Linkuri accesibilitate

Un ministru israelian merge la moscheea Al Aqsa, riscând escaladarea conflictului


Moscheea Al Aqsa din Ierusalim se află pe un loc sfânt pentru evrei și musulmani, deopotrivă.
Moscheea Al Aqsa din Ierusalim se află pe un loc sfânt pentru evrei și musulmani, deopotrivă.

Ministrul Securității Naționale din Israel, naționalistul Itamar Ben Gvir, a mers miercuri în complexul de clădiri al moscheii Al Aqsa, la Ierusalim, declarând că locul sfânt disputat aparține „numai statului Israel”. Gestul conceput din start ca protest poate complica și mai mult conflictul.

Ben Gvir, cunoscut pentru vederile sale extrem-naționaliste, a spus că vizita sa a fost un răspuns la recunoașterea statului palestinian, tot miercuri, mai devreme, de către Irlanda, Norvegia și Spania.

„Noi nu vom permite nici măcar declarații despre vreun stat palestinian”, a spus ministrul, citat de Associated Press.

Țările europene insistă că recunoscând statul palestinian vor să descurajeze extremiștii din conflictul din Orientul Mijlociu, favorizând o soluție diplomatică, moderată. Guvernul israelian, care și-a retras de îndată ambasadorii din țările „vinovate”, susține însă că ele fac jocul teroriștilor din Hamas.

Al Aqsa, rană deschisă

Complexul de clădiri din orașul vechi al Ierusalimului se ridică pe un loc considerat sfânt atât de către evrei (ei îi spun „Muntele Templului”) cât și de către musulmani („Nobilul Sanctuar”), iar disputele despre cui îi aparține mai mult au provocat numeroase ciocniri violente în trecut.

Potrivit legii israeliene, evreii pot vizita complexul de clădiri, dar nu pot să se roage sau să țină ritualuri religioase acolo.

În aprilie 2023, la Al Aqsa au avut loc o serie de confruntări violente după ce palestinienii s-au baricadat în complex, după ce aflaseră că un grup de evrei urmează să sacrifice ritual o capră.

Poliția israeliană a arestat sute de persoane, rănind în ciocniri câteva zeci, iar ca răspuns la incident milițiile palestiniene Hamas și Hezbollah au lansat asupra Israelului atacuri cu rachete dinspre Gaza și Liban.

Câteva luni mai târziu, în octombrie, după ce Hamas a ucis 1200 de israelieni într-un raid fără precedent, un lider al organizației a spus că operațiunea ar fi fost un răspuns la „necinstirea” moscheii Al Aqsa de către evrei.

„N-ar fi mai practic să-i ucidem?”

Vizita lui Itamar Ben Gvir vine pe fondul războiului din Gaza, declanșat după incursiunea în Israel pe 7 octombrie 2023 a luptătorilor din Hamas, organizație considerată teroristă de Israel și aliații săi.

În ajun, același ministru israelian cu vederi de extremă dreaptă spusese într-un interviu de presă că ar fi „foarte fericit” să locuiască în Gaza după război, anticipând că plecarea în masă a palestinienilor din teritoriul ocupat de Israel ar face loc coloniștilor evrei.

În interviul cu site-ul Kikar Hashabat, citat de Times of Israel, Itamar Ben Gvir și-a reiterat ideea „emigrației voluntare” a palestinienilor din Gaza, adăugând, totuși, că „nu chiar toți” trebuie să plece și că vor trebui refăcute prioritar așezările evreiești desființate în 2005, când Israelul s-a retras din enclava palestiniană.

Times of Israel amintește că poziția oficială a statului Israel de la începutul războiului din Gaza este că nu va ocupa militar teritoriul, ci va căuta să instaleze un regim alternativ la Hamas, care controlează în prezent enclava.

Itamar Ben Gvir, care nu este singurul ministru de extremă-dreapta din guvernul premierului Benjamin Netanyahu, și-a atras critici multiple când a întrebat în aprilie liderii armatei israeliene dacă nu ar fi mai bine ca palestinienii capturați în luptă să fie uciși pe loc, ca să nu se aglomereze închisorile israeliene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG