El a fost acuzat de distribuire de „informații false” despre forțele armate ale Rusiei implicate în invazia neprovocată a Moscovei în Ucraina, lansată în februarie anul trecut.
Vedel, condamnat pe 24 aprilie, este primul cetățean rus care s-a confruntat cu această acuzație anul trecut, imediat după ce Rusia a adoptat o lege care incriminează opiniile despre războiul din Ucraina care diferă de declarațiile oficiale ale Moscovei. Legea a fost folosită de autorități pentru a înăbuși chiar și formele minore de disidență.
Avocatul lui Vedel, Daniil Berman, a insistat asupra faptului că acuzația este ilegală, deoarece aceasta se bazează pe înregistrarea unor conversații telefonice private pe care acesta le-a avut cu prieteni și colegi și, prin urmare, nu poate fi definită drept distribuire de informații.
Anchetatorii spun că Vedel, născut în Ucraina, în cele trei discuții telefonice cu prietenii și colegii săi, a subliniat că pierderile de militari ruși în Ucraina erau mult mai mari decât arătau statisticile oficiale. De asemenea, el a susținut că armata rusă ucide civili și că guvernul Ucrainei nu este nazist, așa cum au afirmat oficialii și propaganda rusă pentru a justifica războiul.
Vedel, care s-a născut și a crescut în orașul Irpin, în apropiere de Kiev, a fost arestat la 18 martie 2022, după interceptarea conversației telefonică avute cu un ofițer de poliție ucrainean din Kiev, prieten al tatălui său, în vârstă de 67 de ani.
În timpul conversației, Vedel i-a cerut ofițerului de poliție din Kiev să obțină informații despre prietenii săi și familiile acestora care locuiesc în orașul Bucea, lângă Kiev. Vedel a recunoscut că a făcut aceste declarații și și-a prezentat scuze în fața instanței.
Trupele rusești au fost nevoite să părăsească Irpin și Bucea la sfârșitul lunii martie 2022, nereușind să captureze capitala ucraineană și lăsând în urmă sute de cadavre de civili uciși pe străzile celor două orașe.
Kievul, grupurile pentru drepturile omului și ONU au calificat acțiunile militarilor ruși din Bucea, Irpin și alte câteva orașe drept crime de război.
Rusia a negat că a vizat civili în atacurile sale asupra obiectivelor ucrainene și a negat în mod repetat că forțele sale au comis crime de război, chiar dacă există tot mai multe dovezi că a vizat spitale, zone rezidențiale, centre culturale și alte instalații nemilitare.
