Totodată, autoritățile au avertizat că neplata facturilor la timp poate duce la pierderea contribuției oferite de stat.

Cu o declarație în acest sens a venit deputata PAS, Marina Morozova, care a prezentat în plenul legislativului modificările la Legea privind Fondul de reducere a vulnerabilității energetice.

Parlamentara a menționat că Ministerul Muncii și Protecției Sociale va analiza inclusiv informația despre plata facturilor, iar consumatorii care nu le vor achita la timp riscă să rămână fără compensații.

„În cazul în care persoanele nu vor achita facturile, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va avea această informație de la furnizori. Și peste o lună sau două aceste persoane vor fi lipsite de compensații”, a precizat Morozova.

Totodată, deputata PAS s-a arătat optimistă în ceea ce privește gradul de responsabilitate a cetățenilor, menționând că peste 95% din consumatori își achită facturile la gaz și electricitate la timp, cu regularitate.

• Te-ar putea interesa și: Compensațiile pentru sezonul rece: plăți în bani și verificări riguroase prin 11 baze de date

De pe 4 noiembrie și până astăzi s-au înscris la compensații circa 240.000 de persoane, un „record”, potrivit autorităților.

Înscrierile pentru luna curentă se încheie pe 28 noiembrie și vor continua în lunile decembrie și ianuarie. Cetățenii se pot înscrie pe compensatii.gov.md, sau pot solicita ajutorul asistenților sociali, în cazul în care nu au acces la internet.

Programul „Ajutor la contor” a fost lansat în 2022 pentru a ajuta consumatorii casnici să facă față facturilor, pe fondul creșterii imense a prețurilor la resursele energetice după începutul războiului din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Polonia confirmă astfel constatările serviciilor de informații din Lituania, publicate la 5 noiembrie, care au mai spus că tocmai din capitala lituaniană, Vilnius, ar fi fost expediate coletele.

Oficialii occidentali au declarat mai înainte, de luni de zile, că Rusia încearcă să destabilizeze aliații Ucrainei prin acte de sabotaj, amintește Reuters.

Incendii greu de explicat, în general de mici proporții au avut loc în mai multe țări europene - de pildă în Cehia, unde ținta a fost, în iunie, sistemul de transport public.

Exploziile din depozitele de curierat din Marea Britanie, Germania și Polonia din iulie au avut însă potențialul de a marca o escaladare gravă prin provocarea unei explozii la bordul unei aeronave.

Oficiali din domeniul securității au declarat că pachetele explozive făceau parte dintr-un complot care urmărea, în cele din urmă, să declanșeze explozii pe zboruri cargo către Statele Unite și Canada.

„Dovezile colectate în acest caz indică o probabilitate ridicată ca actele de sabotaj discutate... să fi fost inspirate de serviciile speciale ruse”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Parchetului polonez, Przemyslaw Nowak, într-o declarație trimisă prin e-mail.

Ambasada Rusiei la Varșovia a declarat că acuzațiile procurorului sunt „nefondate și nejustificate” într-un răspuns trimis prin e-mail la întrebările Reuters. Rusia a mai negat anterior implicarea în asemenea incidente. Nowak a declarat că autoritățile poloneze caută doi ruși și au reținut patru cetățeni ucraineni ca parte a anchetei.

Procurorii polonezi au declarat în octombrie că au reținut patru persoane și că sunt în căutarea altor două în legătură cu pachetele, dar nu au dezvăluit naționalitatea celor acuzați de implicare.

• Te-ar putea interesa și: Lituania dă vina pe Rusia pentru coletele explozive care au provocat incendii

Tot în octombrie, procurorii au declarat că investighează rolul „serviciilor secrete străine", fără a numi explicit Rusia. „Se desfășoară activități intensive pentru a identifica alte persoanele implicate în grupul internațional menționat mai sus”, a declarat Nowak în declarația trimisă vineri.

„Aceste acțiuni sunt întreprinse în cooperare cu agențiile de aplicare a legii din alte țări ale Uniunii Europene”. Oficialul polonez a declarat că coletele explozive au fost trimise din capitala lituaniană Vilnius - ceea ce afirmaseră mai devreme și oficialii lituanieni.

Summitul UE a venit la o zi după unul mai larg, al Comunității Politice Europene, la care a fost joi și președinta Maia Sandu, ca și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Noua reuniune era dedicată oficial de către președinția maghiară a UE „competitivității” blocului, dar a fost acaparată total de problematica securității, mai ales că a început când Rusia a lansat o a treia zi de atacuri neobișnuit de intense asupra orașelor ucrainene, înaintea unui sezon rece dificil pentru locuitorii lor.

Atacurile au fost condamnate de președintele Zelenski, la câteva ore după plecarea de la Budapesta.

Europenii merg înainte cu Kievul. Desigur, fără Orban

Statele Unite sunt principalul susținător militar și economic al Ucrainei, iar UE se numără, de asemenea, printre cei mai mari donatori.

Majoritatea liderilor UE și-au exprimat în continuare sprijinul ferm pentru Ucraina. Înaintea summitului, prim-ministrul de dreapta al Ungariei, Viktor Orban - care a menținut relații de prietenie cu președintele rus, Vladimir Putin, este un aliat apropiat al președintelui ales al SUA, Donald Trump, și a obstrucționat regimul de sancțiuni al blocului comunitar împotriva Moscovei - a declarat la radioul de stat ungar că UE trebuie să își regândească poziția privind ajutorul acordat Ucrainei, numind conflictul un „război pierdut".

„Americanii vor renunța la acest război, în primul rând nu vor încuraja războiul", a spus Orban. „Europa nu poate finanța singură acest război... Unii încă vor să continue să trimită sume enorme de bani în acest război pierdut, dar numărul celor care tac... și al celor care susțin cu prudență că ar trebui să ne adaptăm la noua situație, este în creștere", a adăugat el.

Dar cancelarul german, Olaf Scholz, a cărui țară este principalul susținător european al Ucrainei, s-a grăbit să reafirme poziția neschimbată a blocului comunitar. „Rusia a invadat Ucraina și continuă acest război cu o brutalitate neschimbată", a declarat el.

„Un lucru este foarte clar: împreună, ca Uniune Europeană, ca europeni, trebuie să facem ceea ce este necesar pentru securitatea noastră. Și vom avea succes dacă fiecare își aduce contribuția."

La sosirea la summitul de la Budapesta, președintele Consiliului European, Charles Michel, a reafirmat, de asemenea, sprijinul ferm al blocului pentru Ucraina. „Trebuie să consolidăm Ucraina, să sprijinim Ucraina, deoarece dacă nu sprijinim Ucraina, acesta este semnalul greșit pe care îl trimitem lui Putin, dar și altor regimuri autoritare din întreaga lume", a declarat Michel.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care s-a aflat la Budapesta la 7 noiembrie la summitul Comunității Politice Europene, a îndemnat aliații Ucrainei să furnizeze mai multe arme pentru a ajuta Kievul să își apere teritoriul și spațiul aerian.

„S-a vorbit mult despre necesitatea de a ceda în fața [președintelui rus Vladimir] Putin, de a da înapoi, de a face unele concesii. Este inacceptabil pentru Ucraina și sinucigaș pentru întreaga Europă", a spus Zelenski în discursul său de joi.

El a mai spus că discuțiile privind o încetare a focului, fără a conveni mai întâi asupra unor garanții de securitate pentru Ucraina, sunt „foarte periculoase".

„O încetare a focului atunci când nu există garanții de securitate... este o pregătire pentru continuarea ocupației", a spus el. „Lor le face plăcere să ucidă oameni", a declarat separat Zelenski pe X, referindu-se la forțele ruse.

Noi bombardamente în orașe

Rusia a menținut vineri presiunea asupra orașelor din Ucraina, lovind regiunea sudică Odesa și Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării. Cel puțin o persoană a fost ucisă, iar alte cel puțin 38, inclusiv un copil, au fost rănite, potrivit oficialilor regionali.

Un atac masiv cu dronă în cursul nopții asupra orașului Odesa s-a soldat cu un mort și nouă răniți, a raportat Serviciul ucrainean pentru situații de urgență, adăugând că au fost avariate clădiri rezidențiale, întreprinderi, depozite și o școală.

Orașul Harkov a fost lovit pentru a doua zi consecutiv pe 8 noiembrie, a informat primarul Ihor Terehov. O rachetă rusească a lovit un bloc înalt de apartamente din districtul Saltiv al orașului, rănind cel puțin 25 de persoane, inclusiv un bebeluș de 3 luni, a spus Terehov.

Clădiri rezidențiale și istorice din centrul orașului au fost, de asemenea, avariate, a adăugat el.

În regiunea Kiev, resturile căzute de la o rachetă rusească au rănit patru persoane, dintre care două grav, a declarat guvernatorul regional Ruslan Kravcenko. Separat, Forțele aeriene ucrainene au declarat că sistemele lor de apărare aeriană au doborât 62 din cele 92 de drone lansate de Rusia în 12 dintre regiunile sale - Odesa, Mikolaiev, Kiev, Sumî, Harkov, Poltava, Kirovohrad, Jitomir, Cernihiv, Dnipropetrovsk, Hmelnțki și Ivano-Frankivsk.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Bilanțul ONU de la începutul războiului, în care armata israeliană luptă împotriva militanților Hamas, considerate teroriste inclusiv de SUA și Uniunea Europeană, include numai decesele pe care organizația a reușit să le verifice din cel puțin trei surse, iar numărătoarea continuă.

Cele 8.119 victime verificate reprezintă un număr mult mai mic decât bilanțul de peste 43.000 furnizat de autoritățile sanitare palestiniene pentru războiul de 13 luni.

Însă defalcarea ONU în funcție de vârsta și sexul victimelor susține afirmația palestiniană conform căreia femeile și copiii reprezintă o mare parte din cei uciși în război, notează Reuters.

Această constatare indică „o încălcare sistematică a principiilor fundamentale ale dreptului umanitar internațional, inclusiv distincția și proporționalitatea", a afirmat biroul ONU pentru drepturile omului într-o declarație care însoțește raportul de 32 de pagini.

„Este esențial să existe o dreaptă socoteală cu privire la acuzațiile de încălcări grave ale dreptului internațional prin intermediul unor organisme judiciare credibile și imparțiale și ca, între timp, toate informațiile și dovezile relevante să fie colectate și păstrate", a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk.

Biroul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu nu a răspuns imediat la o solicitare a agenției Reuters de a comenta concluziile raportului.

Armata israeliană (IDF), care și-a început ofensiva ca răspuns la atacul din 7 octombrie 2023 în care luptătorii Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane în sudul Israelului și au capturat peste 250 de ostatici, afirmă că are grijă să evite rănirea civililor din Gaza.

Israel: Pentru fiecare militant, a murit un civil. De vină e Hamas

IDF a declarat că aproximativ un civil a fost ucis pentru fiecare luptător advers, un raport pe care îl pune însă pe seama Hamas, care ar utiliza instalații civile.

Hamas a negat utilizarea civililor și a infrastructurii civile, inclusiv a spitalelor, drept scuturi umane.

Ajith Sunghay, șeful Biroului ONU pentru Drepturile Omului pentru Teritoriile Palestiniene Ocupate, a declarat reporterilor în cadrul unui briefing la Geneva că decesele incluse în raport au fost verificate de trei surse, cum ar fi vecinii, membrii familiei, ONG-urile locale, înregistrările spitalelor sau personalul ONU de pe teren.

• Te-ar putea interesa și:Israelul adoptă două legi care ar putea opri activitatea agenției ONU pentru refugiații palestinieni

Cea mai tânără victimă al cărei deces a fost verificat de observatorii ONU a fost un băiețel în vârstă de o zi, iar cea mai în vârstă a fost o femeie în vârstă de 97 de ani, se arată în raport.

În general, persoanele cu vârsta de 18 ani sau mai mică au reprezentat 44% din victime, copiii cu vârsta cuprinsă între cinci și nouă ani reprezentând cea mai mare categorie de vârstă, urmați de cei cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani și apoi de cei cu vârsta de până la patru ani inclusiv.

Acest lucru reflectă în linii mari datele demografice ale enclavei, iar raportul a afirmat că asta reflectă o lipsă de precauții din partea Israelului pentru a evita pierderile civile.

Raportul a arătat că, în 88% din cazuri, cinci sau mai multe persoane au fost ucise în același atac, indicând utilizarea de către armata israeliană a armelor cu efect amplu, deși a precizat că unele decese ar fi putut fi rezultatul unor proiectile rătăcite ale grupurilor armate palestiniene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Moldovenii au rezistat, moldovenii au demonstrat că țin la țara lor, țin la democrație, își doresc să fie parte a unei lumi a păcii, a prosperității, din marea familie europeană”, a declarat spicherul în debutul primei ședințe în plen a Legislativului de după alegeri.

Liderul partidului de guvernare PAS le-a mulțumit în mod deosebit alegătorilor din diaspora pentru votul masiv în sprijinul Maiei Sandu, care i-a asigurat victoria în turul doi, din 3 noiembrie.

„Moldovenii au demonstrat că pot rezista la avalanșa de minciună, de propagandă, de încercarea de a dezbina, bani murdari din interior, dar mai ales din dinafară. Un mare respect pentru moldovenii de pretutindeni, cei care și de data aceasta au demonstrat o mobilizare exemplară. Dar, cel mai important, au arătat încă o dată că - oricât de departe și de mult nu s-ar afla în țări îndepărtate – dragostea lor, grija lor pentru țara lor, pentru părinți, pentru frați și surori rămâne aceeași. Le mulțumim, îi apreciem și vom face tot posibilul pentru ca această legătură să fie și mai trainică, în pofida încercărilor celor care încearcă să-i despartă, să-i distanțeze de țara lor”, a declarat Igor Grosu.

• Te-ar putea interesa și: Igor Grosu: PAS discută despre remanieri guvernamentale, dar nu a luat încă o decizie

Ședința parlamentului a fost boicotată de deputații socialiști, care contestă rezultatele scrutinului prezidențial și ale referendumului, pe motiv că acestea nu ar fi nici libere, nici corecte.

Vicepreședintele legislativului, Vlad Bătrîncea, liderul fracțiunii socialiștilor, a declarat la un briefing în Parlament că PSRM a depus o sesizare la Comisia Electorală Centrală (CEC) cu privire la încălcările din turul doi al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie.

„Cerem Comisiei să ofere răspunsuri clare cu privire la ilegalitățile admise, inclusiv utilizarea masivă a resurselor administrative, agitația și propaganda în ziua tăcerii și în ziua votării, intimidarea alegătorilor”, a declarat Bătrîncea.

Socialiștii au anunțat și un protest în fața CEC pentru ziua de vineri, 8 noiembrie.

Vlad Bătrîncea a mai spus că PSRM intenționează să conteste rezultatele alegerilor prezidențiale la Curtea Constituțională.

Nici deputații comuniști nu recunosc rezultatele alegerilor prezidențiale și ale referendumului, invocând pretinse încălcări.

Liderul comuniștilor, fostul președinte Vladimir Voronin, a declarat la un briefing în Parlament că este nemulțumit de modul în care Curtea Constituțională a validat rezultatele referendumului.

„Noi o să petrecem o campanie foarte mare anti toate aceste rezultate – și ale referendumului, și ale alegerilor președintelui. Noi socotim că nu este valabil nici referendumul, nici alegerea președintelui. Președintele nu este ales conform Constituției și nu poate avea mandatul de președinte legal”, a declarat Vladimir Voronin.

• Vezi și: Socialiștii spun că nu recunosc rezultatele alegerilor prezidențiale din diasporă

Referendumul constituțional, organizat în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, a trecut la limită. Potrivit rezultatelor oficiale, 50,35% din alegători au răspuns „Da” la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Votul decisiv l-au asigurat alegătorii din diaspora.

Tot alegătorii din străinătate i-au asigurat victoria candidatei PAS, Maia Sandu, în al doilea tur la prezidențiale, pe 3 noiembrie. Sandu a obținut 55,41% din voturi, față de 44,59% ale contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, care a fost susținut de socialiști.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Condamn cu fermitate aceste acte inacceptabile", a scris von der Leyen pe platforma de socializare X. „Antisemitismul nu are absolut nici un loc în Europa. Și suntem hotărâți să combatem toate formele de ură."

Președinta Comisiei a mai declarat că a discutat cu premierul olandez Dick Schoof.

Liderii olandezi și israelieni au denunțat violențele, iar organizațiile evreiești le-au condamnat și ele. Ministrul de Externe al Israelului a plecat într-o călătorie diplomatică urgentă în Olanda.

Poliția din Amsterdam a anunțat vineri că cinci persoane au fost spitalizate și 62 au fost arestate în urma a ceea ce autoritățile au descris drept „violențe sistematice” din partea unor scandalagii antisemiți, care au vizat suporteri israelieni.

Autoritățile au declarat că poliția va patrula suplimentar în Amsterdam în zilele următoare, iar securitatea va fi consolidată la instituțiile evreiești din orașul care are o comunitate evreiască numeroasă și care a găzduit-o pe Anne Frank, autoarea celebrului jurnal despre viața în ascunziș, de teama naziștilor.

Associated Press notează că violențele au izbucnit în ciuda interzicerii unei demonstrații pro-palestiniene în apropierea stadionului de fotbal, impusă de primărița orașului Amsterdam, Femke Halsema, care se temea că vor izbucni ciocniri între protestatari și suporterii clubului de fotbal israelian.

Au existat, de asemenea, incidente în care au fost implicați fanii înaintea meciului. Radiodifuzorul olandez NOS a raportat că un steag palestinian a fost rupt de pe o clădire din centrul orașului, iar poliția antirevoltă a blocat suporterii pro-palestinieni care încercau să mărșăluiască spre stadionul Johan Cruyff Arena, unde se juca meciul.

Israelul a ordonat inițial ca două avioane speciale să fie trimise în capitala olandeză pentru a-i aduce acasă pe israelieni, dar ulterior biroul prim-ministrului a declarat că va lucra la "furnizarea de soluții de aviație civilă pentru întoarcerea cetățenilor noștri''.

Contacte la cel mai înalt nivel

O declarație a biroului premierului Benjamin Netanyahu a afirmat că "imaginile dure ale atacului asupra cetățenilor noștri din Amsterdam nu vor fi trecute cu vederea" și că Netanyahu „privește incidentul oribil cu cea mai mare gravitate".

Premierul olandez, Dick Schoof, a declarat pe X că a urmărit „cu oroare" relatările privind violențele.

„Atacuri antisemite complet inacceptabile asupra israelienilor. Sunt în strânsă legătură cu toți cei implicați", a postat el, precizând că a vorbit cu Netanyahu și că autorii vor fi depistați și urmăriți penal.

Problemele de securitate legate de găzduirea meciurilor împotriva echipelor israeliene în Europa au determinat federația belgiană de fotbal să refuze organizarea unui meci Belgia-Israel, din Liga Națiunilor, în septembrie.

Acel meci împotriva Israelului s-a jucat în Ungaria, fără fani pe stadion.

Violențele din Amsterdam, scrie AP, vor duce sigur la o revizuire a securității la două meciuri organizate luna aceasta de UEFA, organismul european de fotbal.

Franța joacă joia viitoare împotriva Israelului pe Stade de France, lângă Paris, în Liga Națiunilor, iar următorul meci al lui Maccabi Tel Aviv în Europa League este programat la Istanbul, pe 28 noiembrie, împotriva lui Besiktas.

Ajax a câștigat meciul de la Amsterdam din Europa League cu 5-0.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Tinerii vor avea ocazia să-și petreacă un semestru academic la o universitate sau un colegiu comunitar din SUA, dar fără a primi o diplomă.

Participanții vor locui în campusuri studențești cu colegi americani și trebuie să facă circa 20 de ore de servicii în folosul comunității.

Pe lângă programele alese, participanții trebuie să urmeze și un curs de studii americane, pentru care vor primi 3 credite, pentru a înțelege mai bine societatea și istoria Statelor Unite.

Studenții aplicanți trebuie să aibă cetățenia R. Moldova și să locuiască permanent în țară, pot aplica și tinerii din regiunea transnistreană.

Pentru a putea beneficia de program, solicitanții trebuie să studieze la o universitate din R. Moldova și să fie înscriși la programe de licență cu studii la zi.

Totodată, solicitanții trebuie să mai aibă un an complet de studii la instituția lor de origine după ce se vor întoarce din SUA.

Ei trebuie să aibă o reușită academică bună și să demonstreze implicarea în diverse proiecte și activități extracurriculare. Solicitanții trebuie să cunoască limba engleză atât scrisă cât și vorbită.

Tinerii vor începe studiile în SUA în august 2025 sau ianuarie 2026 (solicitanții selectați nu își pot alege semestrul de participare).

• Te-ar putea interesa și: Profesori din SUA și China despre învățământul moldovean: Încă eclipsat de cel sovietic și mai lejer decât cel chinez

Preferința va fi acordată studenților care nu au mai beneficiat de o asemenea experiență în SUA. Ei vor fi selectați prin intermediul unei competiții deschise, iar rezultatele vor fi făcute publice pe 15 decembrie 2024. Acest program este administrat de Ambasada SUA în cooperare cu World Learning.

Un program similar de schimb de experiență este oferit de mai mulți ani și elevilor care studiază în școlile din Moldova, prin intermediul programului FLEX.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Prim-ministrul Marcel Ciolacu crede că o decizie privind intrarea României în Schengen cu frontiera terestră ar putea fi luată înainte de 8 decembrie, urmând să fie formalizată până la finalul lunii.

Premierul mai spune că o decizie finală privind intrarea României în Spațiul Schengen terestru ar urma să se ia în luna decembrie, la consiliul JAI (afaceri interne) al UE.

„Va fi în martie, exact ca la aerian. (...) De sărbătorile pascale, mai mult ca sigur, românii o să vină pe Schengen”, a afirmat Marcel Ciolacu.

Declarația lui Marcel Ciolacu vine după ce surse de la Bruxelles au confirmat pentru Europa Liberă că miniștrii Afacerilor Interne din România, Bulgaria, Ungaria și Austria se vor întâlni pe 22 noiembrie 2024, la Budapesta, pentru discuții preliminare legate de data la care ar urma să aibă loc intrarea României și Bulgariei în Schengen terestru.

Ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, ar urma să participe și el la întâlnirea de la Budapesta.

Întâlnirea din 22 noiembrie nu este una oficială, ci informală, și are loc la inițiativa Ungariei.

• Vezi și: România intră în Schengen cu aeroporturile și porturile. Rămân necesare actele pentru copii

Pe 4 noiembrie, presa din Austria a scris că Guvernul de la Viena ar putea renunța la blocarea aderării complete a României și Bulgariei la spațiul Schengen și că această decizie ar putea fi luată chiar la summitul organizat de Ungaria pe 22 noiembrie 2024.

Biroul ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, a confirmat pentru presa de la Viena participarea acestuia la summitul de la Budapesta.

Oficialii de la București au declarat luna trecută că România intră „sigur” în Schengen terestru anul acesta. Asta după ce, cu doar câteva zile înainte, ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, declara că încă nu a sosit încă momentul pentru admiterea deplină, dar că are motive de optimism prudent.

Spațiul Schengen este un spaţiu de liberă circulaţie şi permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre, fără a trece prin controale la frontieră.

Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne, doar în circumstanţe excepţionale care pot periclitează funcţionarea generală a spaţiului Schengen.

• Te-ar putea interesa și: MAI: Informații utile pentru cetățenii moldoveni, după intrarea României în spațiul Schengen

Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne.

Din 31 martie 2024, România și Bulgaria sunt membre parțiale ale spațiului Schengen, după eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.

Autoritățile europene și moldovene au spus în mai multe rânduri că intrarea României în Schengen - inclusiv cu frontierele terestre - nu va schimba fundamental actualul sistem de trecere a frontierei moldo-române.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Domeniul care cel mai mult ne-a afectat - și asta am recunoscut-o de fiecare dată - este justiția”, a spus Igor Grosu, care este și liderul partidului de guvernare PAS. Totodată, el a evitat să spună ce miniștri ar putea fi înlocuiți.

„Noi nu avem nicio decizie, pe niciun ministru, la moment. Discuții avem, și într-o perioadă foarte apropiată vom veni cu decizii”, a mai spus oficialul.

Președintele Parlamentului a menționat că PAS a mai făcut remanieri guvernamentale, dar „nu pentru că s-au compromis colegii noștri într-o acțiune reprobabilă sau în chestii de corupție”, ci pentru că, în situații de criză, este nevoie de miniștri care pot „să răspundă repede la provocări”.

Igor Grosu a adăugat că este vorba despre remanieri, și nu despre demisia guvernului, de aceea primul ministru Dorin Recean va rămâne în funcție.

În ședința guvernului din 6 noiembrie, premierul Dorin Recean a anunțat posibile remanieri guvernamentale, în următoarele zece zile.

• Te-ar putea interesa și: Recean anunță că în 10 zile va veni cu propuneri de schimbări în Guvern

„Cei care au votat președinta Maia Sandu și cei care au votat contracandidatul au spus foarte clar că trebuie să facem anumite schimbări în politici, în Guvern, și în următoarele zece zile eu voi veni cu aceste propuneri de schimbări”, a declarat premierul.

Despre posibile remanieri guvernamentale a vorbit anterior și președinta Maia Sandu, recent realeasă pentru un nou mandat de patru ani. La dezbaterile electorale din 28 octombrie, de la postul public de televiziune Moldova 1, candidata PAS, Maia Sandu, a spus că a auzit „care sunt pretențiile cetățenilor și pe ce domenii se așteaptă la lucruri făcute mai bine”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Aș dori să profit de această ocazie pentru a-l felicita pentru alegerea sa ca președinte al Statelor Unite ale Americii”, a spus Putin la o conferință internațională în stațiunea Soci, la Marea Neagră.

Trump a spus în timpul campaniei că ar putea pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore dacă va fi ales, chiar înainte să fie învestit în funcție, fără a oferi niciun detaliu despre felul în care o va face.

Putin a spus că aceste comentarii merită atenție, adăugând că dacă Trump vrea să reia legătura, Rusia este pregătită pentru discuții.

• Te-ar putea interesa și: „Pacea” lui Trump: Ucraina ar trebui să nu ceară intrarea în NATO cel puțin 20 de ani (Wall Street Journal)

Putin a mai spus că a fost impresionat de modul în care Trump, care a învins-o pe vicepreședinta Kamala Harris la alegerile din 5 noiembrie, s-a descurcat după tentativa de asasinat asupra sa din luna iulie și a spus despre Trump că este un bărbat curajos.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în aceeași zi că nu exclude posibilitatea unor discuții între Putin și Trump chiar înainte de învestirea sa din ianuarie.

Întrebat dacă o astfel de comunicare a fost luată în considerare, Peskov a răspuns: „De ce nu? Nu este exclus. [Trump] a spus că îl va suna pe Putin înainte de învestire. Acestea sunt cuvintele lui".

El s-a referit la declarațiile făcute de Trump, care a spus că va lua legătura cu Putin înainte de preluarea mandatului.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind liderilor europeni la summitul din Ungaria, Volodimir Zelenski i-a criticat pe cei care îl presează să cedeze unora dintre cererile lui Putin, scrie AFP.

„S-a vorbit mult despre necesitatea de a ceda lui Putin, de a da înapoi, de a face unele concesii. Este inacceptabil pentru Ucraina și inacceptabil pentru întreaga Europă”, a spus președintele Zelenski.

Zelenski a respins, de asemenea, ca fiind „periculos” și „iresponsabil” apelul premierului ungar, Viktor Orban, pentru o „încetare a focului” pe câmpul de luptă.

Orban, liderul UE cel mai apropiat de Kremlin, a declarat anterior că un armistițiu ar putea „oferi spațiu și timp pentru părțile beligerante să comunice și să înceapă să negocieze pacea”.

• Te-ar putea interesa și: Aliații lui Putin din UE, tot mai vizibili: ungurul Szijjártó merge la Minsk, iar Fico apare la televiziunea rusă

Zelenski i-a acuzat, de asemenea, pe unii lideri europeni, fără a preciza care, că solicită Ucrainei să facă compromisuri.

„Avem nevoie de suficiente arme, nu de sprijin în discuții. Îmbrățișările cu Putin nu vor ajuta. Unii dintre voi îl îmbrățișați de 20 de ani și lucrurile se înrăutățesc”, a spus Zelenski.

Președintele Ucrainei a dezvăluit că a discutat despre „asistență militară” cu președintele francez Emmanuel Macron la Budapesta.

Rusia îndeamnă la negocieri

Rusia a cerut anterior ca aliații Kievului să intre în negocieri cu Moscova dacă doresc să oprească atacurile asupra ucrainenilor.

Șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a declarat că Occidentul se confruntă cu o alegere între deschiderea discuțiilor directe cu Moscova sau „distrugerea” continuă a populației Ucrainei.

„Acum, când situația din teatrul de luptă nu este în favoarea Kievului, Occidentul se confruntă cu o alegere. Să continuăm să finanțăm (Kievul) și distrugerea populației ucrainene sau să recunoaștem realitățile actuale și să începem negocierile”, a spus fostul ministru al apărării, Serghei Șoigu.

Acestea au fost printre primele comentarii ale unui oficial rus de când Trump a fost confirmat ca fiind ales președinte al Statelor Unite.

Volodimir Zelenski a îndemnat la prudență cu privire la afirmația lui Donald Trump că va putea pune capăt conflictului în câteva ore.

„Cred că președintele Trump vrea cu adevărat o soluție rapidă. Dar asta nu înseamnă că se va întâmpla”, a declarat el reporterilor la Budapesta.

Embed Răspândește

Cum să câștigi „fără a ține cont de Trump”? Soldații ucraineni din prima linie despre alegerile din SUA

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:02 0:00

Liderul ucrainean a spus că un acord rapid ar putea însemna „pierderi” pentru Kiev.

Putin a repetat că Moscova este deschisă pentru discuții, dar a spus că părțile trebuie să recunoască „realitățile de astăzi”.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mai declarat joi, la Budapesta, că soldați nord-coreeni din regiunea rusă Kursk „au luat parte la lupte” alături de trupele ruse și au suferit „pierderi” în ciocnirile cu armata ucraineană.

„Unii dintre ei au luat deja parte la ostilitățile împotriva armatei ucrainene. Pierderi au fost deja înregistrate”.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În prima sa apariție după victoria lui Trump, șocantă pentru unii democrați, Biden a spus că administrația sa și suporterii ei au răspunderea ca următoarele 74 de zile (până la învestirea noului președinte) „să conteze” - adică să pună în aplicare unele măsuri la care țin, cât mai pot face asta.

El a spus că acceptă opțiunea alegătorilor și a vorbit despre nevoia de a „reduce temperatura” în politica americană, după o campanie acerbă.

„Ceea ce sper că putem face, indiferent pentru cine ați votat, este să ne vedem unii pe alții nu ca adversari, ci ca pe compatrioți, americani. Să scădem temperatura", a spus Biden.

Trump a câștigat confortabil alegerile de la 5 noiembrie, obținând cu 25 de voturi electorale mai mult decât avea nevoie.

În 2021, după ce a pierdut în fața lui Biden, Trump a evitat să facă declarații de celor făcute astăzi de președintele în exercițiu, insistând că alegerile i-ar fi fost „furate”. Pe 6 ianuarie 2021, când Congresul SUA s-a reunit să confirme victoria lui Biden, o mulțime de suporteri ai lui Trump au atacat Capitoliul, într-o încercare de oprire a transferului puterii, provocând ciocniri soldate cu morți și răniți. Mulți se așteaptă ca Trump să-i grațieze la anul pentru cei condamnați între timp pentru acele fapte.

Timpul reproșurilor amare

Alocuțiunea lui Biden joi vine după ce miercuri, în ziua de după alegeri, Kamala Harris și-a recunoscut înfrângerea, inclusiv sunându-l pe învingător, și i-a îndemnat pe alegătorii ei să nu fie dezamăgiți și disperați, promovând în continuare, zi de zi, valorile în care cred.

După victoria uimitoare a lui Trump, Joe Biden este criticat aspru de unii comentatori din presa americană, dar și de figuri din propriul partid, democrat, pentru că ar fi renunțat prea târziu la candidatură în favoarea Kamalei Harris. Dacă ar fi făcut-o mai devreme - spun unii - vicepreședinta ar fi avut timp să-și construiască o campanie eficientă, fără să improvizeze disperat, pe ultima sută de metri.

„Cea mai mare responsabilitate pentru această pierdere îi revine președintelui Biden”, a declarat Andrew Yang, care a candidat împotriva lui Biden în 2020 pentru nominalizarea democrată și a sprijinit candidatura nereușită a lui Harris la președinție. „Dacă ar fi demisionat în ianuarie în loc de iulie, am fi putut fi acum într-o situație foarte diferită”.

Associated Press (AP) notează că Biden va părăsi funcția după ce a scos Statele Unite din cea mai gravă pandemie din ultimul secol, a galvanizat sprijinul internațional pentru Ucraina după invazia Rusiei și a adoptat o lege privind infrastructura de 1.000 de miliarde de dolari, de care vor beneficia multe comunități, în anii următori.

Dar, după ce a candidat în urmă cu patru ani împotriva lui Trump pentru a „restaura sufletul țării” - continuă AP - Biden va lăsa locul, după un singur mandat, predecesorului său imediat, care a trecut peste două destituiri, o condamnare pentru crimă și o insurecție lansată de susținătorii săi. În plus, Trump s-a angajat să remodeleze radical guvernul federal și să elimine multe dintre prioritățile lui Biden.

„Poate peste 20 sau 30 de ani, istoria își va aminti de Biden pentru unele dintre realizări”, a declarat Thom Reilly, co-director al Centrului pentru o Democrație Independentă și Durabilă de la Universitatea de Stat din Arizona. „Dar pe termen mai scurt, nu știu dacă va scăpa de eticheta de a fi președintele care l-a învins pe Donald Trump doar pentru a introduce o altă administrație Donald Trump, patru ani mai târziu”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noul design al sălilor și laboratoarelor, precum și dotările moderne vor facilita utilizarea metodelor interactive de predare și vor permite includerea mai multor activități practice în lecții, reducând astfel ponderea teoriei în favoarea experimentelor, se spune într-un comunicat al PNUD Moldova, implicată în proiectul realizat împreună cu UNICEF.

„Creăm niște spații care ar stimula elevii să învețe mai bine și să obțină rezultate mai bune la învățare. Dorim să le oferim profesorilor un spațiu modular, flexibil, atractiv, care să le permită să utilizeze metode inovative de predare, să stimuleze inovația în educație și să atragă elevii și mai mult către aceste subiecte”, spune Ana Moraru, manageră de proiect, PNUD Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Unde ar putea fi construită prima școală din Chișinău după 27 de ani?

Rețeaua Școlilor Model este un proiect al Ministerului Educației și Cercetării care își propune să transforme câte o școală din fiecare raion al țării în „instituție model”.

Inițiativa este susținută de Banca Mondială, Uniunea Europeană, PNUD, UNICEF, Guvernul Poloniei, Norvegiei și alte organizații internaționale, precum și de mai multe companii private.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul a aprobat miercuri, 6 noiembrie, lista autorităților publice responsabile de „realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la UE” și numărul maxim al personalului ce poate beneficia de acest spor salarial din partea fiecărei instituții.

În total, 1.056 de funcționari din 44 de instituții vor putea beneficia de sporuri salariale. Pe listă se află toate ministerele, agențiile de stat și alte instituții subordonate guvernului, Parlamentul, Aparatul Președintelui, Comisia Electorală Centrală, Serviciul de Informații și Securitate, Procuratura Generală, Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii, Agenția Națională de Integritate, Centrul Național Anticorupție, Oficiul Avocatul Poporului, Biroul Național de Statistică, Curtea de Conturi, Consiliul Audiovizualului, Consiliul Concurenței, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Consiliul pentru Egalitate ș.a.

Contribuția funcționarilor publici la procedura de screening bilateral și la realizarea acțiunilor din Planul național privind aderarea R. Moldova la UE pentru anii 2024-2027, conform rezultatelor obținute în trimestrele III și IV ale anului în curs, va fi evaluată de conducătorii instituțiilor publice respective, iar valoarea procentuală a sporului salarial va fi stabilită de „organul ierarhic superior”, potrivit deciziei guvernului.

• Te-ar putea interesa și: Moldova și Ucraina încep, simbolic, negocierile de aderare. Drumul rămâne însă lung

Autoritățile publice vizate urmează să estimeze și cheltuielile necesare pentru acordarea sporului în trimestrul IV al anului 2024 și în trimestrul I al anului 2025, prezentându-le spre aprobare Ministerului Finanțelor.

Pe 10 iulie, la Chișinău, a avut loc prima sesiune de screening bilateral (evaluarea legislației naționale și a gradului de armonizare cu legislația Uniunii Europene) dedicată capitolului „Valori fundamentale”.

Procesul de screening – realizat de Comisia Europeană împreună cu țara candidată la admiterea în UE - vizează 35 de capitole din acquis-ul comunitar.

Moldova a început oficial negocierile de aderare la UE pe 25 iunie 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cei trei miniștri rămași ai Democraților Liberi au demisionat în replică, ducând la căderea coaliției guvernamentale. Se așteaptă ca Scholz să conducă țara cu un guvern minoritar, însă opoziția solicită un vot imediat de neîncredere, notează AP.

Joi la prânz, Scholz s-a întâlnit cu Friedrich Merz, liderul opoziției conservatoare, ca să discute următorii pași.

Scholz a anunțat miercuri seară că va solicita un vot de încredere pe 15 ianuarie, care, potrivit lui, ar putea duce la alegeri anticipate chiar în martie - altfel ar fi trebuit să aibă loc în septembrie, anul viitor. Merz declara miercuri că vrea ca procesul să fie și mai rapid.

Scholz l-a acuzat pe ministrul Lindner că i-a încălcat încrederea și că a cerut public o politică economică fundamental diferită, inclusiv ceea ce cancelarul a spus că ar fi reduceri de impozite în valoare de miliarde pentru câteva persoane cu venituri mari, reducând în același timp pensiile pentru toți pensionarii.

„Acest lucru nu este decent”, a spus Scholz.

Social-democrații de stânga ai lui Scholz vor conduce acum efectiv un guvern minoritar cu partenerul de coaliție rămas, Verzii ecologiști.

Prăbușirea coaliției a venit după săptămâni de dispute între partenerii de coaliție cu privire la modalitățile de a stimula economia aflată în dificultate a țării.

Liberal-democrații pro-business ai lui Lindner au respins creșterea impozitelor sau modificarea limitelor stricte pe care Germania și le-a impus în ceea ce privește acumularea de datorii. Social-democrații și Verzii lui Scholz au dorit investiții majore din partea statului și au respins propunerile democraților liberi de a reduce programele de asistență socială.

„Vom funcționa”, asigură Habeck

Robert Habeck, ministrul Economiei și vicecancelar al Germaniei, a făcut apel la cetățeni să-și păstreze încrederea în democrația țării, în ciuda crizei politice actuale. „Nu vă îndoiți de puterea acestei țări. Am depășit provocări complet diferite”, a declarat Habeck, un membru important al Partidului Verde, într-o declarație publicată miercuri de ministerul său pe X.

„Am rezolvat probleme complet diferite. Nu vă îndoiți de democrație”, a spus el, potrivit DPA.

Joi, noul secretar general NATO, Mark Rutte, și-a exprimat încrederea că Germania își va îndeplini mai departe toate angajamentele internaționale, inclusiv legate de Ucraina, indiferent de problemele politice interne.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Modificarea Regulilor pieței energiei electrice aprobată recent de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) vizează stimularea piețelor de energie pe termen scurt și asigurarea echilibrului necesar în sistemul energetic al Republicii Moldova. Potrivit instituției, măsurile vin în întâmpinarea nevoilor participanților la piață prin noi modalități de tranzacționare și prin reducerea costurilor pentru dezechilibre.

Noile reguli stabilesc modul de funcționare a piețelor de energie electrică pe termen scurt - piața pentru ziua următoare (PZU) și piața pe parcursul zilei (PPZ), care din acest an sunt gestionate de către Operatorul Pieței de Energie M (OPEM), filială a operatorului pieței de energie din România, SC OPCOM SA.

Piețele de energie pe termen scurt (PZU și PPZ) oferă oportunități de tranzacționare pe termen scurt. Aceste piețe permit participanților să cumpere și să vândă energie electrică cât mai aproape de momentul efectiv de livrare, reducând astfel riscul dezechilibrelor și asigurând un flux constant de energie. Reducerea costurilor asociate dezechilibrelor ce pot fi cauzate de diferența între producție și consum înseamnă și o eficiență economică mai mare pentru întreaga piață, potrivit ANRE.

• Te-ar putea interesa și: Compensațiile pentru sezonul rece: plăți în bani și verificări riguroase prin 11 baze de date

Prin aceste modificări, piața de energie a Republicii Moldova preia practicile Uniunii Europene, oferind noi oportunități pentru producători și furnizori, dar și pentru potențiali investitori, mai afirmă Ministerul Energiei.

Funcționarea piețelor de energie electrică pe termen scurt va permite tranzacționarea energiei electrice pe piața angro, la prețuri diferite. Astfel se facilitează și introducerea tarifelor diferențiate în funcție de ora de consum și mai multă energie din surse regenerabile va putea fi integrată în sistemul energetic al Republicii Moldova, notează sursa citată.

• Vezi și: Operatorii europeni măresc capacitatea de export a energiei electrice către Republica Moldova și Ucraina

Guvernul de la Chișinău a desemnat subsidiara operatorului pieței de energie românești, OPEM, în calitate de operator al pieței de energie electrică din Republica Moldova în luna februarie a acestui an, iar ANRE a acordat licența necesară funcționării acestuia în martie 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o scurtă declarație făcută la Budapesta, la sosirea în sala unde are loc summitul Comunității Politice Europene (CPE), Maia Sandu a spus că „poporul moldovean a ales un viitor în UE” și s-a declarat „mândră” de toți cei care au votat să apere democrația.

„Oamenii au dat dovadă de o reziliență incredibilă în fața unor provocări imense”, a spus Sandu, într-o aluzie la numeroasele informații despre amestecul rusesc în desfășurarea alegerilor moldovene.

„Sunt astăzi aici ca să vorbesc cu liderii UE despre situația din Moldova și despre faptul că avem nevoie de mai mult sprijin pentru ca să ne consolidăm instituțiile ca să poată proteja mai bine democrația moldoveană. Vrem ca moldovenii să decidă pentru Moldova, nu banii Rusiei, și sigur că drumul moldovean spre UE este important nu doar pentru Moldova, dar și pentru stabilitatea și securitatea continentului”, a mai spus Maia Sandu.

Victoria ei la alegerile din 3 noiembrie a fost salutată călduros la vremea respectivă de mulți dintre liderii europeni prezenți joi și vineri la summitul CPE de la Budapesta.

Oficialii UE, aflați și ei la summit, au răsuflați ușurați că în Moldova, măcar, a triumfat candidatul considerat pro-vestic, în vreme ce în altă țară post-sovietică, și ea candidată la aderare, Georgia, s-au consolidat la alegerile parlamentare din 26 octombrie forțele pro-ruse.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

WSJ scrie că are informația de la trei persoane apropiate lui Trump, pe care nu le numește.

Potrivit aceleiași schițe de plan, conflictul din estul Ucrainei ar urma să fie „înghețat”, iar beligeranții s-ar pune de acord asupra unei zone demilitarizate. Nu este limpede cine ar supraveghea respectarea păcii, dar un consilier al lui Trump a spus că America nu ar fi implicată nici direct, nici prin organisme internaționale, și în nici un caz cu bani.

„Noi putem da training și alte forme de sprijin, dar cu pușca vor sta europenii”, a spus un membru al echipei lui Trump. „Nu vom trimite americani să mențină pace în Ucraina. Și nu vom plăti pentru asta. Lasă să o facă polonezii, germanii, britanicii, francezii”.

• Te-ar putea interesa și: Uniunea Europeană se pregătește să lucreze cu Trump, a doua oară

WSJ notează că remarcile se potrivesc în linii mari cu ce spunea în septembrie vicepreședintele ales JD Vance, care vorbea de zonă de securitate „puternic fortificată, astfel ca rușii să nu invadeze din nou”. Rusia, mai spunea atunci Vance, ar urma să păstreze teritoriile ucrainene cucerite, iar Ucraina ar promite să rămână neutră.

În campanie Trump, care a câștigat președinția la 5 noiembrie, a spus mereu că va termina războiul în „24 de ore” și va „scoate” SUA din Ucraina.

Asemenea intenții și remarci, chiar dacă nu sunt politici oficiale, contrastează cu actuala linie a administrației americane în privința Ucrainei. Președintele Biden a vorbit mereu despre victoria Ucrainei, despre recuperarea teritoriilor invadate de ruși, încuviințând și primirea țării în NATO când va fi pregătită.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Doar lucrând împreună putem reconstitui ecosistemele și extinde spațiile verzi pentru un viitor durabil”, a spus ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, prezent la eveniment. Proiectul va oferi locuri de muncă pentru oamenii de la sate, a adăugat oficialul.

Directorul general al Agenției „Moldsilva”, Victor Durbală, a menționat că sunt pregătite terenuri cu o suprafață de peste 4000 de hectare pentru împădurire. Vor fi create noi păduri în nordul, centrul și sudul țării. Cetățenii care vor să se alăture campaniei pot contacta Agenția „Moldsilva”.

În primii doi ani de la lansarea programului, au fost alocate peste 300 de milioane de lei pentru sectorul silvic și au fost achiziționate echipamente moderne. În luna septembrie anul curent, Guvernul a semnat un acord de finanțare cu Banca Europeană de Investiții, în valoare de 200 de milioane de euro, pentru a sprijini împădurirea.

Vezi și reportajul filmat în noiembrie 2023 la Sireți, raionul Strășeni.

Embed Răspândește

A început campania „Generația pădurilor”. Cu mic, cu mare, voluntarii au plantat arbori la Sireți, Ștrășeni

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:05 0:00

Link direct

• 240p | 8,8MB
• 360p | 15,3MB
• 480p | 30,7MB
• 720p | 45,6MB
• 1080p | 83,5MB

Campania din această toamnă se desfășoară în cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, lansat în toamna anului 2023, la inițiativa președintei Maia Sandu.

Scopul programului este împădurirea R. Moldova, prin plantarea a 145.000 de hectare de păduri în următorii 10 ani, pentru a face față schimbărilor climatice. Rata de împădurire a țării constituie 11%, în prezent cea mai mică din Europa.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o înregistrare video publicată pe rețelele de socializare, Stoianoglo și-a recunoscut înfrângerea, spre deosebire de Partidul Socialiștilor (PSRM). Totuși, el a reiterat mesajul formațiunii, susținând că „aici, în Moldova, victoria i-a aparținut lui” și le-a mulțumit alegătorilor pentru sprijin.

Stoianoglo a mai declarat că rezultatele alegerilor au arătat că „Moldova vrea altceva – și vrea acum. Vrea dreptate, unitate, vrea respect pentru oameni”.

În același timp, el a acuzat partidul de guvernare, PAS, de „cenzură, manipulare și utilizarea limbajului urii”, acuzații la care reprezentanții PAS nu au oferit, deocamdată, un răspuns.

În mesajul său, fostul procuror general a sugerat că intenționează să își continue activitatea alături de socialiști, afirmând: „Mergem înainte, (...) E doar începutul unui nou drum”.

• Te-ar putea interesa și: Socialiștii spun că nu recunosc rezultatele alegerilor prezidențiale din diasporă

Mai devreme, pe 4 noiembrie, PSRM a declarat că nu recunoaște rezultatul votului din diasporă, care i-a adus victoria Maiei Sandu, susținând că aceasta ar fi „președinta diasporei”. Formațiunea a afirmat că „adevăratul învingător” este Alexandr Stoianoglo, referindu-se la scorul de 51,19% din voturile din R. Moldova.

PSRM a mai afirmat că voturile din secțiile de votare din străinătate și cele pentru cetățenii din stânga Nistrului „nu pot fi considerate o exprimare liberă și democratică a voinței poporului”.

În turul doi al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a câștigat cu 55,35% din sufragii, deși, în secțiile de vot din țară, Stoianoglo a obținut 51,19%, iar Sandu 48,81%.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat din 6 noiembrie, Poliția spune că a reținut organizatorul schemei de incendiere, un bărbat sub 40 de ani, care are o condamnare în Rusia pe mai multe infracțiuni. A fost reținut și un complice, cetățean străin de 38 de ani, care la fel are mai multe antecedente penale în Rusia.

Ancheta a stabilit că infracțiunea a fost comisă de ultimul, care în jurul orei 3 dimineața, pe 3 noiembrie, când a avut loc turul doi al prezidențialelor, a incendiat o mașină de poliție parcată la sediul Inspectoratului General al Poliției cu un „cocktail Molotov”, după care a fugit de la locul faptei, alături de organizator.

• Vezi și: Încă o persoană reținută pentru că ar fi urmat să incendieze mașini și instituții publice în preajma alegerilor

Două zile mai târziu, polițiștii i-au reținut pe cei doi, pe organizatorul grupului infracțional la Varnița, iar pe complice la Chișinău.

Potrivit procurorilor, organizatorul urma să prezinte dovezile incendierii comanditarului, despre care oamenii legii au stabilit că se află la Moscova și era supervizat de un „îndrumător” din serviciile speciale rusești.

În urma perchezițiilor automobilelor celor doi reținuți, au fost ridicate telefoane, care conțineau fotografii și filmulețe cu incendierea mașinii poliției, precum și imagini cu banii cu care ar fi fost remunerați.

Pe marginea aceluiași caz, la 31 octombrie, Poliția a reținut alte cinci persoane din regiunea transnistreană care ar fi încercat să incendieze sediul Comisiei Electorale Centrale și mai multe autospeciale ale forțelor de ordine.

• Citește și: Poliția a reținut cinci persoane care ar fi vrut să dea foc sediului CEC, la ordine din Rusia

La finele lunii septembrie, patru clădiri ale instituțiilor de stat din R. Moldova, între care și cea a Guvernului au fost vandalizate. Atunci, polițiștii au reținut câteva persoane suspecte, care ar fi fost instruite la Moscova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ambasadorul R. Moldova în Federația Rusă, Lilian Darii, a fost convocat la Ministerul rus al Afacerilor Externe, unde i s-a înmânat o notă de protest. Moscova invocă „acțiuni discriminatorii neprietenoase” față de observatorii ruși în cadrul alegerilor prezidențiale.

Diplomația rusă acuză Chișinăul că a refuzat „în mod nejustificat” să acrediteze cinci observatori internaționali din Rusia, înainte de primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional privind aderarea la UE.

Moscova mai susține că autoritățile moldovene au refuzat și accesul a trei reprezentanți ruși ai misiunii OSCE, care urmau să participe la monitorizarea turului doi al alegerilor prezidențiale, despre care spune că nu au putut intra în R. Moldova, deși erau acreditați de Comisia Electorală Centrală.

• Vezi și: MAE, după ce Kremlinul a spus că nu recunoaște rezultatul alegerilor: „Comentariile autorităților ruse nu sunt credibile”

Chișinăul a comentat și în dimineața zilei de 6 noiembrie criticile aduse de reprezentanții autorităților ruse în adresa modului de organizare a alegerilor prezidențiale din R. Moldova, numite de purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova ca fiind „cele mai nedemocratice” de după independență.

Diplomația moldoveană a dezmințit criticile Kremlinului și le-a numit „nefondate”, spunând că au fost lansate cu scopul de a manipula opinia publică.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Mai exact, R. Moldova și Danemarca vor semna un Memorandum de înțelegere în domeniul apărării. Proiectul prevede cooperarea dintre cele două Ministerele Apărării ale celor două țări în domeniul politicii militare și de securitate, consolidării capacităților, instruirii, controlului democratic asupra forțelor armate, cooperării cu organizații internaționale și integrării în Uniunea Europeană.

În cazul Germaniei, Guvernul de la Chișinău a aprobat demararea negocierilor privind Acordul de colaborare care vizează Programul de Asistență cu Echipamente al Guvernului German, destinat Forțele Armate Străine, printre care se numără și țara noastră.

Acordul prevede furnizarea de servicii, livrarea de articole non-letale, întreprinderea măsurilor pentru dezvoltarea infrastructurii, precum și pregătirea, consilierea și instruirea aferentă a militarilor.

Semnarea acestor documente, precizează Ministerul Apărării al R. Moldova, vine să consolideze relațiile de cooperare cu cele două țări europene, dar și să actualizeze cadrul legal al țării noastre prin ajustarea la nevoile curente.

Anterior, Germania a donat R. Moldova 19 blindate Piranha și urmează ca în 2025 să mai ofere alte 14 transportatoare blindate de acest tip, la pachet cu sisteme de apărare antiaeriană individuale.

• Te-ar -putea interesa și: Ce prevede parteneriatul de securitate cu UE semnat astăzi de R. Moldova

La 21 mai, R. Moldova a semnat cu Uniunea Europeană un Parteneriat în domeniul de Securitate și Apărare. Grație acestui acord, în viitor Moldova ar putea participa, dacă va dori, la noua structură de reacție europeană față de crize din vecinătatea ei, numită Rapid Deployment Capacity, ca și la exerciții militare ale UE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În cadrul ședinței guvernului, Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros a declarat că Acordul va genera beneficii concrete pentru cetățenii ambelor state, prin creșterea siguranței la frontieră, intensificarea schimburilor economice, comerciale și susținerea unor standarde europene comune.

„Reducerea timpului de așteptare și optimizarea traficului de frontieră vor facilita accesul cetățenilor și transportul de mărfuri între cele două țări”, a spus ministrul.

Controlul coordonat prevede măsuri care să contribuie la simplificarea și fluidizarea proceselor de tranzit a frontierei de stat Giurgiulești - Galați, pe sensul de intrare în România.

Te-ar putea interesa și: Guvernul va împrumuta 98 de milioane de euro pentru modernizarea unor drumuri și puncte vamale

Un Acord similar în ceea ce privește controlul coordonat a fost introdus la 15 aprilie 2023, la punctul de trecere a frontierei de stat Leușeni - Albița.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Banii, care sunt alocați din fondul de rezervă, vor fi gestionați de Ministerul Educației și Cercetării pentru plata serviciilor avocaților contractați, care sunt atât din R. Moldova, cât și din Elveția.

Ministrul Educației, Dan Perciun, susține că R. Moldova a fost nejustificat privată de a cincea medalie la Jocurile Olimpice de la Paris.

„În scopul de a restabili dreptatea și pentru a apăra interesele statului R. Moldova și ale lui Marin Robu, vrem să demonstrăm că am fost lipsiți pe nedrept de această medalie” a spus Dan Perciun.

Reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării au declarat pentru Europa Liberă că speră ca decizia finală să fie cunoscută până la începutul anului viitor.

• Te-ar putea interesa și: Cum a fost cea mai bună ediție a Jocurilor Olimpice pentru R. Moldova

În luna august, federația de Haltere din R. Moldova a contestat decizia arbitrilor, în privința prestației halterofilului italian Antonino Pizzolato, care l-a devansat pe moldoveanul Marin Robu.

Reprezentanții federației au spus că arbitrii au acordat o ridicare greșită concurentului italian, care în cele din urmă a ocupat locul trei. El l-a devansat pe Marin Robu cu un singur kilogram, înregistrând rezultatul de 384 de kilograme, câștigând astfel medalia de bronz.

Iar discipolul lui Sergiu Crețu a ocupat locul patru la JO, în categoria de greutate de 89 de kilograme și a primit circa 600 de mii de lei din partea statului.

La a opta sa participare la Jocurilor Olimpice care s-a desfășurat în perioada 26 iulie – 11 august, R. Moldova a fost reprezentată de 26 de sportivi.

• Vezi și: Sportivii moldoveni care au participat la Jocurile Olimpice și Paralimpice își vor primi banii

Țara noastră a obținut patru medalii olimpice și două paralimpice, dublându-și recordul precedent din 1996 și 2000.

12 sportivi care au luat medalii și locuri de frunte la Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Paris au luat premiile bănești. Suma banilor alocați de Guvern în acest scop este de peste 33 de milioane lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te