Linkuri accesibilitate

Ştiri

Un locuitor din Kiev și asociatul său au primit pedepse lungi cu închisoarea pentru colaboraționism

 „Cine este de partea lui Putin este complice" scrie pe un afiș de la o demonstrație împotriva războiului Rusiei în Ucraina , Hanovra, Germania, l 9 aprilie 2022
„Cine este de partea lui Putin este complice" scrie pe un afiș de la o demonstrație împotriva războiului Rusiei în Ucraina , Hanovra, Germania, l 9 aprilie 2022

Un rezident din Kiev și asociatul său au fost condamnați la pedepse lungi cu închisoarea pentru că au ajutat trupele rusești de ocupație să invadeze țara.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat la 5 septembrie că unul dintre cei doi bărbați condamnați de tribunalul orașului Cernihiv din nordul țării a fost găsit vinovat de faptul că a furnizat trupelor rusești coordonatele de localizare a regimentului militar ucrainean Azov. Bărbatul, potrivit SBU, lucra pentru serviciile secrete rusești dintr-o țară din Orientul Mijlociu.

După ce Rusia a lansat invazia neprovocată a Ucrainei la sfârșitul lunii februarie, el s-a mutat în Ucraina și a continuat să furnizeze Rusiei informații secrete, a declarat tribunalul. Asociatul său a fost condamnat la 10 ani de închisoare.

Vezi ultimele știri ale zilei

Cum își justifică demisia șeful postului vamal de la aeroport

La 1 aprilie, ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii au anunțat că cercetează mai mulți inspectori vamali ai Postului Vamal de la Aeroportul Internațional Chișinău
La 1 aprilie, ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii au anunțat că cercetează mai mulți inspectori vamali ai Postului Vamal de la Aeroportul Internațional Chișinău

Șeful postului vamal din cadrul Aeroportului Internațional Chișinău, Alexandr Vakre, și-a depus demisia. Contactat de Europa Liberă, Vakre a spus că motivul este unul personal și că nu are legătură cu perchezițiile de la 1 aprilie de la Aeroport.

Serviciul de presă al postului Vamal de la Aeroport spune că Vakre nu a indicat un motiv în cererea de demisie. Într-un comentariu pentru Europa Liberă, el a menționat că ar fi vorba de o decizie mai veche, determinată de viața sa privată.

„Decizia îmi aparține, este una de ordin personal. Poate că e și întârziată - trebuia mai demult să fac asta, dar nu e cauzată de evenimentele care au avut loc pe data de 1 aprilie - chiar nu vreau să fie interpretat asta. Decizia asta a fost pusă pe pauză de câțiva ani. Evenimentele din 1 aprilie chiar nu au nimic cu cererea mea”, a spus Alexandr Vakre.

Demisia oficialului vine după ce cu o zi înainte, la 23 aprilie, Poliția a anunțat că a descoperit o schemă de contrabandă cu bani după revenirea de la Moscova a susținătorilor lui Șor. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a precizat că au fost efectuate 135 de percheziții la aeroport, fiind ridicată o sumă totală de peste 20 de milioane de lei.

În declarația sa de avere pentru anul trecut, Vakre indică un salariu anual de 293.223 lei, în timp ce soția sa a primit un salariu de 8.447.984 lei. Familia Vakre deține trei apartamente, o casă de locuit și un garaj, precum și patru terenuri.

Soția lui Alexandr Vakre deține cote părți la Horus Trading GMBH și RA Trading GMBH. În 2016, ea a contractat un credit de 450 mii de euro, de la Avela Management LTD, scadent în 2030. Alexandr Vakre indică în declarația de avere pe anul trecut și două automobile - trecute pe numele rudelor, fără însă a indica și costul acestora.

Scandalul perchezițiilor de la Aeroport

Pe 1 aprilie curent, ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii au anunțat că cercetează mai mulți inspectori vamali ai Postului Vamal de la Aeroportul Internațional Chișinău și persoane fizice într-un dosar de corupție.

În aceeași zi, au fost reținuți 3 inspectori vamali pentru 72 de ore, alți 4 inspectori, inclusiv fiul deputatului socialist Radu Mudreac, fiind cercetați în stare de libertate în același dosar.

CNA a precizat că inspectorii sunt bănuiți că ar fi pretins și acceptat mijloace bănești de la pasageri în sume cuprinse între 50 și 1000 de dolari pentru a permite acestora să introducă sau scoată bunuri în/din R. Moldova, ocolind procedurile de achitare a taxelor în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Ulterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că perchezițiile de la Aeroport au vizat-o și pe fiica deputatei din partea PAS, Victoria Cazacu, și i-a cerut acesteia să-și depună mandatul. Cazacu a refuzat să facă asta, argumentând că este denigrată, și a fost apoi exclusă din partid.

Inspectoarea Diana Cazacu, acum cu statut de bănuită în dosarul de corupție pornit în urma perchezițiilor de la Aeroport, a spus într-un briefing din 9 aprilie că este vorba de un „scandal politic”, cu „interese ascunse”, fără a oferi, însă, detalii. Ea a mai afirmat că i s-ar fi „întins o cursă”, după ce directorul Serviciului Vamal i-ar fi propus funcția de șefă a punctului vamal din aeroport.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Amnesty International critică Moldova pentru încălcarea unor drepturi în lupta cu influența rusă

Amenințările „hibride” cu care se confruntă R. Moldova sunt general-recunoscute în Occident. De acolo vin însă și avertismente că nu chiar orice mijloace de ripostă sunt ok.
Amenințările „hibride” cu care se confruntă R. Moldova sunt general-recunoscute în Occident. De acolo vin însă și avertismente că nu chiar orice mijloace de ripostă sunt ok.

Autoritățile de la Chișinău sunt criticate într-un raport al Amnesty International că, luptând cu influența rusă, au admis încălcări ale dreptului la libertatea de asociere și exprimare. Într-un alt raport, Departamentului de Stat al SUA amintește incidentele fără să le descrie însă drept încălcări.

Amnesty International, una din cele mai respectate organizații pentru drepturile omului, scrie într-un raport anual dat publicității la 24 aprilie că, în urma dizolvării partidului „Șor”, mai mulți membri ai formațiunii au trecut la partidul „Șansă”. Se amintește că participarea acestora în alegerile locale din 5 noiembrie a fost blocată de Comisia pentru Situații Excepționale, care formal are competențe mai reduse, legate de imigrație și securitate energetică.

Raportul Amnesty International mai notează că, în octombrie 2023, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a blocat, pe cale extrajudiciară, peste 20 de pagini web, majoritatea cu sediul în Rusia, unele fiind afiliate cu agenția oficială rusă „Sputnik”. Mai mult, la solicitarea instituției, Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat licențele de activitate a șase posturi de televiziune.

Amnesty International spune și că noua legislație adoptată de autorități privind competențele SIS oferă împuterniciri sporite și „definite vag”, unele prevederi riscând să fie interpretate abuziv.

Departamentul de Stat al SUA notează și el într-un raportul anual despre drepturile omului dat publicității ceva mai devreme, la 22 aprilie, decizia Curții Constituționale din 19 iunie 2023, prin care Partidul „Șor” a fost scos în afara legii. Dar adaugă că decizia nu a fost comentată public de cele mai importante ONG-uri pentru drepturile omului din Moldova.

Raportul de țară al Departamentului de Stat al SUA notează că guvernul moldovean a blocat accesul la conținut online considerat periculos pentru securitatea statului, inclusiv la pagini web care justificau războiul la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei sau făceau apel la nesupunere civică.

Departamentul de Stat al SUA mai scrie că decizia din 30 octombrie 2023 a Comisiei pentru Situații Excepționale, prin care a fost sistată licența de emisie a șase posturi TV, a fost criticată de mai multe ONG-uri, care au cerut autorităților să prezinte motivele și dovezile care au stat la baza deciziei.

Documentul mai relevă că, deși legislația protejează libertatea de exprimare, piața media din Moldova este afectată de influența oligarhilor și a Rusiei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Durata studiilor la unele specialități de la medicină se micșorează

Programul de Studii în Asistență Medicală Generală urmează să fie redus la trei ani. În prezent acesta are o durată de patru ani.
Programul de Studii în Asistență Medicală Generală urmează să fie redus la trei ani. În prezent acesta are o durată de patru ani.

Viitorii studenți la programele de studii Sănătate publică, Tehnologie radiologică și Optometrie vor studia trei ani, în loc de patru, cum este în prezent. Totodată, la unele specialități se va micșora durata de studii în secundariat clinic. Modificările au fost aprobate pe 24 aprilie de Guvern.

Cei care vor face secundariatul clinic în domenii precum neurochirurgia, cardiochirurgia, cardiologia intervențională, domeniile oncologice - vor studia de la unu la doi ani.

Reducerea duratei de studii pentru unele specialități din medicină va asigura plasarea timpurie a absolvenților în câmpul muncii și va eficientiza cheltuielile financiare pentru pregătirea cadrelor medicale cu studii superioare de licență și postuniversitare, se arată în proiectul de modificare a Codului Educației.

Prima promoție de tehnicieni radiologi cu facultate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:18 0:00

De asemenea, prin noile modificări, autoritățile vor să se alinieze la practica internațională, prezentă inclusiv în țările Uniunii Europene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Profesorii practicieni” vor putea preda în universități fără studii de doctorat

Specialiștii vor putea preda cursuri practice doar la nivelurile de licență.
Specialiștii vor putea preda cursuri practice doar la nivelurile de licență.

Persoanele care nu au studii de doctorat, dar vor să predea în universități, vor avea această posibilitate. Ministerul Educației și Cercetării modifică Codul Educației în acest sens pentru a permite specialiștilor din mai multe domenii să predea studenților.

Este vorba în special de profesioniștii care nu au studii de doctorat în domeniul animației, designului jocurilor, tehnici de utilizare a audiovizualului sau jurnalism.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a spus în cadrul ședinței Guvernului, pe 24 aprilie, că aceste modificări vor permite specialiștilor cu o bogată experiență profesională să predea în universități și, astfel, studenții vor avea parte de studii mai bune.

„Vă dați seama că pentru designul jocurilor este foarte multă competență în domeniu și nu neapărat în mediul universitar, și atunci o asemenea prevedere ne va permite să aducem cei mai buni specialiști în mediul universitar”, a spus Perciun.

Contactată de Europa Liberă, rectora Universității Pedagogice „Ion Creangă”, Alexandra Barbăneagră, a spus că introducerea acestor modificări în Codul Educației a fost făcută la solicitarea rectorilor și că universitatea are deja angajați cinci „profesori practicieni”.

„Vin specialiști foarte buni din mediul de afaceri sau din alte domenii și aceste modificări ne vor permite să îi angajăm fără probleme. Ei sunt practicieni și pentru anumite cursuri din IT, animație sunt foarte valoroși”, susține rectora.

Alexandra Barbăneagră a mai spus că profesorii practicieni vor putea preda doar la licență, la cursurile practice. Teoria și orele la masterat vor fi predate în continuare doar de cei care au studii de doctorat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Preotul care i-a făcut slujbă de pomenire lui Navalnîi, suspendat de Biserica rusă

Mormântul lui Aleksei Navalnîi la o zi după înmormântare, la 2 martie 2024.
Mormântul lui Aleksei Navalnîi la o zi după înmormântare, la 2 martie 2024.

Patriarhul Moscovei și Întregii Rusii Kiril a semnat un decret prin care îi interzice preotului Dmitri Safronov să mai dea binecuvântări și să poarte cruce și sutană vreme de trei ani.

Site-ul în limba rusă al Europei Libere scrie că Safronov, care a ținut slujbă de pomenire la mormântul fostului lider de opoziție Aleksei Navalnîi la 40 de zile după înmormântare, a fost de asemenea mutat la altă biserică din Moscova prin decretul datat 15 aprilie și publicat marți.

„După o perioadă de căință, în baza informațiilor de la locul de penitență, se va lua o decizie despre posibilitatea ca el să-și reia datoria de preot”, se spune în decret.

Biserica Ortodoxă Rusă nu a dat detalii despre motivele acestei decizii.

Navalnîi, unul din cei mai activi critici ai președintelui rus Vladimir Putin, a murit la o colonie penitenciară de dincolo de Cercul Polar arctic în februarie, când ispășea o sentință de zeci de ani de închisoare pentru „extremism”.

După moartea lui Navalnîi, autoritățile au refuzat zile la rând să o lase pe mama lui să-i vadă și să-i preia trupul, invocând o anchetă asupra cauzelor morții.

Mama disidentului a spus că autoritățile ruse ar fi somat-o să facă o înmormântare discretă. Până la urmă, însă, mii de oameni și-au făcut curaj și au participat la funeralii la Moscova, la 1 martie, sub supravegherea unui contingent substanțial de forțe de ordine.

Preotul Safronov a semnat un apel în care mai mulți clerici au cerut public ca trupul lui Navalnîi să fie predat familiei și a fost prezent la înmormântare.

Potrivit unor informații de pe un canal Telegram anonim, mai recent preotul Safronov a refuzat să dea citire la biserică rugăciunii „Pentru Victoria Sfintei Rusii”, impusă de Patriarhia lui Kiril în legătură cu războiul din Ucraina.

Biserica Ortodoxă Rusă îl susține ferm pe președintele Vladimir Putin, ajutându-l în promovarea politicilor sale social-conservatoare, cum ar fi respingerea persoanelor LGBT+, ca și în chestiuni referitoare la războiul din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Un nou tip de semnătură electronică va fi disponibilă de pe telefonul mobil

Poză simbol
Poză simbol

Guvernul a adoptat o hotărâre prin care face disponibilă un nou tip de semnătură electronică avansată, care va fi accesibilă de pe telefonul mobil. Această funcție va fi disponibilă urmare a dezvoltării serviciului EVOSign.

Potrivit Cabinetului de Miniștri, serviciul EVOSign va spori interacțiunea digitală a sectorului privat cu sectorul public, urmând să faciliteze procesul de autentificare și accesare în cadrul sistemelor informaționale de stat și să reducă termenul de prestare a serviciilor publice.

Instrumentul de autentificare și semnare va fi lansat sub formă de semnătură electronică avansată, ce va permite identificarea semnatarului și va putea fi utilizată în majoritatea raporturilor cu statul.

„De asemenea, serviciul EVOSign va implementa metodele de identificare la distanță, sporind astfel accesul la servicii digitale pentru toți cetățenii Republicii Moldova, inclusiv pentru cei care se află în afara țării”, se menționează în comunicatul Guvernului.

Potrivit datelor statistice pentru anul 2023, în R. Moldova semnătura electronică calificată și de identitate digitală este utilizată de circa 250 de mii de persoane, ceea ce reprezintă sub 10% din populația adultă a țării.

În cadrul ședinței din 24 aprilie, Guvernul a aprobat instituirea platformei pentru gestionarea documentelor digitale, denumit MDocs, care va fi accesibil instituțiilor publice, entităților private și cetățenilor.

„Va fi încurajat schimbul electronic de documente între autoritățile și instituțiile publice din R. Moldova și va fi redus costul de prestare a serviciilor publice”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Germanii vor relua finanțarea pentru agenția ONU din Gaza. Nu sunt dovezi că ar fi ajutat Hamasul

Demonstranți israelieni „deghizați” în luptători palestinieni demonstrează în râsetele mulțimii la 3 aprilie 2024 în fața sediului din Ierusalim al UNRWA, agenția pentru refugiați acuzată fără dovezi că ar fi colaborat cu Hamas.
Demonstranți israelieni „deghizați” în luptători palestinieni demonstrează în râsetele mulțimii la 3 aprilie 2024 în fața sediului din Ierusalim al UNRWA, agenția pentru refugiați acuzată fără dovezi că ar fi colaborat cu Hamas.

Guvernul Germaniei a anunțat miercuri că va relua în viitorul apropiat cooperarea cu agenția ONU de ajutorare a refugiaților palestinieni (UNRWA), după ce un raport internațional nu a găsit dovezi că angajații ei ar fi fost pro-Hamas.

Israelul a sesizat ONU că mai mulți colaboratori UNRWA ar fi sprijinit atacul din 7 octombrie în care Hamas, organizație considerată teroristă inclusiv în SUA și UE, a ucis peste 1200 de oameni și a luat 250 de ostatici.

DPA amintește că acuzațiile israeliene au fost respinse din start de oficialii ONU, dar 16 țări care finanțau UNRWA, inclusiv SUA, Marea Britanie, Franța și Germania au suspendat transferurile de bani.

Agenția a rămas cu o „gaură” în buget de 450 de milioane de dolari.

UNRWA joacă un rol esențial în ajutorarea civililor din Gaza, dintre care unii au ajuns să sufere de foame și să moară de boli banale în timpul campaniei militare israliene pornită în urmă cu mai bine de jumătate de an, soldată cu peste 34.000 de morți.

Raportul internațional publicat luna aceasta de o comisie condusă de fosta ministră de externe franceză Catherine Colonna a constatat că deși unii angajați UNRWA din Gaza și-au exprimat în mod neadecvat simpatii politice pentru radicalii palestinieni, nu există dovezi că i-ar fi ajutat.

Între timp, agenția a concediat unii angajați, iar Secretarul General ONU, António Guterres, a promis o reformă profundă.

În ultimele zile, mai mulți donatori, ca Australia, Canada, Suedia și Japonia și-au reluat cooperarea cu UNWRA.

Campania militară israeliană din Gaza și uciderea pe scară largă a civililor au fost criticate într-un raport anual al organizației pentru drepturile omului Amnesty International, publicat miercuri.

Raportul condamnă atât Israelul, cât și milițiile Hamas, ca și țările și organizațiile care le sprijină în confruntarea din Orientul Mijlociu.

Amnesty International înfierează ceea ce numește „campania de pedepsire colectivă” a palestinienilor de către Israel, ca și ignorarea legilor și practicilor umanitare în actuala campanie din Gaza.

Acestea nu sunt primele critici ale organizației la adresa Israelului, a cărui diplomație a acuzat-o deja de mai multe ori de „antisemitism”, mai ales după 7 octombrie

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Guvernul a numit un fost primar în fruntea Agenției Moldsilva

Victor Durbală a fost anterior șef adjunct al Ocolului silvic Ghidighici din cadrul întreprinderii silvice Chișinău, inspector principal în domeniul ecologic și manager în domeniul cinegetic.
Victor Durbală a fost anterior șef adjunct al Ocolului silvic Ghidighici din cadrul întreprinderii silvice Chișinău, inspector principal în domeniul ecologic și manager în domeniul cinegetic.

Cabinetul de Miniștri l-a numit pe fostul primar al localității Ghidighici din mun. Chișinău, Victor Durbală, în funcția de director al Agenției Moldsilva. El va prelua funcția din 25 aprilie.

Propunerea a fost făcută de ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, care a menționat că Durbală deține o vastă experiență în domeniul silvic. El a fost anterior șef adjunct al Ocolului silvic Ghidighici din cadrul întreprinderii silvice Chișinău, inspector principal în domeniul ecologic și manager în domeniul cinegetic.

Între 2019 și 2023, Durbală a fost primar al satului Ghidighici din municipiul Chișinău.

Premierul Dorin Recean a afirmat că activitatea noului director al Agenției Moldsilva trebuie să se axeze pe eliminarea corupției în domeniul silvic, eficientizarea întreprinderii și creșterea gradului de împădurire. În urmă cu o zi, președinta Maia Sandu, a promulgat noul Cod silvic al Republicii Moldova, care, potrivit șefei statului, aduce mai multe mecanisme de protecție a pădurilor din țară.

Agenția a rămas fără director după ce, la 15 martie, Valeriu Caisîn și-a dat demisia din funcție. Decizia acestuia a venit la două zile după ce premierul Dorin Recean a anunțat o remaniere în echipa guvernamentală, fiind demisă ministra Mediului, Rodica Iordanov.

Tot în ședința din 24 aprilie, Guvernul l-a numit pe Veaceslav Rapcinschi în funcția de director general al Agenției Interetnice, iar pe Marina Bzovîi în calitate de administratoare a Moldova IT Park.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Procurorii anticorupție trimit în judecată dosarul Evgheniei Guțul

Evghenia Guțul este acuzată de procurori că între 2019 și 2022 ar fi introdus ilegal în țară „mijloace financiare necontabilizate”, care proveneau din Federația Rusă.
Evghenia Guțul este acuzată de procurori că între 2019 și 2022 ar fi introdus ilegal în țară „mijloace financiare necontabilizate”, care proveneau din Federația Rusă.

Dosarele împotriva bașcanei autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, și a unei secretare din fostul Partid Șor au fost trimise în judecată, a anunțat Procuratura Anticorupție pe 24 aprilie.

Comunicatul procuraturii zice că ambelor le este incriminată „acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral și partidului politic din partea unui grup criminal organizat”.

Cercetarea procuraturii împotriva Evgheniei Guțul se bazează pe două capete de acuzare.

În primul, procurorii afirmă că, între 2019 și 2022, Guțul ar fi activat în calitate de secretară într-un departament al fostului Partid Șor și s-ar fi implicat activ în „activitate de introducere sistematică a mijloacelor financiare necontabilizate” în Republica Moldova.

Procurorii spun că acești bani provin din partea unui grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, și au fost introduși în țară prin efectuarea curselor aeriene și terestre.

Pe un alt capăt de acuzare, Guțul, în calitate de complice, din octombrie 2022 până în noiembrie 2022, ar fi fost responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate de Partidul Șor în fața instituțiilor publice din Chişinău.

Procuratura Anticorupție precizează că Guțul și a doua învinuită nu și-au recunoscut vina. Dosarul a fost trimis pentru examinare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Romii cehi au în sfârșit memorialul Holocaustului, pe locul ocupat decenii la rând de o fermă de porci

Memorialul Holocaustului etniilor Roma și Sinti de la Lety (Cehia) înaintea ceremoniei de inaugurare, la 23 aprilie 2024.
Memorialul Holocaustului etniilor Roma și Sinti de la Lety (Cehia) înaintea ceremoniei de inaugurare, la 23 aprilie 2024.

În Cehia s-a inaugurat marți, 23 aprilie, un memorial pe locul unei tabere de concentrare pentru romi din al doilea război mondial. După zeci de ani de eforturi, autoritățile cehe au acceptat să demoleze ferma de porci ridicată pe locul lagărului, făcând loc monumentului.

„E o știre foarte bună pentru mine că proiectul a ajuns la final, în sfârșit”, a spus jana Horvathova, directoarea Muzeului Culturii Romilor, care administrează monumentul, citată de Associated Press.

După prăbușirea comunismului în 1989, activiștii romi încurajați de atmosfera liberală instaurată în Cehoslovacia au început demersuri pentru îndepărtarea crescătoriei de porci de la Lety, la 100 km sud de Praga. Guvernele cehoslovace și cehești care s-au succedat de atunci la putere au spus mereu că nu sunt bani.

Între august 1942 și august 1943, cam 1.300 de romi au fost internați în „tabăra de familii de țigani” de la Lety, pe teritoriul a ceea ce era atunci Protectoratul nazist al Boemiei și Moraviei.

Cel puțin 335 de oameni au murit în lagărul administrat de autoritățile locale, nu direct de naziști – iar toți ceilalți au fost trimiși la moarte la Auschwitz.

În 1995, președintele ceh Vaclav Havel a inaugurat un mic monument în apropierea fermei.

Guvernul ceh a cumpărat în 2018 cu 17 milioane de euro, de la proprietarul ei privat, crescătoria de porci înființată în anii 1970. Ea a fost demolată în 2022, permițând cercetări arheologice și începerea lucrărilor la memorial.

Doar 600 de romi din cei 6.500 care trăiau în 1942 în Cehoslovacia au supraviețuit Holocaustului.

Actuala minoritate romă de 250.000 oameni se confruntă cu discriminări și prejudecăți în țara central-europeană cu 10 milioane de locuitori.

Activiștii romi se plâng de lentoarea cu care autoritățile abordează un alt capitol dureros al istoriei recente, anume sterilizarea forțată a mii de femei rome în Cehoslovacia socialistă.

Efortul de a obține scuze și compensații pentru victimele acestei practici este îngreunat de impunerea unor criterii de eligiblitate imposibile (documente medicale de mult pierdute, sau care n-au fost emise niciodată) și de lipsa de bunăvoință a unor funcționari publici.

Cehia este criticată de asemenea periodic de organismele europene și internaționale pentru că nu pune capăt segregării rasiale în școli, într-un sistem care încă trimite copiii romi aproape automat în școli speciale, sub pretextul unor deficiențe mintale inventate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Au omorât evrei, dar România i-a achitat. CtEDO condamnă acum România

Victime ale pogromului de la Iași, din 26-30 iunie 1941, inițiat de mareșalul Ion Antonescu, în materiale redactate de Arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România; Arhivele Naționale Iași.
Victime ale pogromului de la Iași, din 26-30 iunie 1941, inițiat de mareșalul Ion Antonescu, în materiale redactate de Arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România; Arhivele Naționale Iași.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru că în anii 1990 a achitat postum doi participanți la pogromul de la Iași, în care au fost uciși în 1941 peste 13.000 de evrei.

Cei doi ofițeri români, prezentați în dosarele CtEDO cu inițialele: R.D. și G.P., au fost condamnați după război, în anii 1950, pentru crime de război și crime împotriva umanității.

Agerpres amintește că după căderea comunismului, dosarele celor doi militari și ale altora asemeni lor au fost redeschise. Ei au fost achitați de Curtea Supremă de Justiție pentru că n-ar fi făcut decât să îndeplinească ordine și nu s-ar fi implicat în uciderea evreilor, crimă care ar fi fost exclusiv „opera” trupelor germane.

Dar doi supraviețuitori ai Holocaustului, Leonard Zăicescu şi Ana Fălticineanu, ambii acum în vârstă de aproape 100 de ani, ambii din București, au aflat despre cazul achitării celor doi ofițeri de armată în 2016, la o conferință organizată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel", și au „mers pe urmele” deciziei de achitare din anii 1990.

Ei s-au plâns în instanță că „rejudecarea” celor doi criminali de război, între timp decedați, s-a făcut în taină și nu a ținut seama de natura antisemită a faptelor incriminate, afectându-le lor, ca supraviețuitori ai Holocaustului, integritatea psihologică.

În decizia CtEDO publicată la 23 aprilie se recunosc daunele aduse supraviețuitorilor Holocaustului prin cele două achitări din anii 1998 și 1999. Se mai spune că argumentele Curții de Justiție, inclusiv că doar trupele germane au desfăşurat acţiuni împotriva evreilor pe teritoriul României, au fost scuze sau eforturi de a diminua responsabilitatea statului român şi de a arunca vina asupra altei naţiuni pentru Holocaust.

Într-o decizie care mai poate fi atacată la Strasbourg, CtEDO a stabilit că România trebuie să le plătească reclamanţilor suma de 8.500 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli de judecată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Recensământ 2024: „La o zi de activitate, unii recenzori renunță și pleacă din funcție”

Recensământ 2024. Imagine din Satul Tricolici, raionul Căușeni.
Recensământ 2024. Imagine din Satul Tricolici, raionul Căușeni.

Mai mulți recenzori din municipiul Chișinău, implicați în colectarea datelor pentru recensământ, au renunțat să mai activeze la o zi sau două de recenzare. Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), aceștia vor fi înlocuiți cu alți recenzori de rezervă.

Refuzul populației de a răspunde la întrebări și complexitatea procesului de numărare îi face pe mulți recenzori să-și abandoneze munca, după numai o zi sau două. Cea mai mare rată de abandon este în municipiul Chișinău, a declarat șefa adjunctă a BNS, Aurelia Spătaru, pe 23 aprilie, la un eveniment dedicat mersului Recensământului populației și locuințelor 2024.

În primele două săptămâni de când a început recensământul, au fost chestionate 640 de mii de persoane și 445 de mii de locuințe.

„Nu au fost aplicate sancțiuni, amenzi, chiar dacă mai multe persoane au refuzat să fie chestionate. Sunt cazuri când populația este agresivă. Am avut un caz în care o recenzoare a fost lovită. Cazul a fost înregistrat la Poliție”, a spus Aurelia Spătaru.

„Când am recrutat personalul pentru recensământ, am identificat recenzorii, plus încă 30% rezervă. La două săptămâni de la începerea recensământului, am luat deja 5% din rezervă”, spune reprezentanta BNS.

Potrivit Aureliei Spătaru, procesul de recrutare a recenzorilor a fost cea mai mare provocare pentru Biroul Național de Statistică, chiar dacă la recensământul de anul acesta au fost angajați doar 4.000 de recenzori, față de 12.000 cât au fost angajați la recensământul din 2014.

Recensământ într-un sat cu trei oameni și zeci de case pustii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:43 0:00

Recensământul include și spațiile colective de locuit: cămine studențești, instituții de adăpostire a bătrânilor, a persoanelor cu dizabilități sau a persoanelor fără domiciliu.

„Pentru spațiile colective de locuit vom avea recenzori separați. Pentru penitenciare deja avem identificați recenzorii, urmează să-i instruim și să înceapă recenzarea”, a spus directoarea generală adjunctă a BNS.

Începând cu data de 8 aprilie și până pe 7 iulie, în R. Moldova se desfășoară Recensământul Populației și Locuințelor 2024. Autoritățile estimează că primele date preliminare vor fi publicate după șase luni de la finalizarea recensământului.

Ultimul recensământ al populației și locuințelor a avut loc în 2014. Datele au fost prezentate peste 3 ani și au arătat că R. Moldova avea circa 3 milioane de locuitori, cu aproximativ 400.000 mai puțini decât la precedenta numărătoare, din 2004.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Poliția denunță o schemă de contrabandă cu bani, după revenirea de la Moscova a susținătorilor lui Șor

Captură de ecran, Privesc.eu, de la conferința de presă susținută de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, și șeful interimar al PCCOCS, Viorel Furtună, despre un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor.
Captură de ecran, Privesc.eu, de la conferința de presă susținută de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, și șeful interimar al PCCOCS, Viorel Furtună, despre un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor.

Autoritățile moldovene spun că au confiscat peste un milion de dolari în timpul perchezițiilor de la Aeroport, din 22 aprilie, după revenirea de la Moscova a susținătorilor oligarhului fugar Ilan Șor, participanți la lansarea unui nou bloc politic pro-rus „Pobeda”.

Zeci de persoane care reveneau din Federația Rusă au fost plătite de „o grupare criminală” pentru a aduce bani în țară, a declarat șeful Inspectoratului General de Poliție (IGP), Viorel Cernăuțeanu, într-o conferință de presă, pe 23 aprilie.

Potrivit lui, au fost efectuate 135 de percheziții la aeroport și 27 la domiciliile unor persoane vizate, într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor.

Sumele de bani pe care persoanele încercau să le aducă în Moldova nu depășeau plafonul de 10 mii de euro pentru sumele ce nu trebuie declarate la intrarea în țară. Cărăușii, consideră Poliția, primeau recompense de 300-500 sute de dolari.

„Sumele care erau intenționate spre introducere în țară depășeau 16 mii de unități convenționale, ceea ce constituie 800 mii de lei, dar s-a văzut din modul de organizare a unor participanți că această sumă o depășește pe cea încadrată juridic. Vorbim de peste 20 milioane de lei, la cursul de azi”, a declarat Viorel Cernăuțeanu.

Potrivit organelor de urmărire penală, o parte din persoanele care au reușit să treacă inițial cu banii în țară au transmis deja sumele colectorului care asigura procesul, sub diferite forme, la aeroport sau în drum spre casă.

Poliția continuă perchezițiile la domiciliul mai multor persoane pe întreg teritoriul țări.

La aceeași conferință de presă, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Viorel Furtună, a spus că, în urma celor peste 150 percheziții de noaptea trecută, a fost pornită o cauză penală în baza Art.248, alineat 7 - contrabandă, în interesul unui grup criminal organizat, săvârșită de mai multe persoane.

De asemenea, au fost ridicate sumele de 62 mii ruble, 3070 euro și peste un milion de dolari SUA, precum și 128 telefoane mobile. O parte din persoanele vizate au conlucrat și comunicat cu instituțiile de drept, au mai spus reprezentanții autorităților.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Membri ai trupei rock rusești Bi-2 au solicitat cetățenia Moldovei

Bi-2, în concert la Moscova, iunie 2021
Bi-2, în concert la Moscova, iunie 2021

Membrii unei trupe rock rusești care se opune războiului din Ucraina au solicitat cetățenia Republicii Moldova. Anunțul l-a făcut Adrian Băluțel, șeful cabinetului președintei Maia Sandu.

Mai mulți membri ai trupei Bi-2 și familiile lor au depus marți, 23 aprilie, actele pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova, a scris oficialul moldovean pe Telegram.

Celebra trupă s-a refugiat în Israel din Tailanda, în luna ianuarie, după ce autoritățile thailandeze i-au reținut pe muzicieni pentru că lucrau fără autorizație, amenințând să-i expulzeze în Rusia.

Trupa Bi-2 este cunoscută pentru condamnarea invaziei Rusiei în Ucraina. Anul trecut, ministerul rus al justiției l-a etichetat pe solistul Igor Bortnik drept „agent străin”, după ce acesta l-a criticat pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

Mai mulți membri ai trupei dețin atât cetățenie rusă, cât și israeliană, iar grupul (fondat în Belarus, în 1988) a activat o vreme în Israel, în anii 1990, precizează Reuters.

Șeful cabinetului prezidențial, Adrian Băluțel, a declarat că Moldova „va rămâne în continuare prietenoasă cu toți oamenii care își doresc să trăiască în pace și bună înțelegere” și-i va ajuta pe cei „care fug de război”.

Dosarele de obținere a cetățeniei vor fi examinate prin prisma „acordării cetățeniei în interesul Republicii Moldova”, a precizat oficialul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Chișinăul condamnă exercițiile militarilor ruși din Zona de Securitate

Militar rus, la unul din punctele de control din Zona de Securitate de la Nistru.
Militar rus, la unul din punctele de control din Zona de Securitate de la Nistru.

Contingentul militar rus de menținere a păcii în Zona de Securitate de la Nistru a desfășurat antrenamente marți, 23 aprilie, pe care Chișinăul le-a calificat drept ilegale, „provocatoare” și „contrare principiilor de pacificare”.

Militarii ruși au făcut exerciții la posturile de control din preajma localităților Dubăsari, Cocieri, Bender, Fârlădeni și Hagimus, și au imitat respingerea unor atacuri asupra posturilor Forțelor Mixte de Menținere a Păcii, precizează un comunicat al delegației moldovene în Comisia Unificată de Control (CUC), mecanism tripartit ce supraveghează situația din Zona de Securitate.

„Desfășurarea antrenamentelor fără coordonările necesare provoacă noi tensiuni în Zona de Securitate, speriind populația și demonstrând argumente suplimentare că actele constituante ale misiunii de menținere a păcii pe râul Nistru sunt încălcate în mod grav și sistematic”, se spune în comunicatul citat.

Autoritățile moldovene a îndemnat contingentul rus, dar și cel transnistrean al forțelor de menținere a păcii să excludă „asemenea acțiuni provocatoare, contrare principiilor de pacificare și legislației Republicii Moldova”.

Militarii ruși au desfășurat ultimele exerciții la posturile de menținere a păcii, fără notificarea CUC, pe 22 decembrie 2023. În timpul aplicațiilor, forțele rusești au folosit arme, echipamente și tehnică militară. Reprezentanții Chișinăului afirmă că militarii ruși și forțele separatiste transnistrene au blocat deplasarea observatorilor OSCE la fața locului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Ministrul ucrainean al agriculturii, anchetat pentru afaceri cu terenuri de 7 milioane de dolari

Ministrul Mikola Solski, ajuns în vizorul structurilor anticorupție, a deținut anterior și funcția de președinte al Comisiei pentru Agricultură a Radei Supreme de la Kiev.
Ministrul Mikola Solski, ajuns în vizorul structurilor anticorupție, a deținut anterior și funcția de președinte al Comisiei pentru Agricultură a Radei Supreme de la Kiev.

Procurorii ucraineni anticorupție au anunțat marți, 23 aprilie, că-l suspectează pe ministrul ucrainean al agriculturii, Mikola Solski, de acțiuni de corupție. El e acuzat că ar fi condus o schemă de achiziționare ilegală de terenuri aflate în proprietatea statului.

Potrivit Biroului Național Anticorupție (NABU) de la Kiev, o investigație a procurorilor a relevat că între 2017 și 2021, Solski ar fi condus un grup de persoane care ar fi achiziționat ilegal terenuri publice în sumă de circa șapte milioane de dolari. În plus, el ar fi încercat ulterior să preia și alte terenuri agricole aflate în proprietatea statului, în sumă de 190 de milioane de hrivne (aproape cinci milioane de dolari), dar a eșuat după intervenția procurorilor, scrie presa ucraineană.

Deși comunicatul nu a indicat expres numele ministrului, procurorii au menționat că este vorba de un fost președinte al comisiei pentru agricultură a Radei Supreme, funcție deținută anterior de Mikola Solski, notează AFP.

Procurorii susțin că Solski și complicii săi au preluat terenurile prin distrugerea documentelor care indicau că două companii deținute de stat au dreptul de a le utiliza. Ulterior, ei ar fi convins funcționari publici să transfere acest drept pe numele membrilor organizației, ca parte a unei scheme guvernamentale pentru utilizarea terenurilor agricole „libere”.

Anterior, Solski a deținut mai multe afaceri în domeniul agriculturii, înainte de a fi ales ca deputat în Rada Supremă în 2019 și numit ministru al agriculturii în 2022.

Reuters scrie că Solski este primul ministru din guvernul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski care a primit statutul de suspect într-un caz de corupție. Anunțul vine în condițiile unei iminente remanieri guvernamentale la Kiev.

Procurorii ucraineni au precizat că l-au informat pe Solski despre statutul pe care îl deține în anchetă. Atât Ministerul Agriculturii, cât și ministrul au refuzat să comenteze informația.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Poliția de Frontieră dă replica aliaților lui Șor care spun că au fost „agresați” pe Aeroportul Chișinău

Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal au declarat că unii pasageri au încercat să evite controlul bagajelor, manifestându-se agresiv pe Aeroportul Chișinău în seara zilei de 22 aprilie.
Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal au declarat că unii pasageri au încercat să evite controlul bagajelor, manifestându-se agresiv pe Aeroportul Chișinău în seara zilei de 22 aprilie.

Poliția de Frontieră a confirmat un incident produs luni la Aeroportul Chișinău, spunând că a intervenit ca să mențină ordinea publică, după ce membri ai unui bloc pro-rus lansat de oligarhul fugar Ilan Șor duminică, la Moscova, s-au plâns că au fost hărțuiți la întoarcerea acasă.

În comunicatul emis pe 23 aprilie, Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal nu precizează dacă pasagerii se întorceau de la Moscova sau dacă erau membri ai blocului „Pobeda”, dar afirmă că toate acțiunile întreprinse de oamenii legii s-au încadrat în „atribuțiile de serviciu”.

Duminică, 21 aprilie, la Moscova, mai mulți politicieni moldoveni afiliați oligarhului fugar, Ilan Șor, au lansat un bloc electoral numit „Pobeda” („Victorie”), care își propune să unească opoziția împotriva guvernării pro-europene din Moldova, în perspectiva alegerilor prezidențiale de la toamnă.

Reprezentanți ai partidului de guvernământ PAS au calificat acțiunea drept „o rușine”. Procurorul general interimar, Ion Munteanu, a spus, luni, într-o emisiune la ProTV, că reuniunea de la Moscova ar avea o tentă de „atentare la securitatea statului” și că ar fi „o altă manifestare a grupului criminal Șor”. Organele de urmărire penală și de securitate examinează și „componenta de infracțiune trădare de patrie”, a spus Ion Munteanu.

La evenimentul de la Moscova au participat, între alții, membri ai partidelor „Renaștere”, „Șansă”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, „Victorie” și ai fostului partid „Șor”, precum și guvernatoarea autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul. Din conducerea blocului fac parte Ilan Șor, Evghenia Guțul și deputata Marina Tauber.

Blocul „Pobeda” susține, într-un comunicat difuzat luni seara, că forțele de ordine moldovenești au confiscat bani de la unii participanți la congresul de la Moscova, la revenirea acestora pe aeroportul Chișinău.

„Mulți dintre cei care s-au întors sunt persoane în vârstă. Au fost lăsați fără apă, au fost amenințați, le-au luat ultimii bani, astfel încât nu au avut cu ce să ajungă acasă. Mulți au trebuit să cheme ambulanța - nu oricine poate rezista la o asemenea presiune. Colegii noștri au fost interogați timp de mai multe ore”, se arată în comunicatul citat de presa rusă.

În legătură cu „situația creată” în seara zilei de 22 aprilie la Aeroportul Internațional Chișinău, Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal au declarat că unii pasageri au încercat să evite controlul bagajelor, manifestându-se agresiv.

„Pasagerilor li s-a solicitat la controlul vamal verificarea bagajelor, moment în care aceștia au manifestat opoziție și au încercat agresiv să eludeze controlul, adresând cuvinte jignitoare și provocatoare în direcția funcționarilor vamali și a polițiștilor de frontieră. S-a luat măsura îndepărtării acestora în scopul păstrării ordinii publice în zona de control bagaje a Aeroportului”, se spune în comunicatul celor două instituții.

Poliția de Frontieră afirmă că „rezistența manifestată” de acești pasageri ar fi provocat „perturbări în procesul de trecere a frontierei de stat, generând aglomerație” la alte curse sosite în Moldova.

Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal au îndemnat călătorii să respecte legea și să coopereze cu autoritățile pentru „evitarea astfel de situații și a consecințelor legale ale unui comportament neadecvat”. „De asemenea, se solicită de a nu implica autoritățile în dispute politice și subliniem necesitatea respectării angajaților responsabili de securitate”, se mai spune în comunicat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Asistentul unui europarlamentar german, acuzat de spionaj pentru China

Maximilian Krah, europarlamentarul AfD care figurează în noul scandal de spionaj, s-a făcut remarcat luna aceasta pentru participarea la o campanie de sprijinire a platformei chinezești TikTok, despre care serviciile de informații spun că reprezintă un risc de securitate.
Maximilian Krah, europarlamentarul AfD care figurează în noul scandal de spionaj, s-a făcut remarcat luna aceasta pentru participarea la o campanie de sprijinire a platformei chinezești TikTok, despre care serviciile de informații spun că reprezintă un risc de securitate.

Procurorii germani au anunțat arestarea unui membru al Parlamentului European care ar fi spionat în favoarea Chinei. Suspectul identificat drept Jian G. a fost reținut luni la Dresda.

Autoritățile germane nu au spus pentru care europarlamentar lucra, dar revista Spiegel a informat că ar fi vorba de Maximilian Krah, de la formațiunea anti-imigraționistă, eurosceptică Alternativa pentru Germania (AfD).

Krah este primul pe lista de candidați AfD la alegerile pentru Parlamentul European din iunie, potrivit Associated Press.

AP scrie că Jian G. ar fi transmis repetat chinezilor informații despre negocieri și deliberări din Parlamentul European. Procurorii mai spun că ar fi urmărit disidenți chinezi stabiliți în Europa.

Știrea arestării asistentului, care lucra pentru Krah din 2019, vine la doar o zi după ce într-un caz separat germanii au arestat trei persoane sub bănuiala că ar fi ajutat China să obțină tehnologie militară germană.

Arestarea asistentului lui Krah este o nouă lovitură de imagine pentru AfD, formațiune înființată în urmă cu 11 ani.

Recent, poliția din Cehia a informat că Petr Bystron, numărul doi pe lista AfD pentru „europarlamentare”, după Krah, ar fi primit zeci de mii de euro de la un portal de știri pro-rusesc cu sediul la Praga, specializat în dezinformare.

Bystron a negat acuzația și a cerut serviciilor cehești să facă publice dovezile, anume înregistrările audio pe care spun că le-ar avea. Cehii le-au prezentat doar într-o comisie parlamentară de la Praga, ai cărei membri au confirmat că acuzația este reală.

Și mai recent, altă figură influentă din AfD, Björn Höcke, liderul regional al partidului în landul Turingia, a compărut în instanță sub acuzația că ar fi folosit o lozincă nazistă, la un miting electoral, în 2021. Procesul este încă în desfășurare.

Într-o reacție la știrea arestării asistentului din Parlamentul European, ministra de Interne a Germaniei, Nancy Faeser, a spus marți că dacă se adeverește, informația este „extrem de gravă”, semnalând o amenințare la adresa „democrației europene”.

Beijingul a respins acuzația, spunând marți prin vocea unui purtător de cuvânt al ministerului de Externe că face parte dintr-o campanie de „denigrare și suprimare” a Chinei.

(Știre bazată pe relatări AP și AFP. M. Țicudean)

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Ministrul Dan Perciun: „Reforma învățământului profesional tehnic va continua”

Imagine de la Colegiul de Inginerie din Strășeni, unde este implementat învățământul dual.
Imagine de la Colegiul de Inginerie din Strășeni, unde este implementat învățământul dual.

Ministerul Educației va continua reforma învățământului profesional tehnic, în pofida unor posibile nemulțumiri. Angajații ministerului vor vizita săptămâna aceasta colegiile și școlile profesionale vizate pentru a explica necesitatea schimbărilor, a declarat ministrul Dan Perciun.

În cele 15 instituții de învățământ, care urmează să fuzioneze cu altele mai mari, s-au făcut testări, în luna februarie, iar rezultatele obținute de elevi sunt îngrijorătoare, a explicat ministrul, pe 22 aprilie, într-o conferință de presă.

Dan Perciun a precizat că tinerii care învață în aceste instituții își vor continua studiile până la absolvire, perioadă în care vor activa și cadrele didactice.

„Până la încheierea studiilor generațiilor actuale, instituțiile vor continua să funcționeze, doar că într-o variantă fuzionată”, a spus ministrul.

El a adăugat că multe din aceste școli profesionale au un număr mic de elevi, iar Colegiul Pedagogic din Lipcani nu mai are nicio specialitate pedagogică.

Ministerul Educației a propus ca 15 instituții de învățământ profesional tehnic să fie reorganizate prin fuzionare, motivând că numărul de elevi scade de la an la an, iar banii din bugetul de stat pentru întreținerea lor nu sunt folosiți eficient.

Potrivit autorităților, pentru o bună funcționare, o școală profesională trebuie să aibă cel puțin 350 de elevi, iar un colegiu – 700. Însă, din cele 77 de instituții de învățământ profesional tehnic subordonate Ministerului Educației, doar 26 au suficienți elevi.

În decurs de două luni, după ce decizia va intra în vigoare, Ministerul Educației urmează să creeze comisii care se vor ocupa de reorganizare și de transmiterea bunurilor.

În ultimii 2 ani, mai multe universități de stat din R. Moldova au fuzionat, la fel, pentru optimizarea cheltuielilor, în condițiile în care numărul studenților s-a redus drastic, din cauza migrației.

În acest an, Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport (USEFS) va trece la Universitatea de Stat din Moldova (USM).

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Parlamentul francez începe dezbaterile privind legalizarea eutanasiei

Președintele francez Emanuel Macron a susținut că legea e necesară pentru că există situații „care din punct de vedere uman nu pot fi acceptate”.
Președintele francez Emanuel Macron a susținut că legea e necesară pentru că există situații „care din punct de vedere uman nu pot fi acceptate”.

Legalizarea eutanasiei în Franța a ajuns în atenția deputaților dintr-o comisie a Parlamentului de la Paris, care a început dezbaterile pe marginea inițiativei. Proiectul de lege se bucură și de sprijinul președintelui Emmanuel Macron.

Președintele francez a spus însă că o asemenea măsură ar trebui să fie oferită doar persoanelor care suferă de boli incurabile și de dureri fizice sau psihologice intense. Inițiativa legislativă folosește în linii mari termeni precum „sfârșitul vieții” sau „moarte asistată” în loc de „sinucidere asistată” sau „eutanasie”, scrie AFP.

Luna trecută, Macron a spus că Franța are nevoie de o astfel de lege pentru că „sunt situații pe care din punct de vedere uman nu pot fi acceptate”. Scopul unei astfel de inițiative, spunea șeful statului francez, este de a „reconcilia autonomia individului cu solidaritatea națiunii”.

Ministra sănătății, Catherine Vautrin, unul din autorii proiectului de lege, a declarat pentru presa franceză că textul este „extrem de echilibrat”, în parte grație condițiilor stricte privind autorizarea unei astfel de măsuri. Începând cu ziua de luni, 22 aprilie, o comisie parlamentară urmează să poarte discuții pe parcursul mai multor săptămâni, cu medici, lideri religioși, asociații de psihologi, filosofi, sociologi și experți în „moarte asistată”.

„Noi trebuie să-i ascultăm pe toți”, a spus președinta comisiei parlamentare, Agnes Firmin de Bodo. O primă variantă a textului legislativ ar urma să fie prezentată până pe 27 mai.

Cu toate acestea, un vot pe marginea acestei legi în plenul Parlamentului francez este puțin probabil să aibă loc înainte de 2025, din cauza opoziției liderilor religioși, Franța fiind o țară tradițional catolică. În plus, această lege este criticată și mulți lucrători medicali.

Una dintre principalele întrebări la care legea ar trebui să ofere un răspuns clar este dacă în cazul pacienților care nu pot lua o decizie privind eutanasierea, aceasta să fie luată de o echipă de medici calificați.

Proiectul de lege mai prevede că doar persoanele născute în Franța sau cele care sunt rezidenți de mai mulți ani în țară, vor putea face cerere pentru „moarte asistată”. Pacienții eligibili vor trebui să aibă peste 18 ani, să fie capabili să-și exprime în mod clar voința și să sufere de o boală sau condiție medicală care le reduce speranța de viață pe termen scurt sau mediu.

Maladiile psihiatrice, precum Alzheimer, sunt excluse din textul legii. Dacă va fi aprobată, legea ar reprezenta „progres și umanitate”, a spus Olivier Falorni, purtătorul de cuvânt al comisiei.

În prezent, pacienții francezi care suferă de boli terminale și doresc să-și pună capăt vieții pleacă în alte țări, ca Belgia, unde eutanasia este legală. Franța a adoptat totuși o lege în 2005 care a legalizat eutanasia pasivă, cum ar fi renunțarea la susținerea artificială a vieții, iar medicilor li se permite să inducă o „sedare profundă și continuă” pentru pacienții în fază terminală care suferă.

O misiune de evaluare a FMI poartă discuții la Guvern

Experți FMI consideră că, în ciuda unui cadru legislativ solid, corupția rămâne o provocare semnificativă în Moldova.
Experți FMI consideră că, în ciuda unui cadru legislativ solid, corupția rămâne o provocare semnificativă în Moldova.

O misiune de evaluare a FMI a purtat discuții cu premierul Dorin Recean, luni, despre agenda de reforme și dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Experții se află la Chișinău, în perioada 22 aprilie - 2 mai, pentru evaluarea programelor de finanțare ale FMI cu R. Moldova.

La întâlnirea cu delegația FMI condusă de Clara Mira, premierul Dorin Recean a vorbit despre eforturile guvernului moldovean de a relansa economia, de a îmbunătăți climatul investițional, precum și despre reformele din justiție și combaterea corupției.

„Continuarea reformelor în justiție va asigura sustenabilitatea acțiunilor noastre în toate celelalte domenii și va crea premisele necesare pentru dezvoltarea afacerilor, sporirea atractivității investiționale a țării noastre, precum și pentru consolidarea securității energetice”, a spus premierul Dorin Recean, potrivit serviciului de presă al Guvernului.

Într-o ultimă evaluare a FMI cu privire la creșterea economică și nivelul corupției în Moldova, publicată în februarie 2024, se spune că, în ciuda unui cadru legislativ solid, corupția rămâne o provocare semnificativă pentru țară, împiedicând creșterea economică și convergența cu UE. Deși constată anumite progrese în consolidarea instituțiilor juridice, documentul subliniază importanța agențiilor specializate în combaterea corupției, a unei urmăriri penale solide, precum și nevoia implicării societății civile și a expertizei internaționale.

Discuțiile de la Guvern cu experții FMI au vizat, de asemenea, politica bugetar-fiscală, consolidarea sistemului bancar și gestionarea eficientă și transparentă a finanțelor publice.

În următoarele zile, misiunea FMI va analiza evoluțiile recente din economie și progresul atins în implementarea programului autorităților, dar și va actualiza datele, evaluând perspectivele la nivel macroeconomic, precizează un comunicat al guvernului.

În luna aprilie, FMI a îmbunătățit ușor prognoza creșterii economice pentru acest an în Moldova, de la 2% la 2,6%, estimând un nivel al inflației de 5%.

Programul autorităților moldovene, susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF și EFF, are o durată de 40 de luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021.

În luna mai 2022, FMI a majorat volumul total de creditare a Republicii Moldova la circa 783 milioane de dolari americani, din care circa 459 milioane de dolari au fost deja debursate.

În decembrie 2023, la cererea guvernului de la Chișinău, FMI a aprobat un nou program, susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate (RSF), în valoare de circa 170 milioane de dolari, cu un termen de rambursare de 20 ani și o perioadă de grație de zece ani și jumătate.

Actuala misiune a FMI va face și o primă evaluare a programului finanțat prin intermediul RSF.

Un cunoscut actor român la Festivalul de Film de la Moscova, după ce l-a lăudat pe Putin

Dorel Vișan (al patrulea din stânga) și ceilalți membri ai echipei filmului „21 de rubini”, la deschiderea Festivalului de Film de la Moscova, vineri, 19 aprilie.
Dorel Vișan (al patrulea din stânga) și ceilalți membri ai echipei filmului „21 de rubini”, la deschiderea Festivalului de Film de la Moscova, vineri, 19 aprilie.

Actorul român Dorel Vișan a apărut vineri la deschiderea Festivalului de Film de la Moscova (19-26 aprilie), unde sunt înscrise în competiția principală un film din România și unul din R. Moldova.

Organizatorii au publicat fotografii cu actorul de 86 de ani pe „covorul” roșu al controversatului festival de film rusesc, care nu mai are acreditare internațională de când cu invadarea Ucrainei de către ruși.

Vișan l-a lăudat în mai multe rânduri pe președintele rus Vladimir Putin pentru că este un adevărat „patriot”, așa cum ar fi fost, potrivit aceluiași actor român, dictatorul român Nicolae Ceaușescu sau regele dac Burebista.

„Trebuie o nouă dictatură, o nouă dictatură inteligentă, a unui guvern, a unui președinte și a unui prim-ministru care să ordone, așa cum a ordonat domnul Putin. În Rusia se vorbește rusește, este lege în Rusia”, a spus Vișan ca invitat al unui podcast.

Într-o altă apariție, televizată, actorul l-a apărat pe Putin pentru „nenorocirile” care i s-ar imputa în mod nedrept în legătură cu războiul din Ucraina, spunând că acolo nici rușii „nu luptă cu călugărițe”.

Vișan, care a jucat mult în perioada comunistă și în anii tranziției, în film și teatru, s-a plâns în presă că are o pensie de numai 1400 de lei (280 de euro). El joacă unul din rolurile filmului „21 de rubini”, dus la Moscova de regizorul-preot din Oradea Ciprian Mega.

Mesaje de la Putin și Lavrov

Festivalul de Film de la Moscova, înființat în 1935, s-a numărat printre primele evenimente culturale rusești sancționate internațional după invazia rusă din Ucraina, asociația festivalurilor de film retrăgându-i acreditarea în martie 2022.

El este condus de mai mulți ani de cunoscutul suporter al lui Putin, regizorul rus Nikita Mihalkov. În cuvântul său de deschidere de vineri, el a lăudat, potrivit agenției TASS, „curajul” străinilor care au mers la această nouă ediție a festivalului.

La festivitatea de deschidere a fost prezentă și purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, cunoscută pentru retorica sa strident anti-occidentală și anti-ucraineană.

Participanților le-a fost citit un mesaj de la președintele Vladimir Putin și altul de la șeful Zaharovei, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.

S-a ținut un moment de reculegere pentru victimele atacului din martie de la o sală de concerte de lângă Moscova, pe care Kremlinul, fără să aducă vreo dovadă, l-a pus pe seama serviciilor secrete ucrainene.

În festival este înscris și filmul „Alive in Mo...” al regizorului moldovean Grigore Bechet.

Participarea cineaștilor români la festival a fost confirmată tocmai când, în urma unui articol al Europei Libere România, autoritățile române au interzis proiecția la București a unor filme rusești considerate „de propagandă”, provocând o reacție furioasă din partea Mariei Zaharova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Numărul specialiștilor în protecția copilului va fi triplat. „În R. Moldova, 40% din copiii din zonele rurale trăiesc în sărăcie”

În anul 2023, au fost înregistrate 876 de cazuri când copiii au plecat intenționat de acasă sau din centrele de plasament.
În anul 2023, au fost înregistrate 876 de cazuri când copiii au plecat intenționat de acasă sau din centrele de plasament.

Numărul specialiștilor în protecția drepturilor copilului urmează a fi triplat, după ce în ultimii zece ani erau cel mult 50 astfel de specialiști în toată R. Moldova.

Potrivit ministrului Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, la sfârșitul lui 2023, cel puțin 20 de mii de copii erau în situații de risc, însă, în realitate cifra ar fi cu mult mai mare.

„Începând cu luna aprilie, vom tripla numărul de specialiști în domeniul protecției copilului din R. Moldova. Acum, în prima linie avem 46 de specialiști, urmează să angajăm încă 150 de specialiști. Noi trebuie să ajungem la cel puțin 300 de astfel de specialiști la nivel de țară”, a declarat la un briefing de presă, pe 22 aprilie, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Potrivit lui Buzu, 120 de specialiști în protecția drepturilor copilului au fost deja angajați și acum aceștia urmează „un complex de formare”, încă 30 de persoane vor fi angajate până la sfârșitul lunii aprilie. Specialistul în protecția drepturilor copilului urmează să aibă un salariu de la 6.800 de lei la 7.200 de lei.

„Cei 150 de specialiști în protecția drepturilor copiilor vor fi angajați cu susținerea UNICEF. Vom continua să susținem cei mai vulnerabili copii și familiile acestora, dar și copiii refugiați în R. Moldova”, a spus reprezentanta de țară UNICEF Moldova, Maha Damaj.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ultimele date privind sărăcia arată că aproape 40% din copiii din zonele rurale ale R. Moldova trăiesc în sărăcie. Datele arată că intervențiile întreprinse de autorități reduc, în cel mai bun caz, sărăcia copiilor cu doar 5%.

„Noi aflăm despre situația reală a copiilor atunci când aceste cazuri tragice sparg tăcerea”, spune ministrul Buzu.

Conform legii nr.140 adoptată în 2013, specialiștii pentru protecția drepturilor copilului erau angajați până acum de către primăriile satelor (comunelor) și orașelor, în funcție de bugetele pe care le aveau. Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a menționat că, pe parcursul a acestor zece ani, în R. Moldova au activat între 30 și 50 de specialiști în protecția drepturilor copilului.

Potrivit autorităților, odată cu implementarea Reformei în domeniul asistenței sociale „RESTART” se propune, treptat/gradual, să fie instituite peste 300 de unități de specialiști pentru protecția drepturilor copilului, angajați ai autorităților tutelare locale și teritoriale, care să fie detașați să activeze în cadrul primăriilor și să realizeze activități de suport pentru exercitarea atribuțiilor autorității tutelare locale în domeniul protecției drepturilor copilului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Ministrul Dan Perciun a lansat „Săptămâna educației”

Ministrul Educației, Dan Perciun, a lansat un apel către întreaga societate de a contribui la creșterea calității educației în Republica Moldova.
Ministrul Educației, Dan Perciun, a lansat un apel către întreaga societate de a contribui la creșterea calității educației în Republica Moldova.

Ministerul Educației și Cercetării a anunțat lansarea, în premieră pentru Republica Moldova, a unei „ample” suite de evenimente, numită „Săptămâna educației”, care își propune să scoată în evidență importanța educației și necesitatea dezvoltării acestui „domeniu strategic”.

Timp de șapte zile (22-28 aprilie), vor fi aduse în discuție publică provocările principale ale sistemului educațional, dar și eventuale soluții, a declarat ministrul Dan Perciun, luni, la o conferință de presă, prezentând agenda acțiunii cu genericul „Moldova pentru educație”.

„Am ales acest generic pentru a recunoaște magnitudinea provocărilor pe care le avem în sistem și necesitatea de a ne mobiliza cu toții deopotrivă pentru a rezolva aceste probleme”, a spus ministrul, lansând un apel către întreaga societate de a contribui la creșterea calității educației în Republica Moldova.

„Avem provocări structurale importante pe care trebuie să le depășim, și le putem depăși doar împreună. Rezultatele PISA (programul de evaluare internațională a elevilor) din 2023 arată că avem 50% din elevi care nu ating un nivel minim de competență. Ne confruntăm cu un deficit de 7000 de cadre didactice”, a relevat ministrul.

În cadrul săptămânii educației, pe 25 aprilie, va fi lansat Parteneriatul Național „Moldova pentru Educație”, o inițiativă a Ministerului Educației și Cercetării, sub patronajul Președinției, pentru crearea unei rețele de 35 de școli model în Republica Moldova. Dan Perciun a precizat că la eveniment vor fi prezente și cele 11 companii din Moldova care au promis să investească peste 14 milioane de lei anul acesta în dezvoltarea rețelei școlilor model.

La același eveniment, vor participa reprezentanții giganților tehnologici Microsoft și Google „pentru a discuta inteligența artificială”, a declarat ministrul. Totodată, vor fi prezente companii din Ungaria și Polonia, care vor prezenta conținuturi digitale în limba română - manuale digitale interactive -, dar și companii moldovenești ce dezvoltă inovații în domeniul educației.

Ministrul Dan Perciun a mai spus că evenimente separate, în cadrul săptămânii educației, vor mai fi dedicate deficitului de cadre didactice și formării profesorilor, precum și problemelor cu care se confruntă adolescenții și modului în care părinții pot să răspundă acestor provocări.

O altă temă majoră a „Săptămânii educației” este lansarea conceptului de dezvoltare curriculară până în 2027. Iar în ultima zi va avea loc un eveniment destinat absolvenților clasei a XII-a, la care sunt așteptați 3.000 de tineri din țară la Chișinău, care vor fi încurajați să devină profesori.

„Săptămâna educației” în Moldova este susținută de Banca Mondială, USAID, UNICEF, UNDP, UNFPA, Uniunea Europeană, Ambasada Statelor Unite ale Americii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

În SUA se discută dacă este legal să „interzici” oamenii fără adăpost

Oameni fără adăpost sunt evacuați la Grants Pass, în statul Oregon.
Oameni fără adăpost sunt evacuați la Grants Pass, în statul Oregon.

În Statele Unite, Curtea Supremă de Justiție urma să discute luni dacă a le interzice oamenilor fără adăpost să doarmă în stradă este o pedeapsă prea dură și inumană.

Associated Press a scris că acest caz este cel mai semnificativ ajuns în atenția Curții în „decenii de viață fără adăpost” (homelessness, în engleză), un fenomen care atinge nivele record în SUA.

În California și alte state din vestul SUA, tribunalele au stabilit că este neconstituțional să amendezi și să arestezi oameni care dorm în condiții improvizate pe stradă dacă spațiile de cazare de tip refugiu nu sunt disponibile.

Mulți politicieni din ambele mari partide, Democrat și Republican, argumentează că justiția îi împiedică astfel să „facă ordine” în taberele sordide și periculoase pentru sănătatea publică.

„Parcurile sunt pentru copii”, susțin cei care vor evacuarea persoanelor homeless, la Grants Pass, în Oregon. Manifestanții mai atrag atenția că în „taberele” homeless s-ar folosi pe scară largă drogurile.
„Parcurile sunt pentru copii”, susțin cei care vor evacuarea persoanelor homeless, la Grants Pass, în Oregon. Manifestanții mai atrag atenția că în „taberele” homeless s-ar folosi pe scară largă drogurile.

Dar sute de organizații neguvernamentale spun că a permite prin lege municipalităților să pedepsească oamenii care nu au unde dormi va criminaliza fenomenul „homeless” și va agrava criza.

Departamentul Justiției din SUA a intervenit în dezbatere, spunând că oamenii nu trebuie pedepsiți doar pentru că dorm în aer liber, dar numai dacă este clar că nu au unde să meargă.

Cazul își are originea în orășelul Grants Pass, din Oregon. Acolo, primăria a început să amendeze oamenii cu 295 de dolari pentru dormitul sub cerul liber, după ce în parcurile orașului s-au înmulțit locurile de dormit improvizate, pe fondul agravării crizei spațiului locativ.

Măsura a fost anulată în principiu de un tribunal din San Francisco. El a invocat amendamentul 8, care interzice pedepsirea cetățenilor pentru ceva ce nu se află în puterea lor.

AP scrie că dezbaterea are loc când numărul oamenilor fără adăpost din SUA a crescut cu 12%, ca urmare mai ales a scumpirii mari a chiriilor și a încetării ajutoarelor de după pandemia de COVID.

Interzicerea dormitului sub cerul liber ca măsură de descurajare a persoanelor „homeless” a fost discutată în multe țări ale lumii. Ungaria este una din puținele care au chiar adoptat o lege împotriva oamenilor fără adăpost, anume în 2018, în ciuda protestelor organizațiilor pentru drepturile omului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG