635 de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate în R. Moldova, sâmbătă. A fost confirmată pozitiv aproape fiecare a cincea persoană testată. Au fost înregistrate încă 15 decese printre persoanele bolnave. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate în R. Moldova de la începutul pandemiei a ajuns la 155 937, iar cel al deceselor – la 3 347.

Poliția rusă a reținut sâmbătă peste 1 300 de protestatari la amplele demonstrații din Rusia, unde zeci de mii de oameni au înfruntat gerul și au ieșit în stradă în zeci de orașe pentru a cere eliberarea liderului de opoziție Aleksei Navalnîi. Estimarea numărului reținerilor a fost făcută de organizația neguvernamentală pentru monitorizarea protestelor, OVD-Info. Reuters estimează că cel puțin 40 de mii de oameni au protestat la Moscova. Potrivit AFP, în capitala rusă au avut loc ciocniri violente între poliție și protestatari. Printre persoanele reținute se numără soția lui Navalnîi, Iulia. „Scuzați calitatea proastă, în duba poliției este lumină puțină”, a scris Iulia Navalnaia în comentariul care însoțește un selfie postat de ea pe Instagram. Un critic proeminent al Kremlinului, politicianul de 44 de ani a fost întemnițat pe 17 ianuarie la revenirea sa din Germania, unde s-a tratat în urma otrăvirii de vara trecută cu gaz neurotoxic Noviciok. Navalnîi s-a întors în ciuda faptului că arestarea sa era previzibilă, spunând că nu vrea să dea satisfacție celor care îl vor eliminat din viața politică rusă. Opozantul crede că liderul rus Vladimir Putin a cerut să fie asasinat. Kremlinul a respins implicarea în incidentul din august.

Președinta Maia Sandu a stabilit prin decret condițiile pe care trebuie să le întrunească membrii numiți de șeful statului în Consiliul Suprem de Securitate, un instrument de bază prin care președintele poate analiza activitatea guvernului și altor stricturi în domeniul securității naționale. Potrivit decretului publicat sâmbătă în Monitorul Oficial, aceste persoane trebuie să dețină cetățenia R. Moldova, să cunoască limba română, să nu aibă antecedente penale nestinse și să se bucure de o reputație ireproșabilă. Odată numite, ele vor putea primi acces la secretul de stat, se mai spune în decret. Consiliul mai are și membri din oficiu, ca președintele parlamentului, primul ministru, directorul Serviciului de Informații și Securitate sau procurorul general.

Învestită în funcție cu aproape o lună în urmă, președinta Sandu a spus că una din principalele amenințări la adresa securității naționale a R. Moldova este corupția. Ea a moștenit însă un Consiliu Suprem de Securitate ai cărui membri din oficiu i-au fost în majoritatea cazurilor rivali.

În Rusia, poliția a intervenit sâmbătă împotriva miilor de protestatari care au ieșit în stradă în zeci de orașe pe un ger crâncen pentru a cere eliberarea lui Aleksei Navalnîi, opozantul arestat luni, care riscă ani de detenție. Se relatează despre sute de persoane reținute și altercații. Organizația neguvernamentală pentru monitorizarea protestelor, OVD-Info, spune că au fost reținute cel puțin 60 de persoane la Moscova și peste 50 în Sankt Petersburg, în timp ce numărul celor reținuți în orașele din estul Rusiei s-ar apropia de 300. În orașul siberian Iakutsk, sute de oameni au ieșit la protest pe un ger de – 50 de grade Celsius.

• Sergiu Culeac

În jur de 30 de oameni, printre care activiști și activiste civice, pichetează sediul Ambasadei Rusiei de la Chișinău, în semn de solidaritate cu protestele care au loc în Rusia în care se cere eliberarea din detenție a opozantului rus Aleksei Navalnîi. Se scandează: Libertate Navalnîi! Libertate deținuților politici, Rusia va fi libera, Nu dictaturii.

La protestul din capitala rusă a fost reținută și Liubov Sobol, jurista Fundației Anticorupție a lui Navalnîi.

Embed Răspândește

„Kremlinul a avut un atac de panică și ordonă reținerea tuturor”

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:55 0:00

Link direct

• 240p | 5,4MB
• 360p | 8,8MB
• 480p | 13,6MB
• 720p | 28,2MB
• 1080p | 49,2MB

În ajunul demonstrațiilor, autoritățile ruse au avertizat că vor „suprima imediat” orice întrunire neautorizată. Navalnîi a fost arestat pe 17 ianuarie, la revenirea sa la Moscova din Germania, unde a fost tratat în urma otrăvirii de vara trecută cu gaz neurotoxic Noviciok. El crede că otrăvirea sa din august 2020 a fost ordonată de liderul rus Vladimir Putin. Kremlinul respinge orice implicare în incident. Opozantul a revenit în Rusia în ciuda faptului că arestarea sa era previzibilă, spunând că nu vrea să dea satisfacție celor care îl vor eliminat din viața politică rusă.

Ministerul rus de externe a criticat aspru decizia Curții Constituționale de la Chișinău de a declara neconstituțională recent adoptata lege privind statutul limbii ruse. Purtătoarea de cuvânt, Maria Zaharova, a spus vineri la Moscova că de acest statut depind „stabilitatea socială a Republicii Moldova și rezolvarea diferendului transnistrean”. Zaharova a mai spus că decizia instanței moldovene ar contrazice promisiuni electorale ale noii președinte, Maia Sandu, despre faptul că va face tot ce-i stă în puteri pentru a asigura drepturile lingvistice ale minorităților etnice. „La o lună de la învestirea ei, aceste promisiuni au fost încălcate”, a spus Zaharova, sugerând că șefa statului moldovean ar avea vreun cuvânt de spus în deciziile Curții Constituționale. Vineri, ministerul moldovean de externe a condamnat critici asemănătoare lansate de ambasada rusă la Chișinău, spunând că pot fi „calificate ca ingerințe în treburile interne ale statului”. Reacția Moscovei urmează unei poziții similare exprimate de fostul președinte moldovean Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, care a amenințat cu proteste în fața președinției de la Chișinău. Președinta Maia Sandu nu a comentat decizia Curții Constituționale sau criticile Moscovei și ale socialiștilor.

În zeci de orașe ale Rusiei, au loc sâmbătă demonstrații ale suporterilor lui Aleksei Navalnîi care cer eliberarea opozantului din detenție. Navalnîi a fost reținut pe 17 ianuarie, la revenirea sa la Moscova din Germania, unde a fost tratat în urma otrăvirii de vara trecută cu gaz neurotoxic Noviciok. Protestele de sâmbătă au început în orașe din Extremul Orient al Rusiei, cele mai mari având loc în Habarovsk, Vladivostok, Novosibirsk. Organizația neguvernamentală OVD-Info care monitorizează protestele din Rusia spune că polița a reținut zeci de protestatari, inclusiv jurnaliști. În ajunul demonstrațiilor, autoritățile ruse au reținut cel puțin cinci activiști, inclusiv membri ai Fundației Anticorupție a lui Navalnîi, avertizând că vor „suprima imediat” orice întrunire neautorizată. Navalnîi crede că otrăvirea sa din august 2020 a fost ordonată de liderul rus Vladimir Putin. Kremlinul respinge orice implicare în incident. Opozantul a revenit în Rusia în ciuda faptului că arestarea sa era previzibilă, spunând că nu vrea să dea satisfacție celor care îl vor eliminat din viața politică rusă.

Câteva versiuni noi ale coronavirusului apărute în țări ca Brazilia, Africa de Sud și Marea Britanie cauzează noi îngrijorări în legătură cu pandemia, în ciuda avansării campaniilor de vaccinare. Experții în domeniul sănătății spun că cele trei tulpini noi de Covid-19 se transmit mai rapid decât originalul, împovărând excesiv sistemele sanitare ale țărilor afectate. Versiunea nouă din Marea Britanie a dus deja la o explozie a numărului de cazuri de infectare și la creșterea numărului de decese, țara fiind de săptămâni în carantină. Consilierul științific șef al guvernului britanic, Patrick Vallance, a spus, pe 22 ianuarie, că există dovezi ale faptului că noua variantă a virusului prezintă un risc sporit pentru sănătatea celor infectați, dar este nevoie de mai multe date pentru concluzii definitive. Vaccinurile existente ar oferi protecție și în fața versiunii britanice a virusului. Apar însă îngrijorări tot mai mari în legătură cu eficiența vaccinurilor în cazul tulpinilor sud-africană și braziliană.

Ungaria a semnat un acord cu Rusia pentru achiziția a două milioane de doze de vaccin Sputnik-V, devenind prima țară membră a Uniunii Europene care cumpără preparatul rusesc de imunizare împotriva Covid-19. Vorbind vineri la Moscova, ministrul de externe maghiar Peter Szijjarto a spus că vaccinul va ajunge în Ungaria în câteva tranșe, fără să precizeze când. Szijjarto a mai spus în marginea convorbirilor purtate cu omologul său rus Serghei Lavrov că prima tranșă va fi suficientă pentru vaccinarea a 300 de mii de oameni. În afară de vaccinurile aprobate deja în Uniunea Europeană (Pfizer/BioNTech, Moderna), autoritățile sanitare ale Ungariei au aprobat de urgență vaccinul britanic AstraZeneca și Sputnik-V. Dar în cazul vaccinului rusesc aprobarea trebuie reînnoită în 6 luni. Agenția Europeană pentru Medicamente încă nu a aprobat folosirea vaccinului rusesc.

Procesul de impeachment al fostului președinte american Donald Trump urmează să înceapă în Senatul Statelor Unite în a doua săptămână a lunii februarie, a anunțat de liderul majorității democrate din Senat, Chuck Shumer, în urma convorbirilor cu republicanii. Trump este acuzat de „incitarea insurecției din 6 ianuarie”, când suporterii săi au luat cu asalt clădirea Congresului, iar cel puțin 5 oameni și-au pierdut viață. Șefa Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, intenționează să trimită Senatului textul acuzațiilor împotriva lui Trump (articolele pentru impeachment) pe 25 ianuarie. Trump este primul președinte din istoria Statelor Unite care este supus procedurii de impeachment de două ori și primul care este judecat după ce și-a încheiat mandatul. El a părăsit Casa Albă pe 20 ianuarie, plecând la stațiunea sa din Florida, fără să asiste la ceremonia depunerii jurământului de către succesorul său, Joe Biden. A mai devenit astfel și primul președinte american din ultimii peste 150 de ani care lipsește de la ceremonia inaugurării președintelui nou. Camera Reprezentanților a votat săptămâna trecută pentru inculparea lui Trump în legătură cu violențele din 6 ianuarie. Unii democrați ar vrea ca procesul care se mută în Senat să decurgă mai rapid, dar calendarul anunțat deja ar permite Senatului să confirme mai întâi în funcție membri ai noii administrații nominalizați de președintele Biden și să examineze masuri legislative stringente propuse de acesta, inclusiv noi ajutoare economice pentru americanii care au suferit în urma crizei de coronavirus.

La Washington, Senatul Statelor Unite l-a confirmat pe generalul în retragere Lloyd Austin ca ministrul apărării în administrația președintelui Joe Biden. El devine astfel primul șef afro-american al Pentagonului. „New York Times” scrie că generalul în vârstă de 67 de ani a deținut deja mai multe funcții de mare răspundere pentru teatrele de operațiuni din Irak, Yemen, Afganistan și Siria și se bucură de respect „în întreaga armată” a Statelor Unite. Congresmenii au aprobat vineri exceptarea lui Austin de la o prevedere legală care impune o „pauză” de șapte ani de la retragerea din armată până când un fost militar poate ocupa o asemenea funcție guvernamentală – o lege menită să asigure controlul civil asupra forțelor armate.

Președinta Camerei Reprezentanților din Congresul Statelor Unite, democrata Nancy Pelosi, intenționează să trimită Senatului articolul de impeachment împotriva lui Donald Trump luni, 25 ianuarie, deschizând oficial procesul împotriva fostului președinte pentru incitarea mulțimii să atace Congresul, la 6 ianuarie, sau pentru „incitare la insurecție”. Nu este limpede cât de repede ar putea merge procesul. Republicanii au cerut o amânare de două săptămâni, ca să-i dea timp lui Trump să-și pregătească apărarea, iar unii democrați ar fi de acord, preferând să se ocupe în perioada imediat următoare de consolidarea noii administrații, a lui Joe Biden, și de măsurile anti-pandemie ale acesteia. Este posibil, de aceea, ca audierile propriu-zise să înceapă la mijlocul lunii februarie.

Un tribunal din Minsk i-a condamnat pe doi adolescenți la închisoare pentru că pictaseră slogane anti-prezidențiale pe scuturile forțelor de ordine, în timpul unor proteste. Sofia Malașevici a primit doi ani de închisoare, iar Țihan Kliukaci – un an și jumătate. Ambii au 18 ani și sunt studenți la Brest. Malașevici a fost declarată vinovată de huliganism, insultarea publică a președintelui Alexandr Lukașenka și acțiuni împotriva ordinii publice. Kliukaci a fost învinuit numai de acțiuni împotriva ordinii publice. În incidentul incriminat, Malașevici a pictat cu sprayul slogane anti- Lukașenka, iar Kliukaci a filmat-o cu telefonul mobil.

Agenția Națională de Integritate (ANI) a respins reproșurile aduse într-un briefing de presă de liderul PD, fostul premier Pavel Filip, care o acuza că ar „teroriza” membrii formațiunii sale, de la țară, mai ales, ca să-i oblige, prin controale nejustificate, să iasă din partid. Liderul PD a propus modificări în funcționarea ANI, pentru eliminarea acestei presupuse practici. În replică, ANI a spus într-un comunicat că niciun control nu se face din comandă politică. „Rugăm insistent actorii politici (...) să nu implice instituția noastră în acțiuni de imagine sau răfuieli politice”, se mai spune în comunicatul de presă citat de IPN.

Japonia și Comitetul Internațional Olimpic (CIO) au dezmințit știrile despre o posibilă nouă amânare a Jocurilor Olimpice de vară de la Tokio, care trebuiau să se țină anul trecut, dar au fost reprogramate din cauza pandemiei de COVID-19 pentru anul acesta. Un purtător de cuvânt al guvernului Japoniei a spus că nu este „nici un adevăr” într-un articol apărut în ziarul britanic „Times”, iar competiția va începe la 23 iulie. La rândul lui, CIO a dat publicității o declarație de presă în care dezminte știrea amânării, adăugând că vor fi luate toate măsurile de precauție, în condițiile pandemiei. Pe aceeași temă, comitetele olimpice din Australia și Statele Unite au spus că merg înainte cu pregătirile pentru olimpiada din capitala niponă.

Un fost comandant militar bosniac a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru crimele săvârșite sub comanda sa de luptători voluntari islamiști în timpul războiului bosniac din anii 1992-1995.

Un tribunal din Sarajevo a decis vineri, 22 ianuarie, că Sakib Mahmuljin, de 68 de ani, este vinovat de moartea a peste 50 de prizonieri de etnie sârbă în regiunile nord-estice Vozuca și Zavidovic, în ultima parte a războiului. Victimele au fost ucise de membrii grupării „El Mujahid", alcătuită din voluntari islamiști veniți din Africa de Nord și din unele țări occidentale, care fuseseră încorporați în armata musulmanilor bosniaci. Mahmuljin a fost arestat în decembrie 2015 și a fost pus în libertate pe cauțiune, fiind inculpat în ianuarie, 2016. El este unul din puținii comandanți ai musulmanilor bosniaci condamnați pentru crime de război în conflictul soldat cu peste 100.000 de morți.

Autoritățile moldovene au informat vineri despre alte 514 cazuri de infectare cu COVID-19 înregistrate în ultimele 24 de ore, ca și despre 17 noi decese. În perioada vizată s-au efectuat 2373 de teste. Bilanțul total al infectărilor înregistrate în R. Moldova de la începutul pandemiei a ajuns la 155.302. În spitalele moldovenești sunt internați în prezent peste 2000 de pacienți cu COVID-19, dintre care 226 în stare extrem de gravă, 39 fiind conectați la respirație artificială.

Ministerul moldovean de Externe a condamnat criticile ambasadei ruse la adresa respingerii de către Curtea Constituțională a unei legi care ar fi mărit rolul limbii ruse în R. Moldova. Într-un comunicat de presă MAEIE de vineri, se spune, fără să fie numită explicit ambasada rusă, că „reprezentanțele diplomatice” sunt rugate „să manifeste respect față de legile, regulamentele și instituțiile statului de acreditare și să se abțină de la comentarii, care ar putea fi calificate ca ingerințe în treburile interne ale statului”.

Declarație vine după ce ambasada rusă criticase decizia de joi a CC, comparând-o cu „șovinismul anti-rus” din anii 80 și 90 ai secolului trecut. Decizia CC a fost criticată și de fostul președinte moldovean cu vederi pro-ruse Igor Dodon, liderul socialiștilor, care a avertizat că vor fi proteste de stradă.

Rusia și NATO au salutat, separat, oferta Statelor Unite de prelungire cu cinci ani a acordului Noul START, singura înțelegere privind controlul armamentului nuclear în care sunt cuprinse Rusia și Statele Unite. Rusia a avertizat însă în reacția ei că succesul propunerii noii administrații de la Washington depinde și de „detalii”, pe care Kremlinul urmează să le „studieze”. Într-o declarație de presă, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a spus că vede oferta americană ca „începutul unei consolidări viitoare a controlului armamentelor”. Tratatul Noul START, intrat în vigoare în 2011, limitează la 1.500 numărul de focoși nucleari pe care îi pot avea rușii și americanii, iar numărul de sisteme de lansare – la 800. Administrația lui Donald Trump a negociat cu Moscova prelungirea tratatului, dar nu a ajuns la vreo înțelegere, inclusiv pentru că a insistat ca în acord să fie invitată și China.

Poliția moldoveană a aplicat de la începutul anului opt amenzi pentru comercializarea unor obiecte de unică folosință din plastic. Potrivit „Ziarului de Gardă”, suma totală a amenzilor a fost de 33.000 de lei. Din 1 ianuarie 2021, este interzisă utilizarea și comercializarea pungilor și veselei din plastic, precum și a bețișoarelor de unică folosință, cu excepția celor biodegradabile. În primele zile ale anului curent, deputatul PAS Dumitru Alaiba, care a inițiat interzicerea prin lege a unor obiecte de plastic de unică folosință în R. Moldova, a cerut structurilor statului să asigure aplicarea legii, care părea să fie ignorată de mulți agenți economici. Potrivit IPN, Alaiba a spus că nu exclude posibilitatea ca ignorarea interdicției să reflecte „interesele principalilor jucători de pe această piață”. Alaiba a mai spus că de implementarea legii ar răspunde Ministerul de Interne, care, însă, „a preferat să facă cu totul altceva”. Legea prevede că din 1 ianuarie 2021, persoanele fizice vor fi amendate cu sume de până la 4.500 de lei pentru utilizarea și vânzarea pungilor și veselei din plastic, iar persoanele juridice vor fi amendate cu până la 12.000 de lei.

Republica Moldova va primi 10 milioane de euro pentru extinderea serviciilor de alimentare cu apă în zonele rurale. IPN relatează că Ministerul Finanțelor și Banca de Dezvoltare a Germaniei au semnat acordul suplimentar de finanțare și acordul de grant pentru finanțarea proiectului „Sistemul de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare, Moldova Centru, faza 2”. În baza lui, urmează că fie conectate cinci localități rurale la apeductul Chișinău-Strășeni-Călărași. De asemenea, acordul prevede oferirea serviciilor de consultanță Agenției de Dezvoltare Regională Centru, precum și servicii de expertiză pentru sprijinirea operatorilor de apă din raioanele Strășeni și Călărași în extinderea zonei de aprovizionare și în procesul de restructurare.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a discutat la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, cerându-i eliberarea imediată din închisoare a opozantului Alexei Navalnîi. Potrivit unui comunicat de presă, Michel a mai spus că Uniunea Europeană cere nu numai eliberarea lui Navalnîi, dar și deschiderea unui anchete transparente privind tentativa de asasinat împotriva lui de anul trecut.

### Vezi și... ###

Parlamentul European solicită UE să oprească „imediat” finalizarea conductei Nord Stream 2

Pe de altă parte, poliţia din Moscova a atenţionat vineri că orice manifestaţie ilegală „va fi reprimată'', cu o zi înainte de manifestaţiile neautorizate anunţate în Rusia pentru susţinerea opozantului Aleksei Navalnîi. El a fost arestat în weekendul trecut, la revenirea în țară din Germania, unde s-a tratat după ce fusese otrăvit în vară cu Noviciok.

### Vezi și... ###

Arestări la Moscova pentru a preveni proteste pro-Navalnîi

Tot vineri, un tribunal moscovit a condamnat-o la nouă zile de închisoare pe secretara de presă a lui Navalnîi, Kira Yarmîș, pentru chemarea la adunări publice neautorizate pentru sâmbătă, 23 ianuarie.

Deputatul Platformei DA, vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, spune că fracțiunea pe care o reprezintă va vota, cel mai probabil, declarația propusă de PAS privind necesitatea dizolvării Parlamentului și declanșării alegerilor anticipate. El a avertizat însă că efectele juridice ale unei astfel de declarații sunt nule, notează IPN.

Partidul Acțiune și Solidaritate, fostul partid al președintei Maia Sandu, propune ca la prima ședință a Parlamentului din sesiunea de primăvară-vară să fie votată declarația cu privire la necesitatea dizolvării Parlamentului. Potrivit acestei declarații, deputații urmează să se angajeze să nu participe la ședința în timpul căreia va fi examinată chestiunea cu privire la aprobarea programului de guvernare al executivului și acordarea votului de încredere guvernului. Prima ședință a Parlamentului din noua sesiune este programată pe 1 februarie, iar pentru a declanșa alegeri anticipate deputații trebuie să respingă de două ori lista noului guvern propusă de persoană însărcinată de președintele țării cu formarea executivului.

### Vezi și... ###

Liderul PSRM, Igor Dodon amenință cu proteste ale vorbitorilor de rusă

Igor Dodon, liderul socialiștilor - partidul cu cea mai mare fracțiune parlamentară - , a avertizat însă vineri că deputații socialiști ar putea totuși vota viitorul guvern pentru a forța adoptarea unei forme amendate a legii care ar acorda un statul special limbii ruse. Asta după ce joi, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea pe această temă adoptată în decembrie, la ultima ședință maraton a Parlamentului din sesiunea de iarnă.

În decembrie, socialiștii au format o majoritate informală cu gruparea Pentru Moldova, creată în jurul Partidului Șor, care a adoptat o serie întreagă de legi controversate, între care și cea privind statutul special al limbii ruse.

Reprezentantului special pentru reglementarea conflictului transnistrean, ambasadorul Thomas Mayr Harting se va afla la Chișinău în perioada 26-28 ianuarie.

În pregătirea vizitei, șeful Misiunii OSCE, Claus Neukirch, a avut discuții cu vicepremierul pentru reintegrare de la Chișinău, Olga Cebotari, cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, dar și cu liderul PSRM, Igor Dodon.

La întrevederea cu vicepremierul pentru reintegrare, Olga Cebotari, s-a vorbit despre convocarea a trei reuniuni ale grupurilor de lucru săptămâna aceasta, inclusiv în domeniul sănătății și al transportului rutier.

La întrevederea cu liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, șeful misiunii OSCE a ridicat problemele privind drepturile omului și a salutat decizia autorităților de la Tiraspol de a retrage punctele de control suplimentare instalate în contextul pandemiei.

### Vezi și... ###

Administrația de la Tiraspol prelungește carantina până pe 1 aprilie, dar elimină posturile

De asemenea, OSCE anunță că șeful Misiunii a discutat și cu liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, despre procesul de soluționare a diferendului transnistrean în 2021.

Liderul Partidului Socialițtilor, Igor Dodon amenință cu proteste după ce joi Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea care oferă statut special limbii ruse.

În cadrul unei intervenții live pe rețelele de socializare, Igor Dodon a menționat că săptămâna viitoare vorbitorii de limbă rusă vor organiza proteste în masă în mai multe localități, care ar putea culmina cu un protest de amploare în Chișinău, iar PSRM va înregistra un alt proiect pentru a apăra statutul limbii ruse.

În semn de protest față de decizia Curții Constituționale, Igor Dodon a vorbit în limba rusă.

Totodată Dodon a avertizat că fracțiunea socialiștilor din Parlament ar putea vota un guvern propus de Maia Sandu, chiar dacă anterior atât el cât și fruntași ai Partidului Socialiștilor s-au pronunțat în repetate rânduri pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

### Vezi și... ###

Maia Sandu a ales calea spre anticipate: respingerea repetată a unui nou guvern

Fluxul transfrontalier de persoane înregistrat de către Poliția de Frontieră, în perioada anului 2020, indică o scădere cu 70% față de anul 2019, comunică MOLDPRES. Datele au fost făcute publice în cadrul unei ședințe de bilanț prezidată de către conducerea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, cu participarea ministrului Afacerilor Interne, Pavel Voicu, notează sursa citată.