În vreme ce Franța se îndreaptă spre un al doilea tur (24 aprilie) al alegerilor prezidențiale, disputate între doi candidați, Emmanuel Macron și Marine Le Pen, care oferă, cum o analizează în profunzime Le Monde, „programe diametral opuse”, același mare cotidian parizian decortichează, sub privirea atentă a politologului Jacques Rupnik, felul în care, invadând Ucraina, Vladimir Putin a spulberat frontul unit al Poloniei, Ungariei și Cehiei împotriva Bruxelles-ului și l-a izolat pe maghiarul Viktor Orban.
Au trecut mai bine de trei decenii de la fondare a și apare acum că bilanțul așa-numitului „Grup de la Visegrád” al patru țări ale Europei Centrale se apropie de zero. De pildă, schimburile lor economice reciproce reprezintă abia 10% din economia fiecărei țări. Am mai scris aici despre cum speranțe mari și – se vede azi – total deplasate au fost puse atunci, în 1991, când cele patru țări au decis să creeze această alianță regională. Ba chiar, orgoliul lui Ion Iliescu a suferit atunci o rară lovitură când România a fost respinsă de cei liderii celor patru țări ale grupului (Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia), printre care Václav Havel.
Le Monde amintește principalul motiv al iminentei rupturi între aceste țări din UE: politicile externe «diametral opus» ale Ungariei și Poloniei.
Victor Orban. Acesta din urmă este un aliat și o sursă de inspirație pentru partenerul său polonez în ceea ce privește „democrația iliberală”, dar se află la antipozi în ceea ce privește relațiile cu Rusia lui Putin. Kaczynski este un dur față de Rusia, sprijinind livrarea de avioane la Kiev, precum și trimiterea unei „misiuni de pace” a NATO în Ucraina.
«Foarte directă, deschisă și dură»
Presa de pe întregul continent comentează în această dimineață și vizita de ieri la curtea lui Putin a cancelarului austriac Karl Nehammer, primul lider străin care a mers la Moscova de la lansarea invaziei rusești în Ucraina încoace și care a spus, cum îl citează de pildă la München Süddeutsche Zeitung, că întâlnirea sa cu Putin a fost „foarte directă, deschisă și dură” ("sehr direkt, offen und hart”).
La Bruxelles, La Libre Belgique traduce prin: „une conversation directe, ouverte et difficile", precizând că tensionata întâlnire a durat o oră. Austria este una din țările UE care nu acceptă propunerea de sistare a tuturor importurilor de gaz din Rusia, rupând de asemenea cu atitudinea majorității membrilor UE.
Cancelarul Nehammer și-a rezumat ora tensionată cu Putin spunând, potrivit Libération, că acesta «a intrat masiv într-o logică de război». Război despre care The Guardian, la Londra, scrie că «Putin l-a pierdut deja pe plan moral».
In Italia, La Repubblica o pune pe un ton ironic în titlu: “Nu a fost o întâlnire prietenească”. La Viena, acasă la cancelar, Die Presse subliniază inutilitatea vizitei lui Nehammer la Putin, citând formule ale austriacului, precum aceea că el i-ar fi spus dictatorului de la Kremlin „că acest război trebuie să se termine în sfârșit”. Expresia “să se termine în sfârșit” sună și mai plat și școlărește în germană: “dass dieser Krieg endlich enden muss“, care prin repetarea lui endlich-enden, produce un efect oratoric aproape comic în alte circumstanțe.
Înapoi în Franța, tot Libération face un portret al lui Aleksandr Dvornikov, generalul lui Putin «decorat cu masacre», care «de la măceluri în Cecenia până în Donbass» a pârjolit orașe și în Siria. Un portret similar al cumplitului general face de altfel și Washington Post, care scrie că acesta arată un dispreț total pentru viața umană și legile războiului, lucru confirmat de secretarul de presă al Pentagonului.
În acest timp, principalul cotidian din Bruxelles, Le Soir, scrie și despre tensiunile dintre Ucraina și SUA în legătură cu livrările de arme: «De la începutul conflictului, Statele Unite au avut mari dificultăți să aducă anumite arme militare în Ucraina, așa cum promiseseră în mai multe rânduri. În spatele aparențelor, marea frăție de arme americano-ucraineană se află însă acum într-un stadiu prost. Motivul ? Birocrația, care zădărnicește livrarea, sperată cu ardoare de Kiev, a sistemelor de arme grele capabile să inverseze în sfârșit cursul războiului din Ucraina. Acesta este discursul auzit de o delegație oficială ucraineană săptămâna trecută la Washington. Deloc surprinzător, reacția lor a fost virulentă.»
Presa în fața uzurii știrilor din Ucraina
Inevitabil, însă, subiectul Ucraina începe încet să devină secundar în presa din mai multe țări. Astfel, în Marea Britanie, The Daily Telegraph se ocupă pe larg, ca principal subiect, de controversatele afaceri financiare ale ministrului finanțelor Rishi Sunak. Asta, în vreme ce populația regatului se zbate cu creșterea prețurilor, într-așa măsură încât cotidianul avertizează că "tulburările civile nu sunt departe".
The Telegraph este chiar ziarul militant activ pro-Brexit în care Boris Johnson însuși a scris până când a devenit șeful guvernului. Foarte British, nu e de mirare că mai mult decât Ucraina, ziarul scrie pe larg despre the Royal family’s rifts and bonds și cum nunta lui Charles cu Camilla fusese cât pe ce să se termine în catastrofă.
