Linkuri accesibilitate

Summit UE: cei 27 evită confruntarea cu Polonia pe o chestiune fundamentală


Cancelara germană Angela Merkel, Bruxelles, 21 octombrie 2021.

In mod oficial, această întâlnire la vârf de joi si vineri, 21-22 octombrie, trebuia sa fie un summit menit să evite o explozie socială în timpul iernii ce se apropie. Creșterile masive ale prețului energiei au arătat încă o dată cât de dependentă este Europa de gazul rusesc.

În loc de asta, psihodrama poloneză s-a invitat singură pe agendă. De altfel, președintele Consiliului European, Charles Michel, care este maestrul de ceremonii al întâlnirilor la vârf ale celor 27 din UE, nici nu dorea, inițial, ca Polonia să se regăsească pe agendă. Pentru a evita asta, el s-a și întreținut în ajun, miercuri, prin videoconferință, cu Emmanuel Macron și cu Angela Merkel, care de altfel participă la ceea ce ar putea fi ultimul ei summit european, deoarece este probabil că până la următorul summit, cel din decembrie, viitorul guvern de coaliție al Germaniei sa fie deja format.

Sigur, celelalte 26 de țări din UE temporizează, dar asta nu va face să dispară amenințarea pe care o face să plutească deasupra Uniunii Europene decizia Curții Constituționale a Poloniei, că dreptul național primează asupra celui comunitar, european.

„Statul de drept este un pilon central al UE”, a spus Angela Merkel. „Pe de altă parte, trebuie să găsim căi şi posibilităţi de a ajunge din nou la un consens", a adăugat ea.

Polonia se răzvrătește împotriva justiției UE

Pe 7 septembrie, Curtea Constituțională a Poloniei a făcut un pas spre un conflict foarte serios între Varșovia și Uniunea Europeană: Curtea a respins principiul potrivit căruia dreptul UE primează asupra dreptului național.

Cotidianul spaniol El País a scris atunci că este vorba de un “verdict devastator, cu consecințe imprevizible”. Este “un pas uriaș în direcția unei ciocniri frontale cu celelalte țări din UE”.

Premierul ultraconservator Mateusz Morawiecki a fost cel care a cerut Curții Constituționale să se pronunțe în acest principiu. A fost, cum o scrie același El Pais, „o declarație de război juridică”. Într-adevăr, principiul potrivit căruia dreptul european are prioritate față de legislația națională a țărilor membre este fundamentul însuși al Uniunii Europene.

Principalul cotidian polonez, Gazeta Wyborcza, foarte opus guvernului, scrie că membrii Curții, începând cu președinta ei, Julia Przyłębska, sunt cu totul supuși lui Jarosław Kaczyński, șeful partidului PiS (Dreptate și Justiție) și care este cel care conduce cu adevărat țara din culise.

Șeful opoziției liberale, Donald Tusk (fostul președinte al Consiliului European) a lansat un apel “către toți cei care doresc o Polonie europeană”.

„Legislația UE are prioritate față de legislația națională”, a insistat Comisia Europeană. David Sassoli, președintele Parlamentului european, a tweetat că verdictul polonez “nu poate să rămână fără consecințe. Prioritatea dreptului European nu poate fi pusă în discuție.”

Într-o primă etapă, dacă nu retrage acea decizie a Curții Constituționale, Polonia riscă deja să piardă zeci de miliarde de euro, care ar fi reprezentat fondul de ieșire din criză ce îi revenea și care sunt condiționate de respectarea statului de drept.

În așteptarea altor sancțiuni și a unor decizii la nivelul UE care să descâlcească această situație ce pune în pericol întregul edificiu european, sau care riscă să ducă direct la un Polexit, miercuri, Parlamentul european și-a însărcinat serviciile juridice sa găsească modalitatea legală de a lansa o acțiune în justiție împotriva Comisiei Europene, deoarece încă nu a lansat acțiunea de condiționalizare a fondurilor europene de respectarea statului de drept. Este deja înscris in dreptul comunitar faptul ca UE este îndrituită sa taie fondurile țarilor care nu respecta regulile comune.

În culise, se afirmă că deși Charles Michel nu dorea ca Polonia sa fie pe agenda summitului de azi, cel care a obținut ca subiectul sa fie înscris pe ordinea de zi a fost chiar premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki. Acesta a spus ca dorește să prezinte in detaliu poziția țării sale. Dar chiar și fără asta, premierul Olandei, Mark Rutte, ar fi făcut-o oricum, din pricina presiunilor interne, într-atât clasa politică olandeză, dar și din țările scandinave, cu toatele – contribuitoare nete la bugetul european, este revoltată de fronda poloneza si maghiara.

Evident, toată lumea este conștienta de faptul ca indiferent de natura conflictului si de explicațiile aduse de Morawiecki, conflictul nu poate fi lăsat sa se eternizeze si nici să creeze un precedent. Dacă polonezii se opun acum, nimic nu garantează că în viitor ei nu vor opune un veto într-un alt dosar important, făcând ca întreaga construcție europeană să se fisureze.

Întreaga discuție este așadar despre competențele europene, despre cum se raportează UE față de dreptul național și care este linia roșie pe care nici o țară membră n-ar trebui să aibă dreptul să o încalce.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG