Socialiștii din Parlamentul European (al doilea grup transnațional ca importanță după PPE) au găsit miercuri formula șoc: Nu «naționalismului vaccinal»!
Parlamentul European a aprobat faimosul plan UE de 672 miliarde de euro care trebuie să ducă la relansarea economiilor celor 27, afectate de Covid. Lansat în luna iulie 2020, planul a fost în sfârșit adoptat în decembrie, după cinci luni de complicate negocieri între guverne.
Președintele Parlamentului, italianul David Sassoli, a numit acordul la care s-a ajuns miercuri, așa cum se obișnuiește, un „moment istoric”. Principalii beneficiari ai planului ar trebui să fie Italia (peste 200 miliarde de euro), Spania (200 miliarde) și Franța (100 miliarde).
Italia tocmai se zbate de altfel să pună la punct un nou guvern, absolut indispensabil primirii banilor, sub conducerea tehnocratului Mario Draghi, fostul director al... Băncii Centrale Europene.
În urma unei discuții aprinse în plenara Parlamentului (după cea la fel de încinsă de ieri în legătură cu umilirea la Moscova a șefului diplomației UE Josep Borrell), șefa grupului socialist Iratxe García a spus: “Gata cu profeții Apocalipsei! Avem nevoie de o strategie comună și trebuie să vaccinăm întreaga populație a planetei în același timp. Nu cred că «naționalismul vaccinal» o să ne ducă foarte departe. Așa încât, haideți să cooperăm împreună cu industria și cu organizațiile internaționale.”
La rândul său, președintele grupului Renew, Dacian Cioloș, a spus: „Europa nu-și mai poate permite să greșească.”
Greșeli multiple
Greșelile au fost multiple până acum. Pentru moment, firma AstraZeneca, după ce se angajase să furnizeze 100 milioane de doze de vaccin în UE, a reconfirmat că nu va putea furniza decât 40 milioane, deoarece contractul între UE și firmă a fost semnat potrivit legi din Belgia, țara unde este instalată principala fabrică a firmei, și că potrivit contractului nimic nu împiedică firma să își distribuie mai întâi vaccinurile în Marea Britanie, țară cu care AstraZeneca a semnat un contract separat, mai flexibil.
Chiar și preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut astăzi că s-au făcut greşeli în strategia de achiziționare și vaccinare a Uniunii Europene, dar a apărat ideea de bază ca UE să acționeze ca un bloc în negocierile cu firmele producătoare de vaccinuri anti Covid-19.
Vorbind pentru prima dată în Parlamentul European de la lansarea campaniei de vaccinare în UE pe 27 decembrie, von der Leyen a recunoscut că s-a „întârziat prea mult cu aprobările", „poate am fost prea siguri că ceea ce am comandat va veni cu adevărat la timp", „am subestimat dificultatea legată de producţia în masă. Într-un fel, ştiinţa a surclasat industria", a spus Von der Leyen.
Cum va fi împărțit fondul aprobat
Aprobarea de astăzi de către eurodeputați nu înseamnă că banii acestui uriaș fond de 672 miliarde (312 miliarde în granturi nerambursabile și 360 miliarde în împrumuturi) sunt disponibili, gata să fie folosiți. Acum, fiecare țară trebuie să prezinte până în aprilie un plan detaliat despre cum vor fi folosiți banii, ca apoi Comisia Europeană să poată aproba cele 27 de strategii detaliate.
După verificarea și aprobarea de către Comisie, planurile naționale vor fi supuse examinării Consiliului European, unde guvernele se supraveghează unul pe altul și își pot transmite eventual sugestii unul altuia.
Urmează apoi aprobarea fiecărui plan de către fiecare din cele 27 de parlamente naționale. Va fi foarte complicat: fiecare plan trebuie să dedice 37% din buget ecologiei și cel puțin 20% proiectelor digitale.
Ungaria e reticentă
Ungaria, țara în care Oficiul european de combatere a fraudei (OLAF) constată sistematic cele mai multe neregularități în folosirea fondurilor europene, e foarte reticentă în fața condițiilor puse pentru obținerea fondurilor. În ianuarie, Comisia Europeană i-a cerut lui Viktor Orbán să modifice legislația atribuirii contractelor publice, astfel încât să devină mai transparentă... ceea ce Orbán nu a apreciat. Pe deasupra, Ungaria are alegeri legislative prevăzute pentru anul viitor, ceea ce exacerbează tensiunile politice din țară.
Dacă totul merge bine în toate cele 27 de țări membre, prima tranșă ar putea fi deblocată la sfârșitul anului.
Sperând că acel calendar va fi mai bine respectat decât cel al distribuirii vaccinurilor de către Bruxelles.
