Legea a trecut cu susținerea ministrei din Austria, Leonore Gewessler. Ea a încălcat însă astfel ordinele premierului său, spunând că e nevoie de acțiuni decisive.
Noua lege impune ca o cincime din habitatele naturale ale Europei (păduri, pășuni, râuri, lacuri, ecosisteme marine sau urbane) să fie restaurate până în 2030 și 90% dintre ele până în 2050. Este prima lege din lume care încearcă să restaureze o zonă atât de mare.
Habitatele naturale din Europa sunt într-o stare îngrijorătoare: sub 15% din habitate sunt în condiții bune, iar cele mai afectate sunt mlaștinile, dunele și regiunile de coastă. Pentru cei cărora li se pare că nu mai sunt la fel de mulți fluturi ca odinioară, răspunsul este: aveți dreptate, o treime din fluturii din zonele de câmp au dispărut în ultimii 30 de ani.
Măsura de protecție a naturii este considerată necesară pentru tranziția verde a Uniunii Europene: degeaba vor deveni combustibilii sau consumul mai sustenabil, dacă mediul se degradează și nu poate susține biodiversitatea sau nu poate captura emisiile de carbon. Oficialii europeni consideră că măsurile acestea vor ajuta continentul să nu depășească pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius peste nivelul pre-industrial, peste care schimbările sunt dezastruoase și ireversibile.
UE a ratat deja o țintă din 2020: restaurarea a 15% din zonele degradate. Prin urmare, oficialii UE vor să impună urgent măsuri care să crească biodiversitatea, să protejeze habitatele, să elibereze mai multe albii de râu, să crească proporția de spații urbane verzi și să împace agricultura cu protecția naturii.
„Este o victorie uriașă pentru natura Europei și pentru cetățenii care cer de mult acțiuni care să remedieze urgent declinul alarmant al naturii”, conform coaliției RestoreNature.
Luptele politice de la Viena și Bruxelles
Proiectul de lege a fost blocat de premierul maghiar Viktor Orban în martie, dar principalul blocaj recent îl prezenta ministra austriacă a Mediului, Leonore Gewessler. Astfel de decizii se iau în Consiliul UE de către o majoritate calificată, care să reprezinte cel puțin 55% dintre țările membre și cel puțin 65% din populația UE, deci calculele se schimbă constant în funcție de aliații politici.
Politiciana din partidul Verde s-a împotrivit direcției guvernului său conservator și a hotărât în ultimul moment să susțină legea, spunând că „în 20 sau 30 de ani, când voi vorbi cu nepoatele mele și le voi arăta frumusețea țării noastre și a continentului nostru, și mă vor întreba ce am făcut când mizele erau maxime, vreau să pot să le spun că am făcut tot ce am putut”.
Decizia a destabilizat coaliția conservatoare-verde de la Viena. Premierul austriac Karl Nehammer consideră că nu a fost legală această hotărâre a ministrei care primise instrucțiuni să se abțină de la vot, iar partidul la guvernare în Viena o amenință acum cu judecata.
Premierul îi transmisese ministrei că nu vorbește în numele Austriei, pentru că regiunile țării nu se puseseră de acord asupra votului - toate erau împotrivă, până când Viena s-a răzgândit. Însă legile federale ale Austriei spun că, în lipsa unui consens, ministrul poate lua decizia în propriile mâini.
E posibil ca, pe ultima sută de metri, această problemă cu austriecii să împiedice implementarea legii restaurării naturii, potrivit site-ului specializat în știri despre politici agricole Arc2020. Potrivit Politico, Nehammer a cerut Curții de Justiție a Uniunii Europene să anuleze votul ministrei Gewessler.
Odată cu votul ministrei austriece și a susținerii slovacilor, legea a avut rata necesară de aprobare: legea a ajuns să fie susținută de miniștrii care reprezintă 66% dintre cetățenii europeni, cu 1% peste pragul necesar pentru aprobarea legii. România este una dintre țările care au susținut legea.
A fost respinsă de Italia, Olanda, Polonia, Ungaria, Finlanda și Suedia. Belgia, care era indecisă, s-a abținut. Cu toate acestea, măsurile sunt văzute pozitiv de trei sferturi din cetățenii acestor țări.
Mai este nevoie de un ultim vot al Parlamentului și de publicarea în Monitorul Oficial al UE, pentru ca legea să intre în vigoare. Aceasta este dezbătută și schimbată încă din 2022, deci odată ce a fost trecut ultimul hop în Consiliu, acești pași sunt considerați a fi mai degrabă o formalitate.
Doi ani pentru planuri naționale
Țările UE vor avea la dispoziție doi ani pentru a-și prezenta planurile naționale de restaurare a habitatelor afectate.
Varianta aprobată luni de miniștrii Agriculturii din UE este una mult mai diluată decât propunerea inițială, din cauza presiunilor exercitate de partidele conservatoare și de centru-dreapta, care formează cel mai mare grup politic din Parlamentul European.
Majoritatea au fost confruntate cu protestele fermierilor, care spun că protecțiile de mediu îi îngrădesc prea mult și le reduc veniturile. Grupuri ecologiste și de stânga insistă însă că aceste protecții sunt esențiale pentru ca Europa să mai poată produce și în viitor.
În noua formă a legii, aprobată pe muchie de cuțit de Parlamentul European la începutul acestui an, este prezentă o „frână de urgență” care le permite statelor UE să suspende țintele care afectează agricultura în caz de „circumstanțe extraordinare” care amenință securitatea alimentară.
Activiștii pentru mediu avertizează că este posibil ca această lege să nu aibă mare efect dacă toate statele vor apela la această excepție.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
