tuturor eforturilor și acțiunilor mele a stat un singur lucru: identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea și prosperitatea României și a cetățenilor săi”, a spus președintele.
El a vorbit și despre alegerile care au loc în această perioadă în România – prezidențiale și parlamentare – pe care le-a descris ca „momente cruciale care vor defini mai mult decât în trecut direcția în care va merge România.”
„Rezultatele votului de acum o săptămână ne-au adus însă într-un nou moment de cumpănă. Alegerile de mâine și cele care urmează nu vor fi numai despre politici și viziuni de stânga, dreapta sau centru. Nu votăm nici pentru a sancționa sau a recompensa pe cineva, ci votăm pentru a rămâne o țară a libertății și a deschiderii sau a ne prăbuși într-o izolare toxică și într-un trecut întunecat”, a spus Iohannis.
Discursul integral, AICI.
Președintele a spus că România trece printr-o eră „a populismului și dezinformării” și este important ca alegătorii să respingă prin vot „discursul fals pacificator care ascunde o atitudine anti-europeană.”
„Viitorul României depinde de fiecare dintre noi. Vă chem să rememorăm sacrificiile făcute de către cei care au crezut în această țară, de cei care au crezut în România. Să ne amintim că suntem puternici doar când suntem uniți, să lăsăm deoparte diferențele și să punem pe primul loc binele comun”, a mai spus președintele.
- Vezi și: România: CC a amânat până pe 2 decembrie decizia privind rezultatul primului tur al „prezidențialelor”
După discurs, cel mai lung din ultimii ani, rostit de Ziua Națională, președintele Klaus Iohannis a dat mâna cu invitații aflați în primul rând din Sala Unirii a Palatului Cotroceni din București.
Printre ei au fost Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bosericii Ortodoxe Române, alți capi ai Bisericilor din România, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad și alți membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Doar câțiva membri ai Guvernului au fost prezenți la recepția organizată de Administrația Prezidențială. Soția președintelui, Carmen Iohannis, nu a participat la ultimul discurs al lui Klaus Iohannis, de 1 Decembrie.
A fost prima ieșire publică a președintelui Klaus Iohannis după ce, pe 24 noiembrie, candidatul filorus Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Klaus Iohannis este președinte al României din 2014. Mandatul său se va încheia pe 21 decembrie.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Președintele ucrainean spune că aderarea la NATO poate pune capăt „fazei fierbinți” a războiului
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că admiterea Ucrainei în NATO ar putea pune capăt la ceea ce el a descris ca fiind „faza fierbinte a războiului” dus de Rusia.
Într-un interviu acordat Sky News, difuzat pe 29 noiembrie, Zelenski a sugerat că ar fi dispus să ia în considerare un armistițiu dacă teritoriile neocupate ale Ucrainei ar cădea sub protecția NATO, atât timp cât invitația de a adera la alianță recunoaște granițele internaționale ale Ucrainei.
Rusia a anexat Peninsula Crimeea în 2014 și ocupă 20% din teritoriul ucrainean din februarie 2022, când a lansat invazia pe scară largă.
„Dacă vrem să oprim faza fierbinte a războiului, trebuie să luăm sub umbrela NATO teritoriul Ucrainei pe care îl avem sub control”, a spus Zelenski, adăugând că părțile estice ocupate ale țării ar putea fi recuperate „în mod diplomatic”.
Declarația sa vine în contextul în care președintele american Donald Trump a criticat ajutorul de miliarde de dolari pe care Statele Unite l-au acordat Ucrainei din momentul în care Rusia a lansat invazia.
Trump a declarat, de asemenea, că ar putea încheia războiul în 24 de ore dacă ar recâștiga Casa Albă, o afirmație interpretată ca însemnând că Ucraina ar trebui să cedeze teritorii pe care Rusia le ocupă acum.
Săptămâna aceasta, Trump l-a nominalizat pe Keith Kellogg, un general de armată pensionat care a fost un consilier de top al lui Trump pe probleme de apărare, pentru funcția de trimis special pentru Ucraina și Rusia.
Kellogg le-a spus ucrainenilor că, dacă nu vin la masa negocierilor, sprijinul american se va diminua. El i-a transmis președintelui rus Vladimir Putin că dacă nu vine la masa negocierilor, Statele Unite le vor oferi ucrainenilor „tot ce au nevoie pentru a te omorî pe câmpul de luptă”.
În ultimele luni, Rusia a bombardat orașele ucrainene cu atacuri tot mai intense cu drone, rachete și bombe ghidate, provocând victime și avariind infrastructura energetică, în ajunul sezonului rece.
La începutul acestei luni, un oficialul ONU Rosemary DiCarlo a avertizat că atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei ar putea face ca această iarnă să fie „cea mai aspră de la începutul războiului”.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Moldovenii au ieșit din nou să voteze masiv pentru politica de peste Prut, la parlamentare
Românii, inclusiv cei din R. Moldova, s-au prezentat în număr mare la vot la alegerile parlamentare românești, care ar putea decide direcția geopolitică a țării pe fondul apariției unor semnale pro-rusești surprinzătoare la începutul „maratonului electoral” de 3 săptămâni din țara vecină.
Moldovenii cu cetățenia română au fost așteptați și duminică la cele 59 de secții deschise pe teritoriul R. Moldova: 17 secții de votare au fost deschise în regiunea de nord a R. Moldova, 34 – în regiunea de centru (16, la Chișinău) și opt secții de votare – în regiunea de sud.
Secțiile de votare și-au început activitatea la ora 07:00 și s-au închis la 21:00.
Numărul celor care au votat în Moldova a fost 80.828, după ce la alegerile prezidențiale românești de săptămâna trecută au votat, în trei zile, 80.939 de persoane - o cifră record.
Reporterii Europei Libere au consemnat declarații de participanți în care figura des cuvântul „prietenie”.
Xenia Ceban, educatoare la o grădiniță din Chișinău, a declarat: „Am votat pentru dreptate, pentru pace și stabilitate, pentru ca România și Republica Moldova să fie o țară(...) să nu depindem de alte țări, dar de UE”.
Natalia, care și-a dat doar numele mic și a venit la vot împreună cu fiul său, ne-a spus: „Am votat pentru prietenia dintre România și R. Moldova. Măcar să se păstreze relația care este acum, o relație de prietenie de ajutor reciproc. Și nu știu, până la urmă, vorbim aceeași limbă și cred că trebuie să rămână prieteni și să ne ajutăm reciproc. Am venit cu ajutor la alegeri, pentru că trebuie să educăm tânăra generație să meargă la vot. Sunt pentru prima dată la alegerile românești și am venit pentru că îmi pasă.”
„Fiecare om trebuie să-și facă datoria în primul rând de cetățean - ne-a spus Sergiu Tătaru. Buletinul nu e doar pentru ca să mergi peste hotare, dar în primul rând trebuie să îți faci datoria față de țară, față de neam. Sperăm că aceste alegeri vor avea mari schimbări și în România de peste Prut și în cea de de aici.”
Oficialii avertizau oamenii, înainte să-i lase să intre, că trebuie să aibă la ei nu doar act de identitate românesc, ca la prezidențialele din 24 noiembrie, ci și un act moldovenesc.
În unele cazuri, s-au acceptat chiar și fotografii, numai, ale actului respectiv, din mobilul alegătorului, dar cel puțin un cetățean a fost văzut de Europa Liberă plecând supărat, pentru că nu a avut nici așa ceva și nu a putut să voteze.
La votare a anunțat că va merge și președinta Maia Sandu, care deține cetățenia română și a făcut apel la o mobilizare a cetățenilor români, inclusiv cei din R. Moldova.
Duminică, cu ocazia Zilei Naționale a României, marcată în fiecare an la 1 decembrie, președinta Moldovei a adus un nou omagiu relației dintre cele două țări, spunând că Moldova iubește România așa cum se iubește o „soră mai mare”.
Ea a adăugat însă că atât Moldova, cât și România trec prin „momente dificile”.
Este al treilea mesaj către români sau legat de România pe care îl publică Maia Sandu în ultima săptămână și care cuprinde ideea că țara vecină are „dificultăți”, într-o aluzie transparentă la ascensiunea unor idei radicale, anti-occidentale peste Prut.
Alegeri cu dimensiune geopolitică
Miza alegerilor parlamentare românești a crescut după primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat în mod neașteptat de un candidat independent cu vederi proruse, Călin Georgescu. El a obținut la 24 noiembrie peste 43% dintre voturile din diasporă, dar aproape nu a avut voturi în R. Moldova, unde pe primul loc a fost candidata USR, pro-occidentala Elena Lasconi.
Triumful lui Georgescu, neprevăzut de vreun sondaj, a fost pus de unii pe seama unei campanii netransparente pe TikTok și a provocat demonstrații de protest repetate în marile orașe din România. În ultimele zile, politicienii și celebritățile cu vederi pro-europene de pe ambele maluri ale Prutului au făcut apel la cetățeni să meargă la vot, inclusiv peste hotare, pentru a salva democrația.
La alegerile parlamentare, prorusul Georgescu nu are vreun partid care să-i promoveze ideile, dar unele dintre ele sunt prezente în retorica altor partide, participante. Ele cultivă neîncrederea în NATO și Uniunea Europeană, cer încetarea ajutorului militar pentru Ucraina și propagă disprețul față de modul de viață occidental, în frunte cu acceptarea persoanelor LGBT+.
Multe celebrități din România, cum ar fi jucătoarea de tenis Simona Halep, dar și politicienii de orientare pro-occidentală, de la președintele la capăt de mandat Klaus Iohannis la posibila lui succesoare, Elena Lasconi, au apelat la cetățeni să iasă la vot în număr mare și să aleagă valorile europene.
Lasconi ar urma să se confrunte în turul al doilea al prezidențialelor, la 8 decembrie, cu pro-rusul Georgescu. Moldovenii vor putea vota din nou timp de trei zile în stânga Prutului, ca pe 24 noiembrie.
Tensiunea alegerilor parlamentare a fost sporită suplimentar de incertudini legate de primul tur al prezidențialelor. Decizia privind validarea lui va abia luni, 2 decembrie, din cauza unei contestații care a făcut necesară renumărarea voturilor. Aproape de capătul operațiunii, autoritățile electorale spun că ea nu a dus la modificarea ordinii candidaților în clasament.
O eventuală decizie de repetare a votului, considerată în general puțin probabilă, ar putea duce la alegeri prezidențiale noi, pe 15 și 29 decembrie.
Unele publicații occidentale anticipau că la parlamentarele din România se va consolida extrema dreaptă, pe valul victoriei șocante a lui Georgescu.
„Victoria sa neașteptată a adus sprijin pentru partidele ultranaționaliste, de extremă dreaptă, unele cu simpatii pro-rusești evidente, care ar putea răsturna orientarea pro-occidentală a României și ar putea submina sprijinul pentru Ucraina”, au declarat analiștii politici citați de Reuters.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Macron a vizitat catedrala Notre Dame înaintea redeschiderii ei oficiale pentru public
Cu opt zile înaintea redeschiderii catedralei Notre Dame, programată pentru 7 decembrie, președintele francez Emmanuel Macron a avut ocazia s-o „inspecteze”, într-o vizită transmisă în direct la televiziune - prima perspectivă oficială asupra interiorului refăcut al edificiului vechi de 850 de ani.
„Ați realizat ceea ce părea imposibil", le-a spus Macron lucrătorilor și oficialilor care au umplut Notre Dame, după ce a vizitat catedrala, relatează AFP.
„Incendiul de la Notre Dame a deschis o rană națională, iar voi ați vindecat-o prin voință, prin muncă, prin angajament", a spus el, adăugând că redeschiderea catedralei va provoca publicului un „șoc al speranței". „Este un motiv imens de mândrie pentru întreaga națiune", a mai spus Macron, exprimându-și credința că spiritul de „fraternitate" din anii reconstrucției se va menține.
Notre Dame va primi din nou vizitatori și credincioși în premieră în weekendul 7-8 decembrie, după o restaurare uneori dificilă, care și-a propus să readucă impunătoarei catedrale din Paris gloria sa de odinioară, după ce a fost grav afectată de un incendiu, la 19 aprilie 2019.
La inaugurarea publică sunt așteptați lideri mondiali, dar lista invitaților nu a fost încă dezvăluită, scrie AFP.
„Ni s-a spus de multe ori la început că nu va fi posibil, că este o nebunie, că este hazardat, că vom greși", a spus Macron. „Dar în cele din urmă - a adăugat el - ați reușit." Macron a vizitat zonele principale ale catedralei, inclusiv naosul, corul și capela, și a vorbit cu experți.
„Sublim", a mai spus un Macron vizibil mulțumit, care a fost însoțit de arhiepiscopul Parisului, Laurent Ulrich, ministrul culturii, primărița Parisului și alți oficiali. „Este mult mai primitoare", a adăugat el, lăudând dalele strălucitoare, curățite, de la Notre Dame și spunând că toți cei implicați în reconstrucție ar trebui să fie mândri.
„Și mai frumoasă decât înainte”
După incendiul devastator din 2019, Macron a stabilit obiectivul ambițios de a reconstrui Notre Dame în numai cinci ani și de a o face „și mai frumoasă" decât înainte, un obiectiv despre care autoritățile franceze spun acum că a fost atins.
Aproximativ 250 de companii și sute de experți au participat la lucrările de restaurare, care au costat sute de milioane de euro. Toate cele 2.000 de persoane care au contribuit la efort au fost invitate la „avanpremiera” prezidențială de vineri. Restaurarea a costat în total aproape 700 de milioane de euro. Ea a fost finanțată din donațiile de 846 de milioane de euro primite din 150 de țări, într-un val de solidaritate fără precedent.
Turnul gotic din secolul al XIX-lea a fost „reînviat” cu o copie exactă a originalului, vitraliile și-au recăpătat culoarea, pereții strălucesc după curățarea petelor de funingine și o orgă restaurată este gata să cânte din nou. Nevăzut de vizitatori - dezvăluie AFP - este un nou mecanism de protecție împotriva oricăror incendii viitoare, un sistem discret de țevi gata să elibereze milioane de picături de apă în cazul unui nou dezastru.
Notre Dame, care a primit 12 milioane de vizitatori în 2017, se așteaptă la o cifră și mai mare, de 14 până la 15 milioane, după redeschidere, potrivit autorităților bisericești. Miniștrii francezi au lansat și ideea de a percepe turiștilor o taxă de intrare în sit, dar dioceza din Paris a declarat că intrarea gratuită este un principiu important, care trebuie menținut.
Ceremonia de redeschidere
Macron spera să țină un discurs în interiorul Notre Dame pentru a-i marca redeschiderea, dar, în urma negocierilor cu eparhia, s-a convenit să vorbească doar în fața bisericii. Franța este, prin constituția sa, o țară laică, cu o separație strictă între biserică și stat.
A doua zi, duminică, 8 decembrie, va avea loc prima slujbă și consacrarea noului altar. Macron a declarat în decembrie 2023 că l-a invitat pe Papa Francisc la redeschiderea catedralei, dar capul bisericii catolice a anunțat în septembrie, spre surprinderea unor observatori, că nu va veni.
În schimb, Suveranul Pontif va efectua o vizită istorică în insula franceză Corsica, în weekendul următor. În ultimii ani, biserica catolică franceză a fost zguduită de o serie de acuzații de abuz sexual împotriva unor clerici. Cel mai recent caz este al călugărului cunoscut sub numele de Abbe Pierre, respectat pentru ajutorul acordat celor nevoiași.
După mai bine de cinci ani, ancheta privind cauzele incendiului de la Notre Dame este încă în curs de desfășurare, primele concluzii indicând o cauză accidentală, cum ar fi un scurtcircuit, scântei de sudură sau o țigară.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Maia Sandu se solidarizează cu protestele de la Tbilisi, adâncind ruptura cu guvernul Visului Georgian
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, s-a declarat solidară cu cei care demonstrează în aceste zile la Tbilisi împotriva a ceea ce ei consideră a fi fraudarea alegerilor parlamentare de la 26 octombrie, soldate cu o nouă guvernare a partidului cu tendințe autoritariste și pro-ruse, Visul Georgian.
„Georgienii sunt europeni. Viitorul Georgiei este în Europa”, a scris Maia Sandu într-o postare pe X, adăugând că „Moldova condamnă violența împotriva protestatarilor pașnici și este solidară cu președinta Salome Zurabișvili și cu poporul georgian în lupta lui pentru libertate”.
Declarația vine după ce poliția georgiană a folosit, în noaptea de joi spre vineri, gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva demonstranților care protestau față de noua guvernare a Visului Georgian, acuzând-o că blochează parcursul european al țării și o apropie tot mai mult de Rusia. La demonstrație a fost prezentă și președinta Zurabișvili, care este în conflict deschis cu partidul de guvernământ.
Visul Georgian spune că a câștigat alegerile din 26 octombrie cu 54% din voturi, dar opoziția nu recunoaște rezultatul și a boicotat ședința inaugurală a noului parlament, de luni. Președinta Zurabișvili, care ar fi trebuit să aprobe intrarea în funcțiune a noului legislativ, a lipsit și ea, declarând parlamentul dominat de Visul Georgian „neconstituțional”.
Zurabișvili se află la capăt de mandat, după o lungă perioadă în care a avut un rol aproape de disidentă, chiar dacă deținea șefia statului, fiind criticată aspru de Visul Georgian, care i-a interzis, de pildă, să mai vorbească în numele țării. La 14 decembrie, puterea de la Tbilisi va alege un nou președinte, printr-o procedură nouă, cu un „colegiu electoral” pe care îl domină, nu prin vot popular, astfel că este foarte probabil să fie aleasă o persoană loială.
Tensiunile au crescut treptat
Mesajul prin care Maia Sandu ia partea protestatarilor georgieni nu este primul care atestă ruptura ei cu guvernarea Visului Georgian, într-un proces care a urmat în mare direcția politicii UE față de partidul de la Tbilisi. În mod notabil, în decembrie anul trecut, Sandu a felicitat „poporul georgian”, dar nu și pe conducătorii lui, când Georgia a fost declarată țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.
După alegerile de la 26 octombrie din Georgia, câștigate de partidul Visul Georgian, al premierului Irakli Kobahidze, Maia Sandu se declara solidară cu „luptătorii pentru democrație”, pe fondul protestelor ample ale opoziției georgiene față de presupusa falsificare a scrutinului de către învingători.
Maia Sandu învinsese în alegerile moldovene cu doar o săptămână înainte, primind felicitări călduroase la primul eveniment internațional la care a participat după aceea: summitul Comunității Politice Europene, de la Budapesta, din 7 noiembrie. Sandu a fost felicitată, pe rețele, și de președinta Zurabișvili.
Dar premierul georgian Kobahidze, prezent la reuniunea din capitala ungară, a fost citat de presă cu declarații sarcastice la adresa președintei moldovene realese. Ca și liderii opoziției pro-ruse de la Chișinău, Kobahidze a spus că Maia Sandu a pierdut alegerile în interiorul Moldovei (aluzie la votul decisiv al diasporei) și ar face bine, de aceea, să nu comenteze alegeri din alte țări.
Remarcile au dus la convocarea la Ministerul de Externe de la Chișinău a însărcinatului cu afaceri al ambasadei georgiene.
Mai înainte, Kobahidze a luat de mai multe ori în derâdere progresele R. Moldova pe calea integrării în UE, spunând că țara lui este mai bine pregătită, fiind ținută în urmă pe nedrept de Bruxelles.
Uniunea Europeană a criticat atmosfera în care s-au ținut alegerile georgiene din 26 octombrie, ca și favorizarea puternică a învingătorilor în campanie, dar nu a cerut repetarea lor. Pe de altă parte, însă, UE a confirmat „înghețarea” procedurilor legate de pregătirea aderării Georgiei, o pedeapsă anunțată deja mai devreme, când la Tbilisi s-au adoptat două legi considerate de inspirație rusească: a agenților străini și a combaterii „propagandei” LGBT+.
În vreme ce președinta Sandu condamnă tot mai deschis politicile guvernului de la Tbilisi, opoziția moldoveană pro-rusă aplaudă, mai ales prin vocea liderului socialist Igor Dodon, ceea ce consideră a fi prioritizarea „interesului național” de către liderii Georgiei.
România: CC a amânat până pe 2 decembrie decizia privind rezultatul primului tur al „prezidențialelor”
Curtea Constituțională a României a decis vineri să amâne validarea rezultatului alegerilor prezidențiale din primul tur de scrutin până pe 2 decembrie, ora 17:00, după ce se încheie renumărarea voturilor, au declarat pentru Europa Liberă surse autorizate de la CCR.
Conform rezultatelor din primul tur de scrutin, primii doi clasați sunt independentul ultranaționalist Călin Georgescu și Elena Lasconi, președinta Uniunii Salvați România. Candidata USR are 2.700 de voturi peste al treilea clasat, liderul social-democrat, Marcel Ciolacu, premier în funcție.
Judecătorii Curții Constituționale s-au reunit într-o ședință, vineri la ora 14:00, în care au avut de decis cu privire la două subiecte.
Primul punct face referire la contestația lui Cristian Terheș, pe baza căruia CCR a decis deja, joi, să ceară BEC renumărarea celor peste 9,2 milioane de voturi din primul tur al alegerilor prezidențiale. Al doilea subiect a vizat validarea sau invalidarea primului tur.
Renumărarea a început încă de joi seară în unele județe - Europa Liberă România urmărește acest proces într-un live blog.
Deocamdată nu se știe când vor termina birourile electorale județene să renumere toate buletinele de vot.
Termenul limită dat de Biroul Electoral Central este 1 decembrie, ora 22:00.
- Te-ar putea interesa și: Alegerile din România ar putea fi reluate în decembrie, dacă scrutinul din 24 noiembrie va fi anulat
Inițial, Curtea Constituțională trebuia să valideze rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale cel târziu până vineri, 29 noiembrie 2024.
Prin această validare, cei nouă judecători anunțau inclusiv numele primilor doi candidați clasați din turul al doilea, respectiv trebuiau să asigure publicarea rezultatului în presă și în Monitorul Oficial.
Însă, în urma admiterii unei contestații a candidatului de pe locul 9, Cristian Terheș, judecătorii CCR au decis să ceară Biroului Electoral Central verificarea și renumărarea tuturor voturilor valabil exprimate, precum și a tuturor voturilor nule.
Au fost înregistrate peste 9,2 milioane de voturi valabil exprimate la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, potrivit Autorității Electorale Permanente și peste 220.000 de voturi nule.
Cel de-al doilea tur a fost programat să aibă loc pe 8 decembrie în țară și între 6-8 decembrie în străinătate, inclusiv în R. Moldova.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
Compensațiile la energie pentru luna noiembrie vor varia între 300 și 800 de lei
Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a anunțat că, pentru luna noiembrie, autoritățile vor acorda compensații pentru energie între 300 și 800 de lei, în funcție de veniturile fiecărei familii. El a precizat că Guvernul va ajusta valoarea acestora în fiecare lună.
Ministrul a spus, la o conferință de presă ținută pe 29 noiembrie, în ziua când a fost majorat tariful la gaze, că valorile exacte vor fi stabilite de Guvern, pe 4 decembrie.
Banii vor fi disponibili la jumătatea lunii decembrie, iar cetățenii vor fi notificați despre virarea lor pe card sau la poștă. Buzu a dat asigurări, în mai multe rânduri, că Guvernul va ține cont de toate creșterile tarifare la resursele energetice, iar cetățenii nu le vor simți și vor plăti aceleași tarife ca și iarna trecută.
Astfel, potrivit lui Buzu, pentru luna decembrie, compensațiile vor fi majorate astfel încât cetățenii să nu simtă majorarea tarifului la gazele naturale, care, din 1 decembrie va fi de 16,74 lei pentru un metru cub.
- Te-ar putea interesa și: Tariful la gazele naturale crește până la 16,74 lei
Ministrul a mai precizat că Guvernul va compensa fiecărei gospodării 150 de metri cubi de gaz pe lună, iar în cazul energiei termice - 1,4 gigacalorii.
Și premierul Dorin Recean a dat asigurări că cetățenii nu vor plăti în această iarnă facturi mai mari față de iarna trecută și că autoritățile vor aloca mai mulți bani pentru compensații.
Cum vor fi achitate compensațiile
Plățile vor fi efectuate prin serviciul guvernamental MPay, banii urmând să ajungă la poștă sau pe cardul bancar. Beneficiarii care nu ridică banii până pe 30 iunie vor pierde dreptul la suma acumulată din compensații.
Înscrierile pentru luna curentă s-au încheiat pe 28 noiembrie și vor continua în decembrie și ianuarie. Cetățenii se pot înregistra pe site-ul compensatii.gov.md, sau pot solicita ajutorul asistenților sociali, dacă nu au acces la internet sau nu se descurcă singuri.
Programul „Ajutor la contor” a fost lansat în 2022, iar de atunci aproape 900.000 de gospodării au beneficiat de compensații la energie, care au fost finanțate atât din bugetul de stat, cât și din fonduri oferite de partenerii externi.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Elevii din R. Moldova vor învăța limba engleză cu ajutorul Inteligenței Artificiale
Circa 1.000 de elevi din clasele a V-a și a VI-a din școlile din R. Moldova vor învăța limba engleză într-un format interactiv, cu ajutorul unei aplicații bazate pe inteligența artificială.
Despre aceasta a anunțat, astăzi, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun în cadrul unei conferințe de presă. Aplicația va fi testată în 40 de școli din țară și a fost realizată de către o companie de IT moldovenească.
Potrivit lui Perciun, astfel va crește atractivitatea învățării limbii engleze printre elevi și va fi asigurată o mai mare interactivitate a procesului de predare.
„Profesorii care vor să testeze aplicația în școlile lor, pot să aplice la acest proiect, până acum am avut mai mult de 200 de cadre didactice care și-au manifestat interesul de a utiliza acest instrument în procesul de predare”, a spus Dan Perciun.
- Te-ar putea interesa și: În liceele din R.Moldova va fi introdus profilul general de studii
Totodată, cadrele didactice vor fi instruite cum să utilizeze aplicația și să fie ajustată la programa școlară.
Instruirea profesorilor se va desfășura în următoarele patru săptămâni, iar elevii vor studia engleza după noile metode începând cu semestrul doi.
Proiectul este realizat de Ministerul Educației și Cercetării, în parteneriat cu Langly Oxford English și Proiectul Tehnologiile Viitorului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ucraina spune că a lovit un depozit de petrol și o stație radar din Rusia
Ucraina a declarat că a lovit un depozit de petrol și un radar de apărare aeriană din Rusia la 29 noiembrie, pe fondul escaladării atacurilor atât din partea Moscovei, cât și a Kievului, înainte de întoarcerea la Casa Albă a președintelui ales al SUA, Donald Trump.
Statul Major al armatei ucrainene a declarat că un atac asupra depozitului de petrol Atlas din regiunea Rostov din Rusia a declanșat un incendiu la instalație, care a mai fost lovită de un atac similar în ultimul an.
„Atlas face parte din complexul militar-industrial rus, care asigură aprovizionarea armatei Federației Ruse cu produse petroliere”, a precizat acesta într-o postare pe rețelele sociale.
De asemenea, Kievul spune că o stație radar unde se afla un sistem rusesc de rachete antiaeriene Buk-M3 a fost distrusă într-un atac separat într-o zonă controlată de Rusia din regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei.
Iuri Sliusar, guvernatorul interimar al regiunii Rostov, a recunoscut că incendiul a avut loc la un "complex industrial" din zona în care se află rafinăria, afirmând că peste 100 de pompieri se luptă să stingă focul.
În ultimele luni, Rusia a bombardat orașele ucrainene din ce în ce mai intens cu drone, rachete și bombe glisante, provocând victime și distrugând infrastructura energetică pe măsură ce se instalează sezonul rece.
Ucraina a lansat mai multe contraatacuri de când administrația președintelui american Joe Biden, principalul susținător extern al Ucrainei, și aliații europeni ai Kievului au autorizat utilizarea de rachete cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor din interiorul Rusiei.
În timpul campaniei prezidențiale din 2024, Trump l-a criticat pe Biden pentru că a băgat miliarde de dolari în Ucraina pentru a o ajuta să lupte.
Trump a declarat, de asemenea, că ar putea pune capăt războiului în 24 de ore de la preluarea Casei Albe, o declarație care a fost interpretată ca însemnând că Ucraina ar trebui să cedeze teritoriul ocupat în prezent de Rusia.
Această posibilitate pare să fi determinat atât Moscova, cât și Kievul să încerce să își consolideze pozițiile în teritoriu înainte ca Trump să preia funcția în ianuarie.
- Te-ar putea interesa și: Trump va avea un „emisar pentru Rusia și Ucraina”, un fost general de 80 de ani. E de bine, sau de rău?
Atacurile intensificate ale Rusiei au vizat infrastructura energetică, ducând la întreruperi de urgență ale curentului electric în regiuni precum Kiev, Odesa, Dnipropetrovsk și Donețk.
De asemenea, Kievul ar fi fost nevoit să deconecteze de la rețea mai multe unități nucleare în timpul atacurilor. Ucraina obține mai mult de jumătate din energia sa electrică de la centralele nucleare.
Ofensiva Rusiei are loc în timp ce temperaturile din Ucraina au scăzut la aproximativ zero grade Celsius.
La începutul acestei luni, un înalt oficial ONU, Rosemary DiCarlo, a avertizat că atacurile Moscovei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei ar putea transforma această iarnă în „cea mai grea de la începutul războiului”, de acum aproape trei ani.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trei bulgari, judecați în Marea Britanie pentru spionaj în slujba Rusiei. Ar fi vizat și jurnaliști
O echipă de bulgari a efectuat operațiuni de supraveghere a unei baze militare americane din Germania, unde erau antrenate forțele ucrainene, susțin procurorii britanici într-un proces început vineri la Londra. Cei trei ar fi „filat” și jurnaliști care dezvăluiau operațiuni secrete rusești.
Katrin Ivanova, Vania Gaberova și Tihomir Ivancev, cu vârste între 30 și 40 de ani, sunt acuzați că au făcut parte dintr-o rețea de spionaj extrem de sofisticată, condusă de un agent rus pe nume Jan Marsalek, cetățean austriac, care a strâns informații despre persoane și obiective din Marea Britanie și din străinătate.
Procuroarea Alison Morgan a declarat, potrivit relatării Reuters, că trio-ul „a pus multe vieți în pericol”. Cei trei neagă acuzațiile. Morgan le-a spus juraților la începutul procesului de la tribunalul Old Bailey din Londra că alți doi bărbați, Orlin Roussev și Bizer Geambazov, au recunoscut că au făcut parte din celula de spionaj.
Ea a declarat că grupul a desfășurat activități de supraveghere, a folosit identități false și tehnologii avansate și a întocmit rapoarte detaliate în schimbul unor sume „importante” de bani.
Procuroarea Morgan a spus juriului că rețeaua de spionaj a fost implicată în șase operațiuni-cheie, inclusiv supravegherea, la sfârșitul anului 2022, a cazărmii Patch din Germania, o bază americană de lângă Stuttgart unde trupele ucrainene erau instruite să utilizeze rachete sol-aer.
Alte presupuse operațiuni au implicat supravegherea lui Hristo Grozev, proeminent ziarist bulgar, interlocutor frecvent al Europei Libere, care a lucrat pentru site-ul de investigații Bellingcat, coordonând ancheta jurnalistică privind otrăvirea agentului dublu rus Serghei Skripal, în 2018, la Salisbury, în Anglia.
În 2021, Roussev și Marsalek au făcut schimb de mesaje despre Grozev, discutând despre punerea acestuia sub supraveghere sau furtul computerului său și ducerea lui la o ambasadă rusă, a declarat Morgan. „Au discutat chiar despre răpirea lui, ducerea lui în Rusia sau uciderea lui", a adăugat ea.
Morgan a mai declarat că bulgarii i-au „filat”, de asemenea, pe Roman Dobrohotov, un rus care trăiește în Marea Britanie, fiind redactor-șef al publicației The Insider, Berghei Rîskaliev, un fost politician kazah căruia i s-a acordat azil în Marea Britanie, și disidentul rus Kiril Kaciur.
Relațiile Marii Britanii cu Rusia, aflate deja la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii din cauza invadării Ucrainei de către Moscova în 2022, au fost tensionate și mai mult de informațiile recente conform cărora Kievul a folosit rachete britanice cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei. Marți, Rusia a expulzat un diplomat britanic pe care l-a acuzat de spionaj, în timp ce, în octombrie, șeful spionajului britanic a acuzat serviciile de informații ruse că încearcă să provoace „haos".
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te