Se cheamă deportari.org și a fost creată, cu ajutorul inteligenței artificiale, de programatorul Mihai Focșa, un IT-st originar din Căușeni, stabilit la București: „Am deschis lista din Căușeni și, pe primele pagini, am văzut o femeie singură cu cinci copii, dintre care cel mai mic avea patru ani. Apoi încă o femeie cu mai mulți copii. M-am întrebat: aceștia erau dușmanii comunismului?”.
Programatorul a vrut la început să afle pentru sine cine dintre locuitorii orașului său natal a fost ridicat de regimul sovietic. Dar a ajuns să transforme materialele publicate de Arhiva Națională ca fotografii, pe care trebuia să le examinezi aproape ca pe vremuri – manual, pagină cu pagină - într-o bază de date digitală la dispoziția oricui, în care poți căuta ușor cu cuvinte cheie – nume de oameni sau de localități.
„Am creat câțiva agenți AI care au transcris documentele și au tradus numele și localitățile din rusă în română (...). Mulți utilizatori mi-au scris deja că și-au găsit pe liste bunicii, mătușile sau alte rude”, a spus autorul într-o discuție cu Europa Liberă.
Site-ul conține o hartă interactivă cu numele tuturor celor ridicați de către trupele sovietice de interne și ale securității statului, în cadrul Operațiunii Sud din 6-9 iulie 1949. Fiecare nume este arondat unei localități, unei gări de plecare, unui tren, unei gări de destinație, așa încât poți urmări traseul fiecărui deportat – femeie, bărbat, copil, prunc – din satul de baștină până hăt, în Celiabinsk, la poalele estice ale Uralilor, sau în Iakutsk, în fundul Siberiei.
Site-ul a trezit interesul imediat. În numai două săptămâni, a avut peste 20 de mii de vizualizări. Printre utilizatori - Lilia Botnari, originară din Orhei.
„Bineînțeles, văzusem mai devreme datele în arhivă, care au fost puse cu acces deschis”, spune Lilia.
Dar site-ul lui Mihai, unde poți încărca, de exemplu, fotografii din arhiva personală ale rudelor deportate, oferă o altă experiență, reprezentând, așa cum și-a propus și autorul, un spațiu consacrat memoriei victimelor.
Atenție la erori
Agenții AI au transformat documentele scanate ale Arhivei Naționale într-o bază de date interactivă, dar nu fără greșeli provenite fie din faptul că părți din documente sunt aproape ilizibile sau din faptul că ...
Acum, spune Mihai, urmează „partea cea mai grea: verificarea manuală”. „Au rămas aproximativ două mii de persoane ale căror nume sau date trebuie confirmate, pentru că unele pagini sunt foarte deteriorate sau numele de localități sunt scrise greșit, iar inteligența artificială nu le poate depista”, explică programatorul.
Mihai este în căutare de voluntari și istorici cu care să colaboreze la dezvoltarea proiectului. Speră că, într-o zi, va avea acces și la arhivele rusești pentru a completa lista celor deportați.
Își propune chiar ca site-ul său să devină cea mai amplă arhivă digitală dedicată deportărilor și represiunilor din RSS Moldovenească: „Aș vrea să fie un loc al memoriei. Dacă oamenii își găsesc rudele, îi încurajez să adauge fotografii și poveștile acestora. Așa nu vom uita niciodată ce s-a întâmplat și vom înțelege mai bine răul pe care l-a făcut regimul comunist”.
Vezi și reportajul de la Mereni, Anenii Noi, unde 17 tineri din R. Moldova și România participă la prima tabără de vară organizată la Muzeul în aer liber în memoria victimelor represiunilor politice.
Ce spune Arhiva Națională?
Pe scurt - că nu exclude o eventuală colaborare cu programatorul Mihai Focșa în ceea ce privește prezentarea datelor din arhivă publicului larg. Dar că toate datele generate cu ajutorul inteligenței artificiale trebuie verificate manual înainte de a fi publicate oficial.
„Am văzut platforma pe care a creat-o și apreciem inițiativa. Totuși, inteligența artificială a produs și unele erori de transcriere. Pentru o instituție publică este esențial ca informațiile să fie verificate, pentru că o singură literă greșită într-un nume poate face ca cineva să nu-și găsească rudele”, a spus Europei Libere Alexandru Cerbu, directorul adjunct al Arhivei Naționale.
Instituției i-a luat câțiva ani să adune, să digitalizeze și să publice online listele celor deportați, într-o prima încercare de crea o bază de date unică despre persoanele supuse represaliilor.
„Am centralizat informațiile pe care le aveam în arhivă și pe cele preluate de la Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Informații și Securitate”, spune Cerbu.
În prezent, baza de date conține informații despre aproximativ 40.000 de persoane și este actualizată în mod continuu.
„Cifra este aproximativă, deoarece într-un singur dosar pot figura de la o persoană până la peste o sută. În multe cazuri, în inventare apare doar primul nume, spre exemplu Ion Ursu, cu mențiunea «și alții». Aceste persoane urmează să fie identificate și introduse în baza de date”, explică Cerbu.
Deocamdată, pentru fiecare persoană sunt disponibile doar informațiile de bază – numele, patronimicul, anul nașterii și, acolo unde există, anul în care a fost supusă represiunii. Pe măsură ce arhiviștii verifică dosarele, baza de date este completată cu localitatea de origine, etnia și alte informații.
Etapa cea mai îndelungată și minuțioasă – care necesită mai ales resurse umane - este tocmai verificarea datelor, pentru că „trebuie verificată vizual fiecare pagină scanată”, adică mii de documente.
„Cea mai mare parte a muncii este deja făcută, însă acum urmează etapa în care fiecare înregistrare trebuie confirmată pentru a elimina orice eroare”, mai spune directorul adjunct al Arhivei Naționale.
Ce s-a întâmplat în iulie 1949
Deportările iulie 1949, cunoscute sub numele de Operațiunea „Sud”, reprezintă cel de-al doilea și cel mai amplu val de deportări în masă din istoria Basarabiei.
În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, peste 35.000 de oameni au fost urcați în vagoane pentru vite și deportați în următoarele zile în Siberia și Kazahstan.
Au avut de suferit în special familiile considerate de „chiaburi”, foști moșieri, mari comercianți, persoane asociate administrației românești și activiști ai partidelor politice interbelice. Averile lor – case, terenuri, animale și unelte agricole – au fost confiscate de stat și transmise colhozurilor.
Timp de zeci de ani, numele celor deportați au rămas ascunse în dosare de arhivă și în amintirile familiilor.
Astăzi, ele încep să fie redescoperite, iar odată cu ele ies la lumină istorii despre oameni, familii și comunități destrămate de regimul sovietic. Pentru mulți urmași, câteva rânduri găsite într-o bază de date reprezintă primul pas spre recuperarea unei părți din istoria propriei familii.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
