Ştiri
Un rus a fost reales în fruntea Federației Internaționale de Șah, învingând un adversar ucrainean
Fostul viceprim-ministru rus Arkadi Dvorkovici a fost reales în fruntea Federației Internaționale de Șah (FIDE), învingând un contracandidat ucrainean care a declarat că actualul președinte face parte din „mașina de război” a Moscovei.
157 din 179 de asociații naționale de șah au votat pentru Dvorkovici la 7 august, în cadrul adunării generale a FIDE din India, a anunțat organismul internațional de conducere.
Marele maestru ucrainean Andri Barișpoleț, competitor al lui Dvorkovici pentru șefia FIDE - a obținut doar 16 voturi. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a salutat victoria lui Dvorkovici. „Alegerea șefului FIDE este foarte importantă, este un eveniment global și, bineînțeles, am ținut cu Dvorkovici, un cetățean rus”, a declarat Peskov, citat de presa rusă.
Mai mulți oficiali ruși au fost sancționați după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie, iar competitorii ruși au fost interziși de numeroase organisme internaționale de conducere a sportului.
Dar Dvorkovici, în vârstă de 50 de ani, care a fost sub președinția președintelui Vladimir Putin ca vicepremier în perioada 2012-2018, când a fost ales președinte al FIDE, și-a păstrat funcția. Barișpoleț declarase înainte de votul de la adunarea generală a FIDE de la Chennai că Dvorkovici are „legături extraordinare cu guvernul rus”. Dar Dvorkovici a declarat că a avut „o poziție fermă [cu privire la] evenimentele tragice din Ucraina”.
Vezi ultimele știri
Prețul gazelor pe piețe, cel mai ridicat din ultimele 14 luni. Scumpiri și la țiței
Prețul angro al gazelor a atins cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni, după oprirea livrărilor rusești prin conductele ucrainene. Țițeiul, de asemenea, se scumpește, pornind de la așteptările de creștere a economiei Chinei.
Prețurile de referință ale gazelor naturale au crescut joi la cel mai ridicat nivel din octombrie 2023. Gazul rusesc care era livrat tranzitând Ucraina nu mai este pompat către Europa, iar asta este un alt element care duce la scumpirea gazelor pe bătrânul continent.
De asemenea, stocurile de gaze din Europa scad în cel mai rapid ritm din 2021, pe măsură ce conflictul dintre Rusia și Ucraina escaladează ceea ce pune presiune suplimentară pe prețul gazelor.
Cel mai afectate de scumpiri și temeri legate de scumpiri sunt piețele europene. De exemplu, prețul gazului pentru livrarea în februarie în Olanda a crescut cu peste 4% joi, apoi a ajuns la o majorare de 1,9%, transmite Bloomberg.
Scumpirea gazelor vine după Rusia a oprit exporturile de conducte de gaz prin Ucraina în ziua de Anul Nou, după ce Kievul nu a mai prelungit acordul de tranzit care a expirat pe 31 decembrie 2024.
- Te-ar putea interesa și: Ucraina închide robinetul cu gaz rusesc. Țările UE dependente de Gazprom caută soluții
Uniunea Europeană a găsit deja mai multe surse de aprovizionare alternativă. Ungaria va continua să primească gaze rusești prin conducta TurkStream sub Marea Neagră.
De asemenea, prețul țițeiului pe piețele globale a crescut cu aproximativ 2% joi, pe fondul optimismului legat de economia Chinei, urmare a anunțului făcut de președintele Xi Jinping, care a promis „politici proactive”. Un alt element este și așteptarea privind creșterea cererii de combustibil, transmite Reuters.
În SUA, prețul țițeiului nu a crescut semnificativ datorită stocurilor crescute de combustibil.
Prețurile petrolului vor fi probabil limitate la 70 de dolari pe baril în 2025, arată un sondaj realizat de Reuters cu experți de pe piață. Ar urma să fie al treilea an consecutiv de ieftinire a țițeiului după ce, în 2024, țițeiul s-a ieftinit cu 3%.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul va acoperi diferența de tarif pentru primii 110 kWh consumați lunar
Guvernul va acoperi diferența dintre tarifele vechi și cele noi la energia electrică și termică, majorate astăzi de ANRE, pentru primii 110 kWh consumați până în luna martie. De acest ajutor vor beneficia gospodăriile care primesc compensații.
La o conferință de presă susținută vineri, 3 ianuarie, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a anunțat că majorările recente de tarif, despre care a spus că „se datorează șantajului Kremlinului”, vor fi acoperite de Guvern.
„Deci, gospodăria care deja beneficiază de compensații în acest sezon rece și care va consuma până la 110 kW pe lună nu va resimți această creștere de tarif, pentru că va fi compensată de Guvern”, a spus Buzu, care a precizat că valoarea compensațiilor va fi cunoscută în februarie.
Oficialul a explicat că această limită a fost stabilită după examinarea consumului gospodăriilor casnice în perioada ianuarie - martie 2024, care în medie a fost de 138 de kWh. Compensațiile vor fi oferite în lunile ianuarie - martie.
„Guvernul a luat decizia de a compensa 80% din consumul mediu pentru această perioadă. (...) Experiența noastră din 2022 - 2023 arată că acest lucru este posibil”, a declarat Buzu.
Ministrul a precizat că această limită de consum lunar nu se referă la gospodăriile care au ca sursă de încălzire principală energia electrică.
În privința energiei termice, ministrul a precizat că este vorba de circa 120.000 de gospodării înregistrate în programul „Ajutor la contor” care au indicat ca principala sursă de încălzire agentul termic.
Buzu a mai spus că, în luna decembrie, bugetul pentru compensații va fi de circa jumătate de miliard de lei. Din acești bani, vor fi oferite compensații pentru peste 680.000 de gospodării sau circa 1,3 milioane de persoane.
Potrivit ministrului, în fiecare lună, sistemul informațional va analiza situația fiecărei gospodării și va calcula automat eligibilitatea acestora.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat vineri, 3 ianuarie, noi tarife la energia electrică și termică. Un kilowatt va costa peste 4 lei, iar o gigacalorie - peste 2.000 de lei la Chișinău și Bălți și peste 3.000 de lei, la Comrat.
Consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova vor plăti 4,10 lei/kWh față de 2,34 lei în prezent, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh față de actualul tarif de 2,84 lei.
Pentru luna decembrie, în care s-a aplicat un tarif de 16,74 lei pentru un metru cub de gaze naturale, autoritățile au acordat compensații pentru energie între 500 și 1.000 de lei, iar valoarea compensației medii a fost de circa 715 lei. Compensațiile vor veni după data de 10 ianuarie, au precizat autoritățile.
Pentru luna noiembrie, au fost acordate compensații între 300 și 800 de lei.
Pentru a beneficia de compensații, cetățenii se pot înregistra pe site-ul compensatii.gov.md, sau pot solicita ajutorul asistenților sociali, dacă nu au acces la internet sau nu se descurcă singuri.
Programul „Ajutor la contor” a fost lansat în 2022, iar de atunci aproape 900.000 de gospodării au beneficiat de compensații la energie, care au fost finanțate atât din bugetul de stat, cât și din fonduri oferite de partenerii externi.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Tarife mai mari la electricitate și agent termic. Un kilowatt va costa peste 4 lei
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat vineri noi tarife la energia electrică și termică. Un kilowatt va costa peste patru lei, iar o gigacalorie va avea un tarif de peste 2.000 de lei la Chișinău și Bălți și peste 3.000 de lei la Comrat.
Consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova vor plăti 4,10 lei/kWh față de 2,34 lei în prezent, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh față de actualul tarif 2,84 lei.
Proiectul de hotărâre al ANRE din 3 ianuarie, introduce și un „preț diferențiat” în funcție de orele de consum. Astfel, între orele 07:00 – 23:00, tariful pentru consumatorii FEE Nord va fi de 4,89 lei per kWh și 4,32 lei per kWh pentru clienții Premier Energy, iar între orele 23:00 – 07:00, consumatorii din nordul țării vor putea achita un tarif de 3,91 lei pentru un kWh, iar cei din centrul și sudul țării – 3,31 lei pentru un kWh.
Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, a explicat vineri într-o intervenție la postul public de radio că aceste tarife diferențiate sunt destinate consumatorilor non-casnici, în special agenți economici, care dețin contoare ce permit măsurarea pe ore a consumului pentru a-i motiva să-și treacă o parte din activitate în orele de noapte.
Noile tarife vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Scumpirile vin la circa o lună de la ultima hotărâre a ANRE, din 29 noiembrie, când a fost majorat și tariful pentru gazele naturale până la 16,74 de lei pentru un metru cub.
Cum explică furnizorii de electricitate scumpirile?
Într-un comunicat din 2 ianuarie, Premier Energy a explicat motivul scumpirii energiei electrice prin faptul majorării costurilor de procurare a energiei electrice din diferite surse, în special bursa de energie OPCOM din România, de unde se importă aproape o treime din electricitatea necesară, despre care autoritățile spun că este la un preț mai mare decât cel obișnuit, pentru a acoperi necesarul de consum al malului drept al R. Moldova, în special în orele de vârf 07:00 – 11:00 și 18:00 – 23:00.
R. Moldova a început să importe energie electrică din România, care reprezintă aproape jumătate din consumul total, după ce de la 1 ianuarie, în lipsa gazului rusesc livrat gratuit regiunii transnistrene, centrala de la Cuciurgan (MGRES) a încetat exporturile de energie electrică relativ ieftină, care acopereau până la 80% din consum, spre malul drept.
Premier Energy spune că ajustarea tarifelor este „indispensabilă” pentru a garanta continuitatea și funcționarea optimă a sectorului energetic. În cererea depusă la ANRE joi, compania a cerut un tarif de 5,13 lei pentru un kilowatt față de 2,34 lei în prezent, în vreme ce FEE Nord a solicitat un tarif de 4,53 lei pentru un kWh față de 2,84 lei cât este tariful în vigoare.
Ultima dată, tarifele la energia electrică au fost ajustate în martie anul trecut.
Energie termică mai scumpă la Chișinău, Comrat și Bălți
În ședința din 3 ianuarie, ANRE a mai aprobat și scumpirea agentului termic, în baza solicitărilor depuse de Termoelectrica și CET Nord.
Astfel, pentru locuitorii din capitală, o gigacalorie va costa 2.510 lei sau cu peste 686 de lei mai mult față de tariful în prezent.
Cetățenii din Bălți vor plăti cu 307 lei mai mult sau 2.126 de lei pentru o gigacalorie. Cei de la Comrat vor plăti 3.222 de lei pentru o gigacalorie.
Guvernul promite „sprijin imediat”
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a spus joi, 2 ianuarie, că Guvernul va veni „imediat” cu măsuri clare de sprijin a oamenilor, iar de săptămâna viitoare și pentru mediul de afaceri.
„ANRE va anunța în curând ajustările pentru prețurile la electricitate, iar noi, cum a solicitat și premierul Dorin Recean, vom veni imediat cu măsuri clare de sprijin pentru oameni, iar săptămâna viitoare – pentru afaceri. Vom discuta cu autoritățile locale și despre situația din regiuni”, a precizat Daniel Vodă.
Vodă a mai precizat că în condițiile stării de urgență, instituite la 16 decembrie pentru 60 de zile, autoritățile au toate pârghiile la îndemână prin Comisia pentru Situații Excepționale și că monitorizează situația și colectează informații privind situația din toată țara, iar celula de interinstituțională de la Guvern „asigură un răspuns coordonat în sectorul energetic”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Președinția poloneză a UE cere „consolidarea sprijinului” pentru R. Moldova în contextul crizei energetice
Președinția poloneză a Uniunii Europene a făcut apel vineri, 3 ianuarie, la „consolidarea sprijinului și coordonării” cu autoritățile de la Chișinău în contextul crizei energetice declanșate de sistarea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina și către regiunea transnistreană a R. Moldova.
Comisia Europeană a spus joi, 2 ianuarie, că livrările de gaze naturale decurg în regim stabil pe întreg continentul european, cu excepția R. Moldova, scrie AFP.
„Situația este stabilă, toate statele membre, utilizând o combinație de stocuri regulate pentru iarnă și importuri din țări terțe, care asigură aprovizionarea stabilă a consumatorilor lor”, au spus reprezentanții președinției poloneze a Consiliului European, care va începe în mod oficial vineri.
Situația rămâne îngrijorătoare însă în R. Moldova, în special în regiunea transnistreană, unde aproape toate fabricile și-au întrerupt activitatea, iar livrările de agent termic și apă caldă au fost sistate, după ce aprovizionarea cu gaze naturale a fost sistată din 1 ianuarie.
Autoritățile de facto de la Tiraspol spun că au rezerve pentru 10 zile în nordul regiunii și 20 de zile în centrul și sudul regiunii, în vreme ce Centrala de la Cuciurgan (MGRES) a anunțat că are rezerve de cărbune suficiente pentru a furniza electricitate pe o perioadă de până la 50 de zile.
- Te-ar putea interesa și: Cum se descurcă locuitorii regiunii transnistrene fără gaz, căldură și apă caldă. Mărturiile unor localnici
Președinția poloneză „a solicitat consolidarea sprijinului și a coordonării cu autoritățile de la Chișinău” în aceste condiții, fără a oferi însă și alte detalii.
La finalul anului trecut, Uniunea Europeană a spus Republicii Moldova că „este gata” să continue sprijinul pentru sectorul ei energetic și a îndemnat autoritățile de la Chișinău să grăbească construcția liniilor electrice de interconectare cu România, într-un moment în care există riscul unei crize.
În cadrul reuniunii din 16 decembrie, miniștrii de externe ai UE au salutat „progresul constant al Moldovei pentru a-și întări securitatea energetică și independența livrărilor” și au spus că R. Moldova trebuie să accelereze în continuare „proiectele de infrastructură privind interconectarea electrică pentru a reduce vulnerabilitățile structurale”.
Autoritățile de la Chișinău spun că au reușit să asigure integral consumul de electricitate pentru primele trei zile ale anului, inclusiv și pentru vineri, 3 ianuarie, când este așteptată o creștere a necesarului de energie cu circa 10%. În jur de jumătate din energia electrică destinată consumului malului drept este importată din România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Slovacia amenință cu reducerea sprijinului pentru refugiații ucraineni după ce Kievul a oprit tranzitul gazelor rusești
Prim-ministrul slovac Robert Fico a amenințat că va reduce sprijinul financiar pentru cei 130.000 de refugiați ucraineni aflați în țară și că va propune oprirea exporturilor de energie către Ucraina. Declarațiile vin după ce Kievul a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, pe 1 ianuarie.
Premierul Robert Fico a declarat că nu există riscul ca Slovacia să sufere de penurie de gaze pentru că a stabilit deja rute alternative de aprovizionare.
Însă premierul slovac susține că decizia Ucrainei de a opri tranzitul gazelor rusești către Europa ar priva Slovacia de 500 de milioane de euro, taxe de tranzit.
Fico a spus că, pe lângă „scăderea semnificativă a sprijinului pentru cetățenii ucraineni din Slovacia”, partidul său este gata să dezbată oprirea livrărilor de energie electrică pentru Ucraina.
„Singura alternativă pentru o Slovacie suverană este reînnoirea tranzitului sau solicitarea unor mecanisme de compensare care să înlocuiască pierderea finanțelor publice”, a mai declarat premierul solvac.
Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR) a estimat luna trecută că în Slovacia se află peste 130.000 de refugiați ucraineni, din totalul de 6.813.900, la nivel global.
Luna trecută, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a acuzat pe premierul Robert Fico că l-a ajutat pe Putin să „finanțeze războiul și să slăbească Ucraina”.
„Fico implică Slovacia în încercările Rusiei de a provoca mai multă suferință ucrainenilor”, a spus președintele ucrainean.
De cealaltă parte, Polonia s-a oferit să sprijine Kievul în cazul în care Slovacia își întrerupe exporturile de energie electrică. Aprovizionarea Ucrainei este crucială, în condițiile în care țara atacată de Rusia a pierdut o mare parte din capacitățile de producție, ca urmare a atacurilor sistematice asupra infrastructurii.
Guvernul polonez a numit oprirea aprovizionării cu gaze rusești de către Ucraina „o altă victorie” împotriva Moscovei. Comisia Europeană a declarat că UE s-a pregătit pentru schimbare și că majoritatea statelor vor face față opririi livrărilor de gaze rusești.
- Te-ar putea interesa și: Gazprom oprește livrările de gaze către R. Moldova. Reacția Chișinăului: „Rusia folosește energia ca armă politică”
Operatorul rețelei de tranzit de gaze din Slovacia, Eustream, deținut majoritar de stat, a avut venituri de 158 de milioane de euro și un profit după impozitare de 25 de milioane de euro în cele șase luni până la 31 ianuarie anul trecut, ultima perioadă pe care a raportat-o pe site-ul său, scrie Reuters.
Importatorul slovac de gaze SPP, care acoperă aproximativ două treimi din cererea slovacă, a declarat miercuri că s-ar confrunta cu costuri suplimentare de aproximativ 90 de milioane de euro, în principal în taxe de tranzit, dacă ar înlocui tot gazul rusesc în acest an.
Slovacia, care se învecinează cu Ucraina în est, a exportat în Ucraina 2,4 milioane de megawați-oră de energie electrică în primele 11 luni ale anului 2024.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Gărzile președintelui demis al Coreei de Sud au împiedicat poliția să-l aresteze
Paza președintelui demis al Coreei de Sud și mai mulți militari au blocat vineri accesul anchetatorilor aflați la reședința acestuia pentru a-l aresta, în baza unui mandat judecătoresc. Confruntarea a durat circa șase ore și s-a soldat cu retragerea forțelor de ordine din reședința prezidențială.
Yoon este investigat în cadrul unui dosar penal în care este acuzat de insurecție în legătură cu legea marțială din 3 decembrie, care a uimit Coreea de Sud și a dus la emiterea primului mandat de arest pentru un președinte în funcție, scrie Reuters.
„S-a considerat că era practic imposibil să se execute mandatul de arestare din cauza impasului în curs de desfășurare”, a spus Biroul de Investigare a Corupției pentru Înalții Funcționari (CIO) într-un comunicat de presă.
Oficialii CIO și polițiștii au evitat sutele de susținători ai președintelui suspendat, care s-au adunat vineri, înainte de ivirea zorilor, în apropierea reședinței sale, promițând să blocheze arestarea „cu viețile noastre”. Unii au scandat că președintele „va fi protejat de popor” și au cerut arestarea șefului CIO.
Oficialii CIO conduc o anchetă comună de anchetatori care investighează acuzațiile de insurecție legate de scurta declarare a legii marțiale de către Yoon. Echipa a ajuns la porțile complexului prezidențial la scurt timp după ora 7 dimineața și au intrat pe jos.
Ajunși în incintă, CIO și Poliția au fost depășiți numeric de cordoanele de personal al Serviciului de securitate prezidențială (PSS), precum și de trupele militare detașate pentru securitatea prezidențială, a declarat reporterilor un oficial al CIO.
200 de persoane au format un lanț uman pentru a bloca anchetatorii și poliția, a adăugat oficialul, iar Ministerul sud-coreean al Apărării a spus că trupele din incinta reședinței prezidențiale sunt subordonate PSS.
CIO a renunțat la încercarea de a-l aresta pe Yoon în jurul orei 13:30 din cauza îngrijorărilor legate de siguranța personalului său și a spus că „regretă profund” lipsa de cooperare a lui Yoon, adăugând că va examina pașii următorii. În Coreea de Sud, insurecția este una dintre puținele acuzații penale față de care un președinte nu are imunitate.
Mandatul său de arestare, aprobat marți de o instanță judecătorească după ce Yoon a ignorat mai multe citații, pentru a se prezenta la interogatoriu, este valabil până la 6 ianuarie. Yoon a fost izolat de când a fost pus sub acuzare de Parlament și suspendat de la putere la 14 decembrie.
Echipa de avocați a președintelui suspendat a spus că CIO nu are autoritatea de a investiga insurecția și că a încercat să „execute cu forța un mandat de arestare și de percheziție ilegal și invalid” într-o zonă de securitate sensibilă. Aceștia au cerut Poliției să nu sprijine eforturile de arestare.
Șeful interimar al Partidului Puterea Poporului, din care provine și președintele Yoon, a salutat suspendarea și a spus că ancheta trebuie să continue fără reținerea lui Yoon. Opoziția reprezentată de Partidul Democrat, care deține majoritate parlamentară, a spus că arestarea lui Yoon „este cea mai urgentă sarcină” și că oricine se opune trebuie să fie reținut.
Curtea Constituțională l-a citat pe Yoon pentru a-și prezenta poziția în cazul său pe 14 ianuarie, în cadrul procesului în care va decide dacă îl va demite sau nu. Curtea, care s-a ales recent cu doi noi judecători numiți de noul președinte interimar al țării, a mai spus că a planificat o a doua sesiune de audieri pe 16 ianuarie, în cazul în care Yoon va refuza să se prezinte.
Yoon Suk Yeol a șocat națiunea pe 3 decembrie, când a acordat armatei puteri de urgență extinse pentru a elimina ceea ce el numea „forțe anti-statale” și pentru a înfrunta opoziția politică obstructivă.
Avocații lui Yoon a au declarat judecătorilor Curții Constituționale că din moment ce legea marțială a fost ridicată și niciun drept fundamental nu a fost încălcat, suspendarea acestuia din funcție nu se justifică, scrie The Guardian.
El a anulat decretul la doar șase ore după aceea, după ce Parlamentul a sfidat trupele și poliția și a votat împotriva decretului. Totuși, acest gest a aruncat țara într-o criză constituțională și a stârnit apeluri larg răspândite pentru demisia sa, pe motiv că a încălcat legea. Yoon și-a cerut ulterior scuze națiunii, dar și-a apărat decizia și a rezistat apelurilor de a demisiona.
Yoon este, de asemenea, sub anchetă penală pentru presupusă insurgență legată de decretul de lege marțială, iar autoritățile i-au interzis să călătorească în străinătate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cât costă polița medicală în 2025 și cine o poate cumpăra la preț redus
Prețul poliței de asigurare medicală în 2025 rămâne la nivelul anului trecut - 12.636 de lei. Persoanele care o vor procura în primele trei luni ale anului curent vor beneficia de reduceri de până la 90%, în funcție de categoria din care fac parte.
Potrivit legislației, polița de asigurare medicală trebuie să fie procurată în mod individual de cetățenii care nu sunt angajați și nici asigurați de Guvern, în caz contrar riscând să plătească suma întreagă plus penalități pentru fiecare zi de întârziere. Polița trebuie procurată până la 1 aprilie, informează Compania Națională de Asigurări în Medicină.
Persoanele care se asigură în mod individual vor putea să achite începând de miercuri, 1 ianuarie, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) pentru anul 2025. Valoarea primei în sumă fixă pentru 2025 a rămas la neschimbată față de anul trecut – 12.636 de lei.
O persoană asigurată trebuie să aibă un medic de familie pentru a beneficia la timp de consultații, de servicii de diagnostic și medicamente compensate.
Statutul de persoană asigurată în mod individual este acordat de CNAM din data achitării primei AOAM în sumă fixă, însă nu mai devreme de 1 ianuarie şi este valabil până pe 31 ianuarie 2026.
Angajații vor contribui, în continuare, cu 9% din salariu pentru asigurarea medicală obligatorie.
Cine beneficiază de reduceri?
Persoanele care se asigură în mod individual și care vor achita prima în primele trei luni ale anului, vor beneficia de reduceri.
În lista celor care pot procura polița la preț redus intră și agricultorii, cu condiția că o vor cumpăra până la 31 martie și că nu fac parte, concomitent, din alte categorii de plătitori. În acest caz, ei vor achita 1.264 lei.
Cei care au afaceri în domeniul comerțului cu amănuntul, cu excepția comerțului cu mărfuri supuse accizelor, vor achita pentru poliță 1.895 de lei.
Persoanele care desfășoară alte activități economice vor plăti pentru polița de asigurare medicală 2.527 de lei, iar cele din domeniul juridic - 5.054 de lei.
Persoanele care dețin întreprinderi individuale sau gospodării țărănești, lucrează pe cont propriu sau activează ca avocați, executori judecători, mediatori etc. și care sunt în același timp pensionari sau au un grad de dizabilitate, trebuie să plătească o primă de asigurare fixă pentru anul 2025.
Plata poate fi făcută prin intermediul Serviciului guvernamental de plăţi electronice MPay Cei care nu pot achita online au posibilitatea să se adreseze la oficiile poștale și la băncile comerciale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Moldova și-a acoperit integral consumul de electricitate în primele trei zile ale anului
Consumul de electricitate al malului drept a fost acoperit integral în primele două zile ale anului, a anunțat joi, 2 ianuarie, celula de criză a Guvernului. Autoritățile spun că nu au înregistrat avarii sau alte incidente în sistemele de transport a gazelor sau a agentului termic.
Pentru ziua de vineri, 3 ianuarie, compania Energocom, unde majoritate acțiunilor sunt deținute de guvernul moldovean, a anunțat că va acoperi 100% consumul de electricitate, care este așteptat să fie mai mare cu circa 10%.
Compania spune că pe lângă producția locală de la centralele de termoficare din Chișinău și Bălți și sursele de energie regenerabile locale, restul electricității va fi achiziționat din import și de pe bursă.
Celula de Criză a Guvernului, instituită la 26 decembrie pe durata stării de urgență, a mai precizat că pentru prima zi din an, aproape jumătate din consumul de electricitate din țară a fost asigurat de importuri din România, fără a fi necesară activarea contractelor de avarie sau a fluxurilor neintenționate.
Pe plan local, aproape o treime din necesarul de consum a fost livrat de Termoelectrica, urmată de CET Nord, Hidrocentrala de la Costești și centralele electrice de cogenerare a fabricilor de zahăr. Alte 12% au provenit din sursele de energie regenerabilă din țară.
Urmare a importurilor din România, în special de pe bursa de energie OPCOM, principalii distribuitori de energie electrică din R. Moldova au cerut joi, 2 ianuarie, ANRE să ajusteze tarifele.
Dacă vor fi aprobate, pentru consumatorii din centrul și sudul țării un kilowatt va costa 5,13 lei față de 2,34 lei cât este în prezent. În cazul celor din nordul țării, tariful ar putea ajunge la 4,53 lei, față de prețul actual de 2,84 lei.
Autoritățile mai anunță că nu au fost înregistrate avarii sau alte incidente pe parcursul zilei de 1 ianuarie, în sistemul de transport al gazelor naturale sau agentului termic.
Chișinăul caută soluții pentru localitățile aflate sub controlul său
Autoritățile de la Chișinău au confirmat că regiunea transnistreană, care nu mai este aprovizionată cu gaze naturale din 1 ianuarie, este asigurată cu energie electrică după ce Centrala de la Cuciurgan a trecut la funcționarea pe bază de cărbune.
Potrivit datelor publice, Tiraspolul dispune de rezerve de circa 70 de mii de tone de cărbune, a căror calitate nu este cunoscută, dar care ar putea asigura întreg consumul regiunii pentru 30 - 50 de zile.
Cu toate acestea, aprovizionarea cu gaze naturale, agent termic și apă caldă a fost sistată inclusiv pentru 11 localități aflate sub controlul autorităților constituționale, fiind vorba de satele Varnița, Cocieri, Corjova, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă, Pârâta, Pohrebea, Vasilievca, Copanca, Hagimus și Fârlădeni.
Au fost deconectate de la agentul termic inclusiv penitenciarele nr. 8 și nr. 12, subdiviziunile teritoriale ale Poliției și Procuraturii R. Moldova din orașul Tighina.
În aceste localități, autoritățile de la Chișinău spun că sunt în căutare de soluții pentru a conecta instituțiile publice gestionate de autoritățile publice naționale la resursele energetice alternative, inclusiv prin instalarea centralelor termice pe bază de biomasă. Poliția și alte servicii de urgență sunt gata să ofere sprijin cetățenilor, iar autoritățile mențin legătura cu primarii localităților vizate de deconectări.
La 28 decembrie, Gazprom a anunțat oficial Moldovagaz că sistează livrările către R. Moldova, invocând neplata unor pretinse datorii ale malului drept, nerecunoscute de autoritățile de la Chișinău.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Focurile de artificii au ridicat nivelul poluării aerului din capitală de aproape două ori
În noaptea de Revelion, la ora 00:00, Agenția de Mediu a raportat o depășire a concentrației de particule în suspensie (PM10) de 1,8 ori la Chișinău. Această poluare a fost cauzată de exploziile de artificii acumulate în atmosferă.
Agenția de Mediu a continuat să raporteze și pentru joi, 2 ianuarie, un nivel ridicat de poluare a aerului în principalele orașe din țară. La Chișinău a fost depășită norma pentru dioxidul de azot de 1.9 ori, pentru monoxidul de azot – de 1.9 ori. La Bălți, norma pentru dioxidul de azot a fost depășită de 1.3 ori, iar aldehida formică de 1.4 ori.
Pentru prima dată în ultimele zece zile, stația care ar verifica inclusiv elementele industriale din s. Mateuți, Rezina, a înregistrat particule în suspensie (PM 2,5) de 1.4 ori.
Deși traficul este principalul poluant al orașelor, Vasile Parașciuc, șeful interimar al Laboratorului de referință de mediu al Agenției de Mediu, explică faptul că joi, 2 ianuarie, au contribuit la acumularea poluanților în aer anume faptul că există un strat de reținere al aerului.
Stratul de reținere al aerului, cum ar fi ceața, se formează atunci când pe parcursul zilei se înregistrează temperaturi pozitive și vânt slab, iar noaptea mai joase.
Se așteaptă ca vineri, 3 ianuarie, frontul atmosferic, precipitațiile și vântul moderat din Nord-Vest să disperseze stratul de reținere al aerului împreună cu poluanții acumulați.
- Citește și: Cod roșu de poluare a aerului în Chișinău | Care sunt motivele și pe cine afectează cel mai mult
Doi ani în urmă, în apropiere de Revelion, Chișinăul a înregistrat cod roșu de poluare al aerului, atunci când Termoelectrica a trecut la regimul de funcționare pe păcură.
Decizia a fost luată în 2022 când volumele de gaz livrate către R. Moldova de către Gazprom au fost reduse substanțial, provocând o criză energetică, care a forțat autoritățile să apeleze la resurse energetice alternative.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Chișinăul spune că poate ajuta Tiraspolul să procure gaze naturale de pe piața europeană
Companiile Moldovagaz și Energocom au anunțat joi întreprinderea Tiraspoltransgaz din stânga Nistrului că sunt gata să ofere asistență tehnică și comercială la procurarea gazelor naturale de pe piața europeană.
Într-un comunicat emis la 2 ianuarie, compania Energocom, controlată de guvernul moldovean, a spus că a importat la 31 decembrie, în calitate de test, peste 22 de mii de metri cubi de gaze din Bulgaria. Cantitatea a fost livrată prin „coridorul transbalcanic”, adică prin Bulgaria, România, Ucraina și R. Moldova, până la punctul de interconectare din Căușeni.
Energocom spune că astfel a demonstrat că din punct de vedere comercial și logistic este posibilă aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene. Reprezentanții companiei spun că sunt dispuși să ofere suportul tehnic și comercial întreprinderii Tiraspoltransgaz pentru a procura gaze naturale „pe orice platformă europeană de gaze în baza condițiilor de piață” și pentru a asigura „locuitorii din stânga Nistrului cu resurse energetice în criza actuală”.
Ministerul Energiei de la Chișinău precizează că Moldovagaz nu se poate înregistra în calitate de participant pe piața gazelor din țările europene, de aceea este necesară intermedierea Energocom.
Cele două companii au încheiat și un contract de agent în acest sens, a anunțat directorul Moldovagaz, Vadim Ceban.
Regiunea transnistreană a rămas fără gaze naturale din 1 ianuarie, după ce a expirat acordul de tranzitare a gazului rusesc prin Ucraina, iar Gazprom a notificat Chișinăul că nu va folosi sursele alternative, invocând o presupusă datorie a malului drept, nerecunoscută de autoritățile moldovene.
Începând cu dimineața zilei de ieri, aproape 75 de mii de case și apartamente din regiunea transnistreană au fost debranșate de la rețeaua de gaze naturale, iar centrala de la Cuciurgan (MGRES) a trecut la producerea energiei electrice în baza rezervei de cărbuni, care ar ajunge pentru cel mult 50 de zile, potrivit așa-ziselor autorități.
- Te-ar putea interesa și: În regiunea transnistreană au fost oprite gazele. Locuitorilor li se recomandă să-și acopere ferestrele cu pături pentru păstrarea căldurii
Tiraspolul a refuzat în trecut o oferă a Chișinăului de a-i livra gaze cumpărate pe piața europeană și a spus că a reușit să-și facă propriile rezerve. Ar fi vorba de circa 13 milioane de metri cubi de gaze, care ar ajunge pentru 20 de zile în sudul regiunii și 10 zile în zonele de nord, destinate în mod prioritar instituțiilor sociale. Alte 115 mii de apartamente vor primi livrări limitate de gaze naturale, suficiente doar pentru gătit.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Consumatorii casnici ar putea plăti dublu pentru energia electrică
Distribuitorii de energie electrică din Republica Moldova au solicitat, pe 2 ianuarie, Agenției Naționale pentru Reglementarea în Energetică (ANRE) majorări de tarife la energia electrică. Dacă vor fi aprobate, prețurile ar putea crește mai mult decât dublu.
Compania Premier Energy a solicitat pentru consumatori casnici din centrul și sudul R. Moldova un tarif de 5,13 lei pentru un kw/h, față de 2,34 lei cât este acum. Furnizarea Energiei Electrice (FEE) Nord a cerut ca locuitorii regiunii de nord a R. Moldova să plătească 4,53 lei pentru un kilowatt în loc de prețul actual de 2,84 lei.
Solicitările furnizorilor sunt, în prezent, la etapa consultărilor. Tarifele noi trebuie aprobate în cel mult 5 zile din data depunerii solicitărilor, potrivit unei dispoziții a Comisiei pentru Situații Excepționale.
Odată cu sistarea livrării gazelor rusești către regiunea transnistreană pe 1 ianuarie 2025, autoritățile moldovene au înlocuit energia electrică ieftină furnizată de Centrala de la Cuciurgan cu cea din România.
În lipsa energiei de la Cuciurgan, autoritățile de la Chișinău acoperă peste 50% din necesarul de consum prin energia furnizată de companiile de peste Prut. Astfel, 18,7% din energie vine de la Centrala Nuclearelectrica de la Cernavodă, 14% este achiziționată din contractele bilaterale cu producătorii din România și 19,5% de pe bursa de energie electrică din România (OPCOM). Ultima reprezentând și cea mai scumpă energie care este procurată în orele de vârf.
În aceste condiții, autoritățile au făcut mai multe apeluri către populație și agenții economici, pentru a asigura reducerea consumului de energie electrică.
Autoritățile au mai planificat să acopere aproape 30% din necesarul de energie electrică de la Termoelectrica, aproape 5% de CET Nord, iar restul de 10,5% prin energia din surse regenerabile.
De asemenea, 2,8% din consum este acoperit de compania Energoatom din Ucraina, însă doar pentru orele de noapte, când țara vecină are surplus de electricitate pe care îl poate exporta.
Anterior, cu solicitări de majorare a tarifelor au venit și companiile care furnizează agent termic. Astfel, Termoelectrica a cerut o majorare de 740 de lei a prețului pentru o gigacalorie, iar CET Nord - o majorare de 793 de lei.
La finalul lunii noiembrie, ANRE a acceptat cererea Moldovagaz de majorare a tarifelor, care din 1 decembrie constituie 16,74 de lei pentru un metru cub de gaze naturale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Călin Georgescu a contestat la CEDO decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor
Fostul candidat la președinția României Călin Georgescu a atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) hotărârea din 6 decembrie prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat alegerile prezidențiale.
Informația a fost confirmată pentru Hotnews de avocata lui Călin Georgescu, Maria Vasii, care a spus că acțiunea „este un demers firesc și absolut necesar pentru apărarea drepturilor fundamentale ale domnului Călin Georgescu, candidat independent, precum și ale tuturor cetățenilor români care merită un proces electoral corect și transparent”.
Călin Georgescu cere prin contestația sa ca Guvernul României să reia alegerile din turul II – în care ar fi trebuit să concureze cu Elena Lasconi.
„Vom continua să folosim toate instrumentele juridice și constituționale de care dispunem, atât în țară cât și la nivel internațional, pentru a proteja drepturile domnului Călin Georgescu și voturile românilor”, a declarat avocata Maria Vasii pentru Hotnews.
CCR a anulat alegerile prezidențiale pe 6 decembrie după ce a constatat că procesul electoral privind alegere a Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui.
- Te-ar putea interesa și: România: Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale. Procesul electoral va fi reluat „în integralitate”
De asemenea, au fost înregistrate multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale, a precizat CCR în motivarea deciziei. Aceste nereguli - se mai arăta în document - au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali.
Judecătorii CCR au ajuns la concluzia că „au fost utilizate netransparent și încălcată legislația electorală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale și au fost folosite surse nedeclarate de finanțare a campaniei electorale, inclusiv online.
Anterior, mai multe documente declasificate au arătat că Georgescu ar fi beneficiat de sprijinul unor actori statali și nestatali pentru a câștiga primul tur al alegerilor – fără a menționa în mod direct Rusia.
Georgescu, care a declarat că nu a cheltuit niciun leu în campania sa, ar fi beneficiar de fapt de cel puțin un milion de euro prin donații pe TikTok, platformă în care popularitatea sa a explodat în preajma turul I, de pe 24 noiembrie, al alegerilor prezidențiale, pe care l-a câștigat cu aproximativ 20% din voturi.
După anularea alegerilor, Georgescu a contestat în instanțele din România decizia CCR, însă nu a avut câștig de cauză.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
12 persoane au fost ucise de un bărbat înarmat în Muntenegru
Un bărbat înarmat a deschis miercuri seară, 1 ianuarie, focul într-un bar de lângă orașul Cetinje din vestul Muntenegrului. El a ucis 12 persoane, inclusiv doi copii, înainte de a fugi de la fața locului, dar a murit în cele din urmă, în timp ce era pe cale să fie prins de polițiști.
Poliția spune că atacatorul înarmat, un bărbat identificat drept Aco Martinovic, în vârstă de 45 de ani, a decedat din cauza unor răni pe care le-a suferit în timp ce încerca să se sinucidă, incidentul având loc joi, 2 ianuarie, în apropierea casei sale din Cetinje, potrivit Reuters.
AFP spune că bilanțul celor uciși a ajuns la 12 persoane, potrivit procurorilor.
Ministrul de interne Danilo Saranovic a declarat într-o conferință de presă că atacatorul l-a ucis pe proprietarul barului, pe copiii acestuia și pe membrii propriei sale familii.
„În acest moment, ne concentrăm asupra arestării sale”, a declarat Saranovic.
Patru persoane au fost ucise în bar și alte șase au fost împușcate mortal în alte locuri. Atacul a început după o încăierare în bar, au declarat oficialii.
Trei bărbați și o femeie care au fost transportați la un spital din Cetinje erau în stare critică, a declarat directorul spitalului, Aleksandar Radovic.
Premierul Milojko Spajic a mers la spitalul unde erau tratați răniții și a anunțat trei zile de doliu. El a declarat că o „tragedie teribilă” a avut loc în satul Bajice de lângă Cetinje și că medicii luptă pentru viața celor răniți.
Spajic a adăugat că echipe de poliție, unități speciale și toate forțele disponibile se aflau în Cetinje în căutarea făptașului.
Președintele Jakov Milatovic s-a declarat „șocat și uimit” de tragedie. „În loc de bucuria sărbătorilor... am fost cuprinși de tristețe din cauza pierderii de vieți nevinovate”, a declarat Milatovic pe X.
O declarație a Poliției îndemna cetățenii din Cetinje, capitala istorică a Muntenegrului situată la aproximativ 30 de kilometri nord-vest de capitala Podgorica, să rămână în casă. Poliția spunea că suspectul este „înarmat și periculos”, înainte de a fi localizat.
„Incidentul nu este rezultatul unei confruntări între grupuri de crimă organizată”, a adăugat declarația.
Guvernul din Muntenegru a declarat că perioada de doliu de trei zile va începe pe 2 ianuarie. Concertele de Anul Nou din Podgorica, Budva și Kotor au fost anulate.
Atacul a fost al doilea în ultimii trei ani la Cetinje. Un atacator a ucis zece persoane, inclusiv doi copii, în august 2022, înainte de a fi împușcat și ucis de un trecător în oraș.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Peste 50% din energia consumată pe 1 ianuarie 2025 este cumpărată din România
Odată cu sistarea livrării gazelor rusești către regiunea transnistreană pe 1 ianuarie 2025, autoritățile moldovene au înlocuit energia electrică furnizată de Centrala de la Cuciurgan cu cea din România. Peste 50% din energia furnizată pe 1 ianuarie vine de peste Prut și 2,8% din Ucraina.
Potrivit Guvernului R. Moldova, în ultimele două zile ale anului 2024, consumul de energie electrică de pe malul drept al Nistrului a fost acoperit integral, fără a fi activate contracte de avarie. Pentru 31 decembrie 2024, de la Centrala Electrică Moldovenească (MGRES), cunoscută ca Centrala de la Cuciurgan, a fost achiziționată 31% din energia electrică consumată. Termoelectrica a furnizat peste 25% și a fost importată peste 31% din România și Ucraina.
Potrivit „Energocom”, consumul este acoperit pe deplin și la 1 ianuarie 2025, cu un aport „semnificativ” din bursa de energie electrică din România. Cu alte cuvinte, autoritățile au planificat să acopere aproape 30% din energie electrică de la Termoelectrica, aproape 5% de CET Nord. Regenerabilele acoperă 10,5% din consum.
18,7% din energie vine de la Centrala Nuclearelectrica de la Cernavodă, 14% este achiziționată din contractele bilaterale cu producătorii din România și 19,5% de pe bursa de energie electrică din România (OPCOM). Ultima reprezentând și cea mai scumpă energie care este procurată în orele de vârf 17-21. De asemenea, 2,8% din consum este acoperit de compania Energoatom din Ucraina.
Ce se întâmplă în regiunea transnistreană
Regiunea transnistreană, după ce pe 1 ianuarie a fost oprită încălzirea termică și apa caldă ca rezultat al sistării gazelor rusești, urmează să-și asigure consumul propriu de energie electrică prin funcționarea Centralei de la Cuciurgan pe bază de cărbuni. Potrivit așa-ziselor autorități ale regiunii transnistrene, ar exista cărbuni pentru aproximativ 50 de zile. O parte din energie va fi acoperită și de Centrala hidroelectrică de la Dubăsari. Consumul zilnic al malului stâng al Nistrului variază între 120 și 180 MW.
Potrivit Ministerului Energiei, pe malul drept al Nistrului, în sectorul gazelor naturale și al energiei termice, situația este „stabilă, fără incidente majore”.
Deși Guvernul a anunțat că consumul de pe 1 ianuarie 2025 este acoperit din alte surse decât Centrala de la Cuciurgan, pe site-ul Moldelectrica poate fi observat că MGRES-ul ar furniza 116 MW (ora 16:25).
Solicitat de Europa Liberă, Ministerul Energiei urmează să revină cu informații suplimentare, în contextul în care, conform așa-ziselor autorități ale regiunii transnistrene, ar fi interzis „exportul” energiei electrice către malul drept al Nistrului.
Planurile pentru luna ianuarie
Potrivit Energocom, necesarul de energie pentru joi, 2 ianuarie, este acoperit. Întrucât capacitatea pe care R. Moldova o poate primi din România, la hotar, este limitată la 315 MW bandă din cele 650-800 MW necesari, o parte din energia electrică contractată este rezervată la licitațiile intra-zilnice din capacitățile neutilizate la celelalte hotare ale României cu statele vecine.
Suplimentar, va fi achiziționată energie electrică din Ucraina, de la Energoatom, pentru orele de noapte, atunci când există surplus de energie și o poate exporta.
Autoritățile preconizează, pentru întreaga lună ianuarie, să achiziționeze peste 127 mii MWh de la centralele termice din Chișinău și Bălți (ceea ce constituie circa 28% din consum), potrivit unui comunicat Energocom. 46 mii MWh ar urma să constituie energie regenerabilă, însumat reprezentând aproximativ 10%. Restul, 62% din consum vor reprezenta importuri din România. De pe bursa românească OPCOM urmează să fie achiziționați peste 178 mii de MWh (echivalentul a 39% din necesar), iar în baza contractelor bilaterale - alți 105 mii MWh (23%).
Odată cu încetarea livrărilor de gaze rusești către regiunea transnistreană, deficitul, pentru malul drept al Nistrului, la nivel de sistem electroenergetic ajunge la circa 600 MW.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
În regiunea transnistreană au fost oprite gazele. Locuitorilor li se recomandă să-și acopere ferestrele cu pături pentru păstrarea căldurii
Compania „Tiraspoltransgaz” a anunțat miercuri, 1 ianuarie, că a început sistarea livrărilor de gaze către consumatori. De la ora 12:00, au fost debranșate casele la sol și blocurile de locuit care au încălzire autonomă.
Administrația separatistă de la Tiraspol a spus în cursul zilei că aproape 75 mii de case/apartamente din regiunea transnistreană au fost debranșate de la rețeaua de gaze, iar 115 mii vor primi deocamdată o cantitate limitată de gaze. Locuitorii vor putea folosi gazele naturale doar pentru gătit, până la epuizarea lor din conducte.
Regiunea cu o populație estimată la 450 de mii de oameni, care depinde în totalitate de livrările de la concernul rus de stat Gazprom, nu mai primește gaze naturale rusești de la 1 ianuarie, când a fost oprit tranzitul prin Ucraina. Guvernul de la Chișinău spune că furnizorul rus a respins propunerea sa de a trimite gaze regiunii transnistrene pe o rută ocolitoare.
Administrația de la Tiraspol care a respins și ea o ofertă a Chișinăului de a-i livra gaze cumpărate pe piața europeană spune că a reușit să facă stocuri. Ar fi depozitat 13 milioane de metri cubi de gaze care sunt destinate spitalelor, magazinelor și clădirilor multietajate (doar pentru pregătirea bucatelor). Această cantitate stocată în două sisteme de conducte diferite ar ajunge pentru 20 de zile în sudul regiunii și pentru 10 zile în nordul ei.
Autoritățile separatiste transnistrene spun ca centrala electrică de la Cuciurgan (MGRES), care funcționează pe bază de gaze, a trecut în noaptea de 1 ianuarie la producția de curent cu ajutorul cărbunelui și generează pe moment 105 MW. Pe măsură ce va creștere consumul de energie electrică pentru încălzirea spațiilor, MGRES va putea produce cel mult 157 MW și Hidrocentrala de la Dubăsari - 24MW, se spune într-un comunicat difuzat de oficiul liderului transnistrean, Vadim Krasnoselski.
Așa-zisele autorități transnistrene ar urma să emită un ordin pentru uzina „Electromaș” să fabrice cazane de încălzire pe bază de combustibil solid.
Mai devreme, presa controlată de administrația transnistreană recomandă locuitorilor regiunii să închidă robinetele la țeava de gaze și „să nu restabilească singuri alimentarea în niciun caz”.
De la ora 07:00 a fost sistată livrarea apei calde locuitorilor din regiune, „instituțiilor bugetare” și altor organizații, cu excepția spitalelor.
Administrația separatistă mai recomandă locuitorilor să nu scurgă apa din sistemul de încălzire, să închidă toate robinetele din casă pentru a evita inundațiile, dacă livrarea apei calde va fi reluată. De asemenea, pentru a-și încălzi camerele în care locuiesc - să folosească încălzitoare electrice autorizate și să le amplaseze sub ferestre sau lângă pereții exteriori ca schimbul de căldură să fie mai eficient. Li se amintește că este interzisă utilizarea sobelor pe gaz sau celor electrice și li se cere să sigileze ferestrele, ușile balconului sau să le acopere cu pături sau perdele opace.
De asemenea, presa controlată de autoritățile transnistrene a publicat informații despre locurile din care oamenii pot să-și cumpere lemne sau cărbuni.
De exemplu, la Bender/Tighina oamenii pot să-și cumpere până la 4 metri steri de lemne sau cel mult 500 kg de cărbune pentru un om.
Li se permite locuitorilor să colecteze din fondul forestier lemn pentru uz personal, însă doar cu informarea prealabilă a silvicultorilor. Oamenii pot colecta trunchiurile de copaci, crengi căzute la pământ și alte lemne uscate.
Energie electrică, „pentru 50 de zile”
Administrația de la Tiraspol spune că MGRES ar putea livra energie electrică aproximativ 50 de zile, pe bază de cărbuni. Estimările unor oficiali de la Ministerul Energiei de la Chișinău diferă și arată că ar fi vorba, mai degrabă, de circa 20 de zile.
Potrivit portalului moldovean Zona de Securitate, mai multe sate de pe malul drept al Nistrului, aflate sub jurisdicția Chișinăului, dar care sunt conectate la sistemul de alimentare din regiunea transnistreană, au rămas și ele fără gaze. Printre acestea se numără: Varnița, Cocieri, Corjova, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă, Pârâta, Pohrebea și Vasilievca, Copanca, Hagimus și Fârlădeni.
Cele mai vulnerabile dintre ele sunt satele Varnița și Copanca, pentru că acestea, deși se află pe malul drept al Nistrului, își primesc și energia electrică din regiunea transnistreană, ceea ce înseamnă că ar putea rămâne fără curent peste maxim 50 de zile.
Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău spun că au înlocuit achizițiile de curent electric de la MGRES pentru nevoile malului drept cu achiziții de pe piața românească și europeană, care sunt însă mai scumpe și mai greu de adus la consumatori din cauza lipsei unor conexiuni sigure. Malul drept își lua în trecut de la MGRES până la 80% din necesarul de energie electrică.
Ministerul Energiei din Ucraina a anunțat în dimineața zilei de 1 ianuarie 2025 că tranzitul gazelor naturale rusești pe teritoriul Ucrainei a fost oprit. „Acesta este un eveniment istoric”, a declarat ministrul Energiei al Ucrainei, Herman Galușcenko. Potrivit acestuia, Rusia va suferi pierderi financiare.
Compania rusă Gazprom a confirmat că exporturile de gaze prin Ucraina către Europa s-au oprit miercuri de la ora locală 08:00.
Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a încercat să reducă dependența de gazele rusești. Importurile de gaze din Rusia, prin conducte, către Uniunea Europeană a scăzut de la peste 40% din 2021 până la aproximativ 8% în 2023, potrivit Consiliului European.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Un jucător rus de șah a întârziat la partida sa de la Campionatul Mondial de Blitz din cauza somnului
Jucătorul de șah din Rusia, Daniil Dubov, a suferit o înfrângere tehnică la Campionatul Mondial de Șah Rapid și Blitz de la New York pentru că ar fi adormit și a întârziat la partida sa.
Adversarul jucătorului rus în turul preliminar a fost americanul Hans Niemann.
Despre acest incident a relatat postul norvegian de radio și televiziune NRK.
Vorbind cu reporterii, Dubov a spus că s-a dus în camera sa să se pregătească, dar a ațipit fără să vrea. „Când m-am trezit, era prea târziu. Am fost ghinionist”, a comentat șahistul rus înfrângerea sa tehnică.
Într-o postare pe rețele, Niemann a sugerat că adversarul său s-ar fi speriat. El s-a arătat dispus să joace partida blitz ratată cu jucătorul rus în orice condiții și, dacă este necesar, să îi plătească deplasarea și cazarea. Dacă Dubov câștigă, americanul promite să doneze recompensa de 10 000 de dolari oricărei organizații caritabile la alegerea șahistului rus.
Blitzul este un tip de șah în care sunt acordate trei minute pentru o partidă. Adversarii au la dispoziție câteva secunde pentru a muta o piesă de șah.
- Vezi și: Un rus a fost reales în fruntea Federației Internaționale de Șah, învingând un adversar ucrainean
În ajun, fostul campion mondial la șah, Magnus Carlsen, a întârziat un minut la partida sa cu germanul Michael Bezold, dar, totuși, a reușit să învingă.
Mai devreme, Carlsen refuzase să ia parte la turneu din cauza codului vestimentar al evenimentului. El a venit la meci în blugi, care sunt interziși de regulament. Arbitrul principal i-a cerut șahistului să își schimbe hainele până la runda a 9-a, însă acesta a refuzat.
Ulterior, Federația Internațională de Șah (FIDE) a anunțat că cerințele privind îmbrăcămintea jucătorilor au fost relaxate. Anunțul l-a făcut președintele FIDE, Arkadi Dvorkovich. El a subliniat că jucătorii de șah sunt în continuare obligați să respecte codul vestimentar aprobat, dar acum sunt permise mici „abateri elegante”, de exemplu, blugi care se asortează cu un sacou.
Niemann urmează să-l înfrunte în sferturile de finală pe norvegianul Magnus Carlsen, de șapte ori campion mondial la șah blitz, precizează publicația The Moscow Times.
Campionatul Mondial de Șah Rapid și Blitz se desfășoară loc la New York în perioada 26-31 decembrie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Din 2025, părinții vor putea veni cu contribuții legale în școli. Ce soluție a găsit Ministerul Educației?
Din 2025, 131 de instituții de învățământ din R. Moldova vor putea primi plăți voluntare de la părinți prin intermediul sistemului electronic MPay. Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, autoritățile vor să pună capăt astfel fenomenului taxelor informale din școli.
Ministrul Educației susține că aceste instituții de învățământ au acceptat să participe la proiect, iar părinții vor putea dona bani benevol pentru necesități de dotare și infrastructură, stabilite de comun acord cu administrațiile școlilor. Autoritățile din educație vor organiza ulterior instruiri pentru ca să explice întreg procesul, dar și pentru a-l monitoriza.
„Ne-a luat ceva timp să ne lămurim cu Trezoreria de Stat și cu Agenția de Guvernare Electronică, să semnăm contractele între direcțiile de învățământ și agenția de Guvernare Electronică. Noi vom monitoriza amănunțit întreg procesul”, a spus ministrul Educației, Dan Perciun.
Acum câțiva ani, un studiu realizat de Institutul de Politici Publice arăta că suma plăților informale efectuate de părinți în școli depășește 780 de milioane de lei anual. Totodată, ponderea plăților informale ar constitui 40% din suma alocată de stat pentru un elev.
Noul cod al educației și cel de etică al cadrului didactic, adoptate în 2016, interzic plățile informale.
Bugetul planificat pentru educație în anul 2025 este de peste 19 miliarde de lei, cu două miliarde mai mult decât anul trecut.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rusia a lansat un nou atac masiv cu rachete asupra Ucrainei
Armata rusă a lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei în dimineața zilei de 31 decembrie. Sirenele antiaeriene au răsunat în toată Ucraina, iar explozii s-au auzit în unele zone ale capitalei Kiev.
Au fost emise alerte în regiunile Cernigov, Sumî, Poltava, Luhansk, Dnepropetrovsk, Zaporojie, Kiev, Cerkasî, Kirovograd și Vinița, iar mass-media locale au spus că în atac au fost folosite rachete balistice și de croazieră.
Administrația militară de la Kiev a anunțat că trei clădiri private și două autoturisme din districtul Darnitski au fost avariate de resturi de rachete, în timp ce sistemele de apărare antiaeriană au respins loviturile rusești. Potrivit șefului administrației, Serhii Popko, nu au existat victime.
Între timp, dronele ucrainene au atacat un depozit de petrol din raionul Iarțevo, din regiunea Smolensk a Rusiei. Guvernatorul regiunii Smolensk, Vasili Anohin, a declarat că un incendiu a izbucnit din cauza resturilor de drone doborîte.
„Ca urmare, a avut loc o scurgere de combustibil, iar materialele inflamabile au început să se aprindă. Nu există nicio amenințare la adresa clădirilor rezidențiale”, a scris Anohin pe rețele.
Noile atacuri au loc la o zi după ce Statele Unite ale Americii au promis Ucrainei asistență militară suplimentară, inclusiv pentru consolidarea apărării de-a lungul liniei frontului.
- Te-ar putea interesa și: Nou pachet de sprijin al SUA pentru Ucraina în valoare de 2,5 miliarde de dolari
Într-o declarație din 30 decembrie, Casa Albă a precizat că noul angajament include un pachet suplimentar de asistență în valoare de 1,25 miliarde de dolari pentru armata ucraineană și un pachet de 1,22 miliarde de dolari pentru Inițiativa privind asistența pentru securitatea Ucrainei.
Câteva ore mai târziu, Departamentul Trezoreriei a anunțat o tranșă separată de 3,4 miliarde de dolari pentru Ucraina sub formă de sprijin bugetar direct.
Anunțurile au fost făcute în timp ce Casa Albă își intensifică sprijinul pentru țara devastată de război înainte de încheierea mandatului președintelui Joe Biden luna viitoare.
Biden a promis că va continua să sporească sprijinul, însă pachetul va fi probabil ultimul din timpul administrației sale, pe fondul temerilor că președintele ales Donald Trump va reduce semnificativ sau va opri livrările de arme către Ucraina pentru a determina Kievul să negocieze un acord de pace cu Rusia.
Trump urmează să fie învestit în funcție pe 20 ianuarie.
Rusia împinge înapoi trupele ucrainene de pe linia frontului de săptămâni întregi și a susținut, la 29 decembrie, că a cucerit un alt oraș din regiunea Donețk din Ucraina, în timp ce își continuă ofensiva prelungită și sângeroasă asupra centrului logistic strategic - dar aproape distrus - din sud, orașul Pokrovsk.
Ministerul rus al Apărării a declarat pe 30 decembrie că forțele sale au capturat Novotroitske, o așezare cu o populație de 6 300 de locuitori înainte de război, la aproximativ 16 kilometri la sud de Pokrovsk.
Armata ucraineană nu a făcut comentarii în legătură cu situația de la Novotroitske, dar a declarat că trupele ruse au lansat 133 de atacuri asupra pozițiilor sale, majoritatea fiind în zona Pokrovsk.
Nu este limpede care vor fi pașii următori ai Rusiei în legătură cu Pokrovsk, un centru logistic de importantă strategică pentru Kiev.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în SUA, a declarat că datele de geolocalizare arată că armata rusă se află la circa 10 kilometri de granița regiunilor Donețk și Dnepropetrovsk.
„[Președintele rus Vladimir] Putin ar putea face presiuni asupra comandamentului militar rus pentru a avansa spre granițele regiunii și pentru a nu acoperi Pokrovsk în acest moment”, a estimat ISW.
Într-un interviu acordat RFE/RL, Viktor Muzhenko, fost comandant militar ucrainean, a declarat că orice armistițiu între Kiev și Moscova care ar lăsa porțiuni din teritoriul ucrainean sub control rusesc ar reprezenta o victorie pentru Kremlin și „l-ar compensa pe deplin pentru costurile războiului”.
Muzhenko, care a condus armata în perioada 2014-19, a declarat că situația teritoriilor ocupate din regiunile Donețk și Luhansk și a unor părți din regiunile Zaporojie și Herson este "critică" - "nu numai din cauza pierderii de teritorii, ci și [pierderea] a jumătate din baza de resurse a Ucrainei".
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a declarat că în seara zilei de 30 decembrie au avut loc cca 153 de ciocniri de luptă pe linia frontului, în timp ce Rusia înaintează.
ISW estimează că câștigurile teritoriale ale armatei ruse în 2024 au ajuns la aproximativ 3.300 de kilometri pătrați.
Contraatacuri ale Ucrainei au avut loc, de asemenea, în 2024, deși doar câțiva kilometri pătrați de teritoriu ucrainean au fost recuperați.
Potrivit ISW, forțele rusești au înaintat cel mai mult către sfârșitul anului, când acestea au capturat între 20 și 30 de kilometri pătrați pe zi.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Sute de prizonieri de război eliberați în ultimul schimb între Rusia și Ucraina
Rusia și Ucraina au efectuat un nou schimb de prizonieri intermediat de Emiratele Arabe Unite, eliberând sute de prizonieri de război.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a confirmat schimbul într-o postare pe Telegram, anunțând că 189 de ucraineni s-au întors acasă ca urmare a acestei operațiuni.
„Aceștia sunt... apărătorii de la Azovstal și Mariupol, centrala nucleară de la Cernobîl, insula Șerpilor, de pe diferite segmente ale frontului”, a declarat Zelenski. „Printre ei sunt soldați, sergenți, ofițeri”.
Doi civili care au fost capturați la Mariupol au fost, de asemenea, printre cei eliberați, a spus Zelenski. În postarea sa, care a inclus fotografii cu soldați zâmbitori așezați într-un autobuz, el a adăugat că Ucraina continuă să depună eforturi pentru eliberarea tuturor celor aflați în captivitate în Rusia.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, de asemenea, schimbul de prizonieri, afirmând că numărul celor eliberați a fost de 150 de fiecare parte. Nu a existat nicio explicație pentru această discrepanță.
„La 30 decembrie, ca urmare a unui proces de negocieri, 150 de militari ruși au fost readuși de pe teritoriul controlat de regimul de la Kiev. În schimb, 150 de prizonieri de război ai armatei ucrainene au fost eliberați”, se arată într-o declarație a ministerului.
În declarație s-a precizat că cei 150 de militari ruși au fost evacuați în Belarus, unde au primit asistență medicală și psihologică și li s-a oferit posibilitatea de a-și contacta rudele.
„Toți militarii eliberați vor fi aduși în Federația Rusă pentru tratament și reabilitare în instituțiile medicale ale Ministerului rus al Apărării”, se mai spune în declarație, menționându-se asistența din partea E.A.U. în asigurarea eforturilor umanitare pe durata întoarcerii prizonierilor de război.
Moscova și Kievul au efectuat 59 de schimburi de prizonieri de război de la începutul războiului din Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Justiția sud-coreeană emite mandat de arest pe numele președintelui suspendat al țării
Un tribunal sud-coreean a aprobat, marți, un mandat de arest pe numele președintelui Yoon Suk-yeol, care a fost pus sub acuzare și suspendat din funcție la începutul acestei luni. Măsura este o premieră absolută pentru Coreea de Sud.
Potrivit agenției oficiale de presă Yonhap, mandatul de arestare este valabil până la 6 ianuarie. Măsura a fost luată după ce instanța a decis că, în absența unui mandat de arestare, Yoon Suk-yeol ar continua să ignore orice citație din partea instanțelor.
Anchetatorii Biroului Anticorupție dedicat înalților funcționari au cerut luni emiterea unui mandat de arestare pe numele lui Yoon Suk-yeol, iar Tribunalul districtului Seul Vest a aprobat cererea.
Decizia judecătorilor vine în cadrul unei anchete care investighează evenimentele din 3 decembrie, când președintele Yoon Suk-yeol impus legea marțială, măsură care risca să amplifice cea mai mare criză politică a țării din ultimele decenii, dar care a fost în cele din urmă abrogată de Parlament, relatează Reuters.
- Te-ar putea interesa și: Ce se întâmplă în Coreea de Sud?
Yoon Suk-yeol este vizat de o anchetă penală pentru tentativă de insurecție și nu a răspuns la mai multe citații din partea anchetatorilor care doreau să îl interogheze cu privire la decizia sa de a impune legea marțială. Un avocat al președintelui destituit a declarat marți că biroul anticorupție nu avea autoritatea de a solicita un mandat de arestare.
„Mandatul de arest este ilegal și invalid”, a declarat Yoon Kab-keun reporterilor, repetând un argument prezentat instanței din Seul atunci când anchetatorii au cerut un mandat de arest.
Punerea în aplicare a măsurii este deocamdată incertă. Potrivit anchetatorilor, instanța a autorizat și o percheziție la reședința președintelui. Până în prezent, încercările poliției de a avea acces la biroul prezidențial în cadrul anchetei au fost refuzate de serviciile de securitate prezidențiale.
Prim-ministrul Han Duck-soo, care a acționat ca președinte interimar după înlăturarea lui Yoon Suk-yeol, a fost, de asemenea, demis vinerea trecută după ce a refuzat să valideze numirea de către Parlament a judecătorilor la Curtea Constituțională, care va fi responsabilă de confirmarea sau anularea demiterii lui Yoon.
Acum președinte interimar, ministrul de Finanțe, Choi Sang-mok, trebuie să facă față celui mai mare dezastru aerian din istoria țării, după ce un avion Jeju Air s-a prăbușit duminică pe aeroportul Muan, iar 179 dintre cele 181 de persoane aflate la bord au murit.
Pe lângă președintele Yoon, mai este vizat în ancheta procurorilor și Kim Yong-hyun, care a demisionat din funcția de ministru al Apărării după ce a jucat un rol important în decretarea legii marțiale, a fost reținut și apoi acuzat de insurecție și abuz de putere.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
R. Moldova va avea un nou registru național de vaccinuri, după modelul aplicat în pandemie
Guvernul de la Chișinău a aprobat crearea unui sistem centralizat de monitorizare a vaccinării populației, după modelul pe care l-a aplicat în timpul pandemiei COVID-19. Noul sistem va fi integrat cu Registrul de Stat al Populației.
Actualul Registru Electronic Național de Vaccinuri va extins și corelat cu Programul Național de Imunizări pentru anii 2023-2027.
Noul sistem va fi integrat și cu Registrul de Stat al Populației, ceea ce, spun autorii proiectului, va permite reducerea timpului necesar pentru raportarea vaccinărilor în cadrul Sistemului informațional de supraveghere a bolilor transmisibile și evenimentelor de sănătate publică.
Registrul Electronic Național de Vaccinuri este creat în scopul centralizării datelor referitoare la vaccinările efectuate în Republica Moldova, nu doar pe cele legate de COVID-19. „Pandemia COVID-19 a evidențiat necesitatea de a avea un sistem flexibil și adaptabil, capabil să răspundă rapid la situații de urgență sanitară”, se spune în nota informativă la proiectul deciziei propus de Ministerul Sănătății.
Printre avantajele noului sistem centralizat sunt menționate, în timpul rând, „detectarea timpurie a contacților și prevenirea răspândirii bolii”.
„Identificarea rapidă a persoanelor care au fost în contact cu un caz confirmat facilitează implementarea intervențiilor rapide, precum izolarea și carantina, limitând astfel răspândirea bolii. Aceasta contribuie la reducerea numărului de cazuri secundare și la prevenirea apariției unor noi focare”, se mai spune în proiectul deciziei.
Registrul Electronic Național de Vaccinuri va emite și certificate de vaccinare în conformitate cu legislația în vigoare. Totodată, acesta va fi conectat la sisteme europene și globale de supraveghere a sănătății pentru facilitarea schimbului informații relevante, afirmă sursa citată.
Autoritățile spun că înființarea unui sistem centralizat ar fi necesară pentru gestionarea mai eficientă a datelor privind vaccinarea populației și evenimentele de sănătate publică, pentru a răspunde mai eficient la epidemii, dar și pentru a ușura organizarea campaniilor de imunizare.
Registrul Electronic Național de Vaccinuri va integra, pe lângă componentele de vaccinare, și secțiuni dedicate intoxicațiilor cauzate de substanțe sau amestecuri chimice.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Nou pachet de sprijin al SUA pentru Ucraina în valoare de 2,5 miliarde de dolari
Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat luni, 30 decembrie, un nou pachet de sprijin de securitate pentru Ucraina în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Biden afirmă că sprijinul va acoperi atât nevoile imediate ale armatei ucrainene, cât și pe cele pe termen lung.
Într-un comunicat de presă, președintele Joe Biden, spune că din valoarea totală a sprijinului militar - 1, 25 miliarde de dolari reprezintă echipamente militare luate din stocurile armatei SUA.
„Am ordonat administrației mele să continue să ofere cât mai multă asistență Ucrainei cât mai repede posibil – inclusiv folosirea echipamentelor americane mai vechi pentru Ucraina, livrarea rapidă a acestora pe câmpul de luptă și apoi revitalizarea bazei industriale de apărare a SUA pentru a moderniza și a ne reface stocurile cu arme noi”, arată declarația președintelui american.
De asemenea, Joe Biden mai spune că alți 1,22 miliarde de dolari vor fi oferiți Ucrainei pentru achiziționa echipamente, arme și muniție direct de la contractorii de apărare din SUA, prin programul USAI (Ukraine Security Assistance Initiative).
„Departamentul Apărării este în proces de livrare a sute de mii de cartușe de artilerie, mii de rachete și sute de vehicule blindate care vor întări mâna Ucrainei în timp ce se îndreaptă spre iarnă. La îndrumarea mea, Statele Unite vor continua să lucreze neobosit pentru a consolida poziția Ucrainei în acest război în restul mandatului meu”, a spus președintele al cărui mandat se încheie pe 20 ianuarie.
Anunțul președintelui american Joe Biden vine după ce omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski anunțase duminică seara că Statele Unite urmează să anunțe „pachete de sprijin semnificative” pentru a susține forțele armate ale țării.
„[Sprijinul] ar trebui să susțină imediat efortul de stabilizare pe front: cu cât aprovizionarea este mai completă de la parteneri, cu atât mai multe vieți ale soldaților noștri vor fi salvate”, a adăugat președintele Ucrainei.
- Te-ar putea interesa și: Biden accelerează sprijinul militar al SUA pentru Ucraina, înainte să-și încheie mandatul
Pachetul va fi probabil ultimul prezentat în timpul administrației președintelui Joe Biden. Acesta se teme că președintele ales Donald Trump va reduce semnificativ sau va opri livrările de arme către Ucraina după preluarea mandatului, pe 20 ianuarie 2024, pentru a forța Kievul să negocieze un acord de pace cu Rusia.
Financial Times a scris la mijlocul lunii decembrie că echipa președintelui ales i-a informat pe aliații europeni că nu există astfel de intenții, ci din contră, ajutorul pentru Ucraina va continua, deși rămâne neclar în ce volum și sub ce condiții.
Tot luni, șefa Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a anunțat că SUA au trimis Ucrainei un sprijin bugetar adițional de 3,4 miliarde de dolari. Banii vor fi folosiți pentru a menține funcționarea guvernului ucrainean, adică pentru plata salariilor bugetarilor, precum profesori, medici și alți angajați la stat, scrie Reuters.
Situație dificilă pe frontul de est
Rusia a avansat semnificativ pe linia frontului în ultimele săptămâni și a susținut pe 29 decembrie că a capturat un alt oraș din regiunea ucraineană Donețk, în avansul militarilor către orașul strategic Pokrovsk.
Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale au capturat Novotroițke, o așezare cu o populație de 6.300 de locuitori la aproximativ 16 kilometri sud de Pokrovsk.
Armata ucraineană nu a comentat în mod specific despre Novotroițke, dar a spus că trupele ruse au realizat 133 de atacuri asupra pozițiilor sale - dintre care majoritatea în zona Pokrovsk.
Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a anunțat pe 29 decembrie, că Kievul a primit un ajutor suplimentar de 150 de milioane de euro (156 de milioane de dolari) din Danemarca, Franța și Lituania pentru a ajuta la finanțarea industriei de apărare a țării.
„Aceste fonduri, în special, vor fi folosite pentru producerea de rachete, drone de atac adânc și instalații de artilerie”, a spus el într-o postare pe Facebook.
Între timp, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat că nu se așteaptă ca următorul guvern de la Berlin să „abandoneze” Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei.
„Niciun guvern german dedicat securității Germaniei și Europei nu va abandona poporul ucrainean", a spus ea într-un interviu publicat de ziarul Bild pe 29 decembrie.
Germania va avea alegeri legislative anticipate pe 23 februarie după ce un guvernul de coaliție condus de cancelarul Olaf Scholz a fost răsturnat în parlament luna trecută.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Tiraspolul ia măsuri pentru reducerea impactului crizei energetice și refuză ajutorul Chișinăului
Liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a dispus un șir de măsuri menite să reducă impactul social și economic al sistării livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană după 1 ianuarie.
Astfel, locuitorii din regiunea separatistă controlată de Moscova vor fi scutiți de penalități pentru neachitarea facturilor la întreținere și nu vor putea fi debranșați de la rețelele de curent electric, gaze și căldură. Datoriile acumulate, însă, vor trebui să fie achitate până la sfârșitul anului 2025. Între altele, populația va avea dreptul să adune lemne uscate pentru foc, fără să dețină acte permisive.
Totodată, întreprinderile transnistrene vor beneficia de o amânare sau de eșalonarea achitării impozitelor pentru perioadele în care nu vor activa. Angajatorii vor avea dreptul să instituie ziua sau săptămâna de muncă scurtă, dar nu vor putea să reducă retribuția mai jos de salariul minim sau nivelul minim de subzistență.
- Te-ar putea interesa și: Gazprom oprește livrările de gaze către R. Moldova. Reacția Chișinăului: „Rusia folosește energia ca armă politică”
Între timp, la Chișinău, președinta Maia Sandu a anunțat că guvernul, împreună cu partenerii săi de dezvoltare, a venit cu propuneri concrete pentru acordarea ajutorului umanitar regiunii transnistrene. Este vorba despre alimente, medicamente, combustibil, generatoare sau transportarea bolnavilor de pe malul stâng la spitalele de pe malul drept, în caz de necesitate, însă liderii transnistreni ar fi respins propunerile Chișinăului.
„Am înțeles că regimul de la Tiraspol a refuzat aceste ajutoare. Deci, vom vedea cum se vor desfășura lucrurile, dar autoritățile fac totul pentru a ușura această situație”, a declarat șefa statului, pe 30 decembrie, după o ședință comună cu premierul, spicherul Parlamentului și cu vicepremierul responsabil de reintegrare.
Săptămâna trecută, pretinsul ministru al economiei de la Tiraspol, Serghei Obolonik, a spus că Transnistria dispune de rezerve de cărbune pentru acoperirea necesităților proprii de energie electrică și căldură timp de 50 de zile.
Potrivit lui, regiunea ar avea și o „mică rezervă” de gaze naturale în conducte, care va fi folosită pentru aprovizionarea blocurilor de locuit și a spitalelor. El nu a precizat pentru ce perioadă ar fi suficiente aceste rezerve. Estimările unor oficiali de la ministerul moldovean al energiei arată că ar fi vorba de circa 20 de zile.
Obolonic a mai spus că Transnistria ar avea nevoie de cca 100 de milioane de metri cubi de gaz pe lună pentru consumatorii casnici.
Compania rusă Gazprom a anunțat că va sista complet livrările de gaze naturale către Republica Moldova de pe 1 ianuarie, după ce Ucraina va opri tranzitul gazelor rusești prin teritoriul său. Chișinăul a încetat să cumpere gaze naturale de la Gazprom pentru malul drept al Nistrului la scurt timp după începutul războiului din Ucraina, însă regiunea transnistreană este dependentă în totalitate de gazele rusești. Gazprom a refuzat să livreze gaze pe rute alternative după 1 ianuarie, cerând achitarea unei pretinse datorii istorice de 700 de milioane de dolari, pe care Chișinăul însă nu o recunoaște.
Regimul de licențe la importul cerealelor și oleaginoaselor, extins cu o jumătate de an
Importul de culturi cerealiere și oleaginoase în Republica Moldova va fi reglementat în continuare prin mecanismul de licențe până pe 30 iunie 2025.
Măsura aprobată de Guvern în ședința de luni, 30 decembrie, urmărește să mențină stabilitatea pieței interne de grâu, porumb și floarea soarelui, să sprijine producătorii locali și să protejeze sectorul de fluctuațiile externe.
Autoritățile spun că Republica Moldova dispune de stocuri „solide” de grâu, porumb și floarea soarelui, care ar putea acoperi, în următoarele luni, necesitățile interne.
Decizia vine la o lună după apelul repetat al asociațiilor agricole din Republica Moldova de a prelungi mecanismul de eliberare a licențelor pentru importurile de cereale și oleaginoase din Ucraina și după 31 decembrie.
- Te-ar putea interesa și: Trei asociații agricole cer prelungirea mecanismului de obținere a licențelor la importurile de cereale din Ucraina
Asociația Forța Fermierilor, Asociația Producătorilor de Cereale și Asociația Producătorilor de Culturi Oleaginoase au insistat asupra importanței acestei măsuri pentru protejarea pieței și a producătorilor din Republica Moldova. Potrivit celor trei asociații, importul nereglementat de cereale și oleaginoase ucrainene au dus la prăbușirea pieței interne în anii 2022-2023, cauzând pierderi de mai multe miliarde de lei producătorilor locali.
În vara anului 2024, după luni de proteste ale fermierilor, autoritățile au acceptat să introducă licențierea provizorie a importului de cereale și oleaginoase.
„Războiul pornit de Federația Rusa în Ucraina a perturbat piețele de cereale din lume. Începând cu anul 2022, cerealele și semințenie oleaginoase ucrainene au pierdut o parte din piețele tradiționale și, ulterior, au ocupat piețele de livrare ale țărilor din regiunea balcanică - Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovacia, Muntenegru, Serbia. Ca urmare a acestor perturbări, Republica Moldova a pierdut piețele sale. Până în anul 2022, grâul de toamnă moldovenesc era exportat în 27 de țări, în timp ce după 2022 numărul acestora s-a redus pana la 14 țări. În acest context, importurile de cereale și semințe de oleaginoase vor crea potențiale riscuri de prejudiciu economic esențial fermierilor din Republica Moldova”, se spune în nota informativă la proiectul deciziei guvernului, aprobat în ședința din 30 decembrie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cutiile negre ale avionului Azerbaijan Airlines prăbușit în Kazahstan vor fi examinate în Brazilia
Kazahstanul a anunțat duminică, 29 decembrie, că Brazilia va examina cutiile negre ale aeronavei prăbușite în urmă cu cinci zile în apropiere de orașul Aktau, de lângă Marea Caspică. Anunțul vine pe fondul acuzațiilor Azerbaidjanului că Rusia ar încerca să „ascundă” adevărata cauză a tragediei.
Avionul de pasageri al Azerbaijan Airlines zbura din capitala azeră Baku spre Groznîi, capitala regiunii Cecenia a Federației Ruse, la 25 decembrie, când a fost deviat și s-a prăbușit în Kazahstan, omorând 38 dintre cele 67 de persoane aflate la bord.
De atunci, tot mai multe dovezi atestă că avionul a fost lovit de o rachetă rusească de apărare aeriană în Cecenia înainte de a se prăbuși lângă orașul Aktau, în vestul Kazahstanului.
Ministerul kazah al Transporturilor a spus că o comisie a guvernului însărcinată cu anchetarea accidentului aviatic „a decis să trimită înregistrările de zbor la Centrul pentru Investigarea și Prevenirea Accidentelor Aeronautice din Brazilia” - țara unde a fost fabricat popularul avion Embraer-190, utilizat în special pentru zboruri de mai puțin de trei ore.
Președintele azer, Ilham Aliev, a spus că avionul a fost doborât din greșeală în timp ce se apropia de Groznîi, adăugând că sistemele GPS ale aeronavei au fost afectate de bruiaj electronic.
„Avionul nostru a fost lovit accidental”, a spus Aliev la televiziunea publică azeră pe 29 decembrie.
„Prin urmare, recunoașterea vinovăției, prezentarea de scuze în timp util Azerbaidjanului, care este considerată o țară prietenă, și informarea publicului cu privire la acest lucru - toate acestea au fost măsuri și pași care ar fi trebuit să fie luați”.
„Din păcate, în primele trei zile, nu am auzit nimic din Rusia, cu excepția unor teorii absurde”, a adăugat Aliev, citând declarațiile din Rusia care au atribuit prăbușirea coliziunii cu un stol de păsări sau exploziei unui tip de butelie de gaz în avion.
Aceste teorii, a spus Aliev, au arătat „că partea rusă vrea să mușamalizeze problema”. Comentariile lui Aliev au venit la o zi după ce președintele rus, Vladimir Putin, și-a cerut scuze omologului său azer, dar nu a acceptat vina pentru prăbușirea avionului.
Într-o convorbire telefonică cu Aliev, Putin a spus că apărarea aeriană rusă respingea un presupus atac ucrainean cu drone asupra orașului Groznîi în momentul în care avionul încerca să aterizeze pe aeroportul din capitala Ceceniei, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Putin „și-a prezentat scuzele în legătură cu faptul că tragicul incident a avut loc în spațiul aerian al Rusiei”, se arată în comunicat, indicând că președintele rus a recunoscut că avionul a fost avariat deasupra Ceceniei, dar nu a afirmat că un atac cu rachete rusești a fost cauza.
- Te-ar putea interesa și: Putin a cerut scuze Azerbaidjanului pentru prăbușirea „tragică” a unui avion de pasageri
Comitetul de Investigații al Rusiei a deschis un dosar penal privind presupusa încălcare a normelor de siguranță a zborului, se arată în declarație. Declarația Kremlinului este de natură să sporească și mai mult suspiciunile că o rachetă rusească a avariat avionul Embarer-190 înainte ca acesta să fie deviat spre Aktau din Cecenia, peste Marea Caspică, unde s-a prăbușit lângă țărm după o coborâre abruptă și a luat foc.
Dovezile unei lovituri de rachetă includ imagini ale avariilor din interiorul avionului înainte de prăbușire și imagini ale părții din spate a aeronavei, găurite după prăbușire, precum și declarații ale supraviețuitorilor care au spus că au auzit cel puțin o explozie în afara avionului deasupra Ceceniei.
Deputatul azer Hikmat Babaoghlu a spus Europei Libere pe 27 decembrie că există o posibilitate „foarte puternică” ca avionul să fi fost avariat de o rachetă rusească de apărare aeriană. El a declarat că „observațiile și concluziile trase până acum susțin ideea că doborârea avionului este cea mai apropiată de adevăr”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te