Istoric și psiholog, Zinaida Bolea este prima și, deocamdată, unica cercetătoare din Republica Moldova care a studiat impactul psihologic al deportărilor organizate de regimul sovietic în RSS Moldovenească în anii 1940-1950, în baza mărturiilor deportaților și ale urmașilor acestora.
În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, în cadrul celui mai mare val de deportări, peste 35.000 de oameni au fost ridicați din propriile case și transportați în Siberia și Kazahstan, în vagoane pentru vite. Numărul total al victimelor deportărilor sovietice din actuala Republică Moldova este estimat la aproximativ 100.000 de persoane.
„Traume transmise peste generații”
Dincolo de cifre și documente istorice, deportările au însemnat destine frânte, familii destrămate și traume care s-au transmis din generație în generație și care sunt resimțite și astăzi - la nivel individual, dar și în felul cum funcționăm ca societate.
În acest episod al podcastului „Laboratorul social”, Zinaida Bolea explică de ce este esențial să vorbim despre deportări, chiar dacă subiectul rămâne unul dureros. Potrivit cercetătoarei, lipsa timp de decenii a unui discurs public clar despre responsabilitatea pentru aceste crime a favorizat apariția unor mituri care persistă și astăzi.
Una dintre narațiunile frecvente este cea a consăteanului care și-ar fi trădat vecinii din invidie. Deși astfel de cazuri au existat, cercetătoarea avertizează că ele nu pot fi generalizate și nu definesc caracterul unui popor.
Mitul „moldoveanului turnător”
Colaboraționismul e specific tuturor regimurilor totalitare și tuturor popoarelor și „Nu e doar despre moldoveni”, spune Zinaida Bolea. La fel și invidia, care este e o trăire umană negativă, uneori patologică și periculoasă, dar este o emoție general umană și nu-i caracterizează doar pe moldoveni.
„Ceea ce este periculos este că această narațiune vine și cu alt laitmotiv – consăteanul care este responsabil de deportări. În realitate, deportările au fost gândite și implementate de sistemul represiv sovietic. Dar în Republica Moldova nu a existat mult timp un discurs clar al oficialităților despre aceste evenimente. Iar atunci când statul nu oferă explicații și nu-și asumă o poziție fermă, oamenii își construiesc propriile interpretări asupra fenomenului”, explică Zinaida Bolea.
Potrivit ei, accentul pus exclusiv pe trădare și denunț a afectat grav, pe termen lung, imaginea de sine a moldovenilor – ca indivizi și ca popor, dar și nivelul de încredere din societate. În același timp, mărturiile deportaților conțin numeroase exemple de solidaritate și ajutor reciproc, însă acestea sunt mai puțin vizibile, deoarece trauma îi determină pe oameni să rețină mai ales experiențele negative.
Costurile tăcerii
În cadrul discuției sunt abordate și teme care depășesc contextul istoric al deportărilor și ajută la înțelegerea unor fenomene actuale: lipsa de implicare civică, transmiterea convingerilor negative de la o generație la alta, mecanismele psihologice ale regimurilor autoritare și felul în care societățile traumatizate pot deveni vulnerabile în fața liderilor autoritari.
De asemenea, cercetătoarea explică de ce tăcerea în jurul unei traume colective are costuri pe termen lung și cum poate fi construită reziliența prin asumarea trecutului și prin cultivarea unei memorii colective bazate pe adevăr și dialog.
În acest episod din „Laboratorul social”, Zinaida Bolea vorbește despre:
- impactul psihologic al deportărilor asupra generațiilor de astăzi;
- miturile apărute în jurul responsabilității pentru deportări;
- efectele traumei asupra încrederii dintre oameni;
- legătura dintre deportări și participarea civică redusă;
- modul în care se transmit convingerile negative peste generații;
- psihologia regimurilor și liderilor autoritari;
- cum sunt exploatate viciile umane în contexte represive;
- mecanismele prin care oamenii își pot păstra umanitatea în condiții represive;
- exemplele de solidaritate din perioada deportărilor.
- importanța discutării publice a traumelor colective;
***
Podcastul „Laboratorul Social”, unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă.
Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate.
Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe moldova.europaliberă.org.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
