Linkuri accesibilitate

Ştiri

Un soldat rus a primit 10 ani de închisoare pentru că a bombardat un bloc din Ucraina

Urmele bombardamentelor în Cernihiv
Urmele bombardamentelor în Cernihiv

Un tribunal din Ucraina a condamnat un soldat rus din Siberia la 10 ani de închisoare pentru că a bombardat o clădire rezidențială din orașul ucrainean Cernihiv (Cernigov), situat în nordul țării, la sfârșitul lunii februarie.

Tribunal din Cernihiv l-a condamnat pe sergentul Mihail Kulikov la 8 august, după ce acesta a pledat vinovat că a tras cu tunul unui tanc asupra unei clădiri pe 26 februarie, la două zile după ce Rusia a început invazia neprovocată în curs de desfășurare în țara vecină. Kulikov a declarat la proces că a urmat comanda superiorului său, care a strigat că în clădire se afla o persoană cu un lansator de grenade, lucru care ulterior s-a dovedit a fi fals.

Bombardamentul nu a provocat victime, dar a distrus două apartamente private și spații tehnice din clădire. Kulikov și-a cerut scuze în timpul procesului său și le-a cerut persoanelor afectate să îl ierte. Surse din orașul natal al lui Kulikov, Zarinsk, din regiunea Altai Krai, au declarat pentru RFE/RL că Kulikov, în vârstă de 31 de ani, a servit ca tanchist într-o unitate din orașul Aleisk.

Un alt soldat rus din Siberia, Vadim Șișimarin din Irkuțk, a fost condamnat în luna mai la închisoare pe viață pentru că a împușcat mortal un civil în regiunea ucraineană Sumi din nord-estul țării. Ulterior, această sentință a fost înlocuită cu 15 ani de închisoare.

Vezi ultimele știri

Un moldovean este suspectat că a dat foc la două substații electrice din Odesa

Pompierii ucraineni sting focul după ce un atac cu rachete rusești a lovit o centrală electrică din Harkov, Ucraina, 11 septembrie 2022.
Pompierii ucraineni sting focul după ce un atac cu rachete rusești a lovit o centrală electrică din Harkov, Ucraina, 11 septembrie 2022.

Autoritățile ucrainene au reținut miercuri un cetățean moldovean care a incendiat două instalații energetice strategice din sudul regiunii Odesa. Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) afirmă că moldoveanul ar fi fost recrutat de serviciile speciale rusești. 

„Acționând la instrucțiunile reprezentanților statului agresor, acesta a dat foc echipamentelor tehnologice a două stații electrice din sudul regiunii Odesa. Incendiul a distrus echipamentul, iar substațiile electrice au fost scoase din funcțiune”, scrie procuratura din Odesa.

Instituția precizează că cele două stații alimentau cu energie electrică opt localități cu peste 14.000 de locuitori.

Organele de drept ucrainene afirmă că moldoveanul, care are permis de ședere permanentă în Ucraina, aștepta să primească pentru „serviciile” sale o recompensă de 2.000 de dolari SUA.

Bărbatul se află în arest. El este suspectat de sabotaj săvârșit în baza legii marțiale și riscă închisoare pe viață cu confiscarea averii.

Acțiunile de investigație sunt în curs de desfășurare pentru identificarea altor persoane implicate în activitatea infracțională. Ancheta preliminară este condusă de biroul SBU din regiunea Odesa.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Număr record de elevi cu nota 10 din oficiu la BAC

Elevi așteaptă să intre în sălile de clasă pentru a susține examenul de Bacalaureat la limba română, iunie 2023. Centrul de Bacalaureat de la liceul „George Meniuc” din Chișinău.
Elevi așteaptă să intre în sălile de clasă pentru a susține examenul de Bacalaureat la limba română, iunie 2023. Centrul de Bacalaureat de la liceul „George Meniuc” din Chișinău.

În sesiunea curentă de bacalaureat, 2594 de elevi vor avea nota zece din oficiu la limba străină, cu 400 mai mulți față de anul trecut. Alți 61 de tineri vor obține nota 10 automat la informatică. Decizia a fost aprobată miercuri, 29 mai, în cadrul ședinței Comisiei Naționale de Examene.

Potrivit ministerului Educației, este un număr record de tineri care beneficiază de nota zece din oficiu, cel mai mare din ultimii zece ani.

De nota zece din oficiu la limbile străine beneficiază candidații care au susținut, pe parcursul anilor de studii, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine.

În sesiunea de bacalaureat 2023 - 2192 de candidați au luat nota maximă din oficiu, în sesiunea 2022 - 1596 candidați, în sesiunea 2021 - 1299, iar în sesiunea 2020 - 1349.

Această practică a fost instituită pentru prima data în 2015, atunci 229 de elevi au avut nota „10”, din oficiu.

Începând cu sesiunea de bacalaureat 2024, nota „10” din oficiu este acordată și elevilor care au susținut, pe parcursul claselor a X-a – a XII-a, examene cu recunoaștere internațională la informatică.

Examenele de Bacalaureat se vor desfășura în perioada 4-21 iunie. Acestea vor fi susținute de către 18 800 candidați, dintre care 2 514 sunt candidați restanțieri din sesiunile anterioare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Metalferos” ar putea deveni singura întreprindere de care va depinde metalurgia regiunii transnistrene

Uzina metalurgică din Rîbnița va putea importa metale feroase și neferoase din alte țări doar prin intermediul SA „Metalferos”, dacă decizia guvernului va fi adoptată.
Uzina metalurgică din Rîbnița va putea importa metale feroase și neferoase din alte țări doar prin intermediul SA „Metalferos”, dacă decizia guvernului va fi adoptată.

Guvernul de la Chișinău intenționează să-i ofere statut de monopol fiscal Societății pe Acțiuni „Metalferos”, aceasta urmând să devină singura companie autorizată să livreze resturi și deșeuri de metale feroase către Uzina Metalurgică din regiunea transnistreană.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a publicat pe 27 mai anunțul de consultare publică a hotărârii de guvern care prevede acest lucru.

Încă în august 2023, ministerul anunța că dorește să introducă un mecanism prin care statul să poată interveni în activitatea unor sectoare ale economiei pentru a corecta deficiențele concurențiale sau pentru a consolida controlul statului asupra unei piețe importante.

Potrivit noului document, SA „Metalferos”, în care statul deține o cotă de 78%, va deveni singura entitate ce va importa sau va procura pe teritoriul țării resturi și deșeuri de metale feroase pentru a le vinde ulterior agenților economici din stânga Nistrului.

Documentul stipulează că societatea pe acțiuni va fi obligată să publice în fiecare lună pe pagina sa web un raport care va reflecta inclusiv volumul și valoarea metalelor livrate către Uzina Metalurgică de la Rîbnița, care este unul din cei mai mari contribuabili la bugetului regiunii separatiste.

Totodată, agenții economici care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al R. Moldova nu vor avea dreptul să importe resturi și deșeuri de metale.

Cu alte cuvinte, Uzina Metalurgică de la Rîbnița va putea importa aceste metale din alte țări doar prin intermediul SA „Metalferos”.

Aceste proceduri, spune proiectul de hotărâre, se vor realiza prin posturile vamale interne ale R. Moldova.

Alți agenți economici autorizați să gestioneze deșeuri de metale feroase vor putea să le colecteze, păstreze, să le prelucreze și chiar să le exporte, însă nu vor putea să le vândă uzinei din stânga Nistrului.

La sfârșitul anului 2022, autoritățile moldovene au înființat Comisia Națională pentru Monopol Fiscal. Rolul acesteia este de a recomanda Guvernului acordarea statutului de monopol fiscal unei întreprinderi sau unui grup de întreprinderi.

Comisia va supraveghea și va evalua anual sectorul economic în care aceste entități activează, iar dacă vor fi constatate abateri de la normele stabilite va propune Guvernului revocarea acestui statut.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Percheziții la Parlamentul European, legate de „interferența” rusească în alegerile din iunie

O mașină a poliției belgiene în fața Parlamentului European, la Bruxelles, la 29 mai 2024, când procurorii belgieni au făcut percheziții legate de presupuse încercări ale Rusiei de a corupe politicieni din UE pentru a-i promova interesele.
O mașină a poliției belgiene în fața Parlamentului European, la Bruxelles, la 29 mai 2024, când procurorii belgieni au făcut percheziții legate de presupuse încercări ale Rusiei de a corupe politicieni din UE pentru a-i promova interesele.

Anchetatorii belgieni au percheziționat miercuri biroul și locuința unui asistent de la Parlamentul European, despre care procurorii cred că ar fi fost implicat în răspândirea dezinformării rusești înaintea alegerilor din 6-9 iunie pentru legislativul UE.

Reuters a relatat că a fost percheziționat atât biroul de la Bruxelles al asistentului, cât și locuința sa din Strasbourg – unde își are celălalt sediu Parlamentul European.

Procurorii spun că perchezițiile au fost parte dintr-o investigație asupra unei tentative rusești de a influența „europarlamentarele” din iunie prin convingerea unor legislatori să răspândească, contra cost, puncte de vedere rusești la site-ul de știri Voice of Europe, înregistrat în Cehia.

„Sunt indicii că angajatul PE a jucat un rol semnificativ (în această afacere)”, au spus procurorii belgieni într-o declarație de presă.

Belgienii nu l-au numit pe asistentul vizat, iar Parlamentul European a refuzat să comenteze, întrucât ancheta este în desfășurare.

La cererea Cehiei, Uniunea Europeană a impus sancțiuni portalului Voice of Europe, ca și celor doi oameni de afaceri ruso-ucraineni care l-au finanțat. Consiliul European și-a explicat pedepsele prin faptul că Voice of Europe și conturile sale de pe rețele promovează activ dezinformare legată de Ucraina și promovează „narațiuni false pro-Kremlin”.

Voice of Europe a respins categoric aceste acuzații într-un articol de pe site-ul său, înainte ca el să fie scos de pe net.

La 27 mai, serviciul cehesc de informații BIS a spus că Voice of Europe nu a promovat numai dezinformare, dar a și ajutat agenți ruși să spioneze în interiorul Uniunii Europene.

Șeful BIS, Michal Koudelka, a mai spus la o audiere în Parlamentul de la Praga că „spargerea” rețelei din jurul portalului, deși este binevenită, nu echivalează nici pe departe cu eliminarea campaniilor de spionaj, dezinformare și interferență ale Moscovei în UE.

„Sunt convins că aici activează alte site-uri asemănătoare, care se vor strădui să amenințe principiile fundamentale ale democrației, să rupă unitatea europeană, să submineze încrederea în stat și în instituțiile lui, ca și în apartenența la organizațiile internaționale”, a spus șeful spionajului cehesc, citat de site-ul Idnes.cz. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a sosit în vizită la Chișinău

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, coboară din avion la sosirea la Chișinău, pe 29 mai 2024.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, coboară din avion la sosirea la Chișinău, pe 29 mai 2024.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a sosit în vizită la Chișinău, unde va fi primit de președinta Maia Sandu și va anunța un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova.

Pe Aeroportul Internațional din capitala moldoveană, oficialul american a fost întâmpinat de omologul său, ministrul de externe Mihai Popșoi.

La Chișinău, Antony Blinken se va întâlni cu președinta Maia Sandu și cu alți oficiali de rang înalt. Pe agenda discuțiilor se află integrarea europeană a Republicii Moldova și securitatea energetică a țării, potrivit Departamentului de Stat.

Secretarul de Stat american, Antony Blinken, întâmpinat pe Aeroportul Internațional Chișinău de ministrul de Externe moldovean, Mihai Popșoi.
Secretarul de Stat american, Antony Blinken, întâmpinat pe Aeroportul Internațional Chișinău de ministrul de Externe moldovean, Mihai Popșoi.

Președinția de la Chișinău a anunțat că Maia Sandu va discuta cu secretarul Blinken despre sprijinul Statelor Unite pentru modernizarea Republicii Moldova: dezvoltarea economică, consolidarea securității energetice, implementarea reformelor democratice și progresul în parcursul european.

Un grup de tineri susținători ai partidelor din blocul politic pro-rusesc „Victorie”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, a protestat în fața Ambasadei SUA la Chișinău, cu ocazia vizitei secretarului de stat. Ei au purtat pancarte și au scandat slogane anti-americane și anti-NATO. Participanți la acțiune au declarat că se opun la ceea ce au numit atragerea Moldovei în război.

Ulterior, poliția moldoveană a anunțat că a reținut un grup de persoane „care aparțin organizației „Șor”, venite „preponderent din UTA Găgăuzia”, după ce acestea ar fi încercat să blocheze bulevardul Dacia – artera principală care a capitalei spre aeroport.

Publicația Nokta a distribuit pe contul său de pe rețeaua X un video în care se arată cum polițiști îl conduc spre mașina lor pe Mihail Vlah, consilierul bașcanei autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul.

Vizita secretarului de stat american a adus restricții de circulație la Chișinău. Accesul persoanelor în anumite zone din centrul capitalei și pe trasele care fac legătura cu aeroportul au fost restricționate, între ora 8.00 și 21.00. La fel, au fost interzise zborurile de aviație generală și utilizarea dronelor în zona aeroportului. Zborurile comerciale au continuat să fie efectuate însă în regim obișnuit.

Circulația transportului a fost restricționată în Chișinău pe durata vizitei Secretarului de Stat american, Antony Blinken.
Circulația transportului a fost restricționată în Chișinău pe durata vizitei Secretarului de Stat american, Antony Blinken.

Pe 24 mai, când a anunțat oficial vizita lui Blinken în Moldova, asistentul său pentru afaceri europene și eurasiatice, James O’Brien, a spus că Moldova se confruntă cu „operațiuni rusești de influență” într-un an electoral „crucial”, deși nu există momentan vreo amenințare directă din partea Rusiei.

Oficialul de la Departamentul de Stat nu a ascuns că vizita lui Blinken este și una de sprijin pentru președinta Maia Sandu, care va candida anul acesta la un nou mandat, insistând, totuși, că alegerea finală aparține exclusiv locuitorilor Moldovei.

Este a doua vizită a lui Blinken în Republica Moldova ca șef al diplomației americane, după cea din martie 2022, la scurt timp după începutul războiului din Ucraina.

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, efectuează un turneu în Europa în perioada 28-31 mai. De la Chișinău, el va pleca la Praga, unde va avea pe agendă mai ales sprijinul pentru ajutorarea Ucrainei și relațiile americano-cehe în domeniul energiei. Tot la Praga, Blinken va participa la o reuniune informală a miniștrilor de Externe din țările NATO dedicată apropiatului summit de la Washington al alianței, din 9-10 iulie.

Statele Unite sunt unul din cei mai importanți parteneri și susținători ai Republicii Moldova, potrivit Președinției de la Chișinău. Începând cu anul 1992, finanțarea oferită Moldovei de guvernul american a depășit 2,5 miliarde de dolari.

De la începutul războiului din Ucraina, SUA au oferit Moldovei asistență financiară în valoare de 774 de milioane de dolari, dintre care 300 de milioane sunt destinate depășirii crizei energetice și consolidării securității energetice, iar 135 de milioane de dolari sunt alocate pentru a spori generarea internă a energiei electrice și construcția liniei de înaltă tensiune Strășeni-Gutinaș de interconectare cu România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încă un miliard pentru înarmarea Ucrainei, de la suedezi. Macron spune că Ucraina poate ataca ținte din Rusia cu armament francez

Suedia a anunțat că nu va livra Ucrainei avioane suedeze Gripen, cum promisese, dar numai pentru că aliații preferă să trimită F-16.
Suedia a anunțat că nu va livra Ucrainei avioane suedeze Gripen, cum promisese, dar numai pentru că aliații preferă să trimită F-16.

Suedia a devenit miercuri a treia țară europeană în tot atâtea zile care oferă Ucrainei peste un miliard de euro pentru înarmare. Între timp, președintele Franței s-a alăturat liderilor europeni care spun că Kievul are dreptul de a lovi ținte din interiorul Rusiei cu armament occidental.

Guvernul suedez a anunțat miercuri că va da Ucrainei un ajutor militar în valoare de 1,23 miliarde de euro, adică cel mai mare pachet donat până acum de Suedia.

„Cuprinde echipamente aflate în capul listei de priorități ucrainene”, a spus Ebba Busch, vicepremier suedez, aflat în vizită la Copenhaga.

Pachete de ajutoare militare de peste un miliard de dolari fiecare au promis săptămâna aceasta Spania (luni) și Belgia (marți), în timpul unor vizite ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Madrid și Bruxelles.

Marți, Olanda a spus că va trimite cât de curând Ucrainei un sistem antiaerian Patriot, pus la punct împreună cu alte țări aliate.

Suedia a spus marți că va opri transferul plănuit de avioane de vânătoare suedeze Gripen, dar numai pentru că vrea să se sincronizeze cu alți aliați din NATO, care pregătesc pentru Kiev aeronave F-16.

Miercuri, ministrul suedez al Apărării, Pål Jonsson, a spus că țara lui tot ar putea trimite aeronave Gripen Ucrainei, însă mai târziu.

Associated Press scrie că printre echipamentele donate de Suedia se numără și două avioane cu sisteme de control și avertizare de producție suedeză SAAB ASCC, care vor ajuta apărarea antiaeriană ucraineană, pusă la grea încercare de atacurile rusești intensificate.

Între timp, președintele Franței, Emmanuel Macron s-a alăturat politicienilor europeni care spun că Ucraina trebuie să aibă dreptul de a folosi orice armament, inclusiv cel primit din Occident, pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei.

„Cred că ar trebui să le permitem să neutralizeze obiective militare de unde sunt trase rachete adică, de fapt, locurile de unde este atacată Ucraina”, a spus Macron marți la o conferință de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz, în Germania.

„Cum le explicăm ucrainenilor că nu pot ataca locurile de unde vin rachetele spre ei?” – a întrebat, retoric, Macron.

Asemenea declarații au mai făcut în ultima vreme Secretarul-General NATO, Jens Stoltenberg, premierul Cehiei, Petr Fiala, lideri din Țările Baltice și din Polonia.

Washingtonul și unele puteri europene în frunte cu Germania au rețineri față de o asemenea schimbare de poziție.

Rusia a protestat vehement, spunând că occidentalii vor să intre direct în conflict. Macron a declarat recent că nu exclude trimiterea de trupe occidentale în sprijinul Ucrainei, iar presa rusă controlată de stat „vede” mereu de atunci presupuse prezențe militare franceze pe teren, în Ucraina. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Apărării vrea mai mulți tehnicieni. Ca să-i învețe, înființează un colegiu militar

Costum de geniu pentru Armata Națională
Costum de geniu pentru Armata Națională

Guvernul moldovean a aprobat un proiect propus de Ministerul Apărării pentru înființarea unui colegiu militar. Autorii inițiativei susțin că Armata Națională se confruntă cu un deficit de tehnicieni militari calificați.

Potrivit documentului aprobat, colegiul militar va fi în subordinea Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” și va avea statut de instituție de învățământ profesional tehnic.

„Acum, Academia Militară are dreptul formării ofițerilor cu studii superioare, dar nu și a tehnicienilor militari cu studii tehnice. Alte instituții de învățământ din țară nu oferă formare în specialitățile militare și de apărare”, argumentează reprezentanții Ministerului Apărării.

Colegiul va avea nevoie de 12 cadre didactice și ar urma să pregătească anual 60 de tehnicieni militari.

O notă a Ministerului Educației la acest proiect arată că noua instituție ar urma să fie înființată din 1 iunie 2024. Anual, ministerul va cheltui peste 4,7 milioane de lei pentru a acoperi necesitățile financiare a noului colegiu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul se pregătește să atragă un împrumut de la FMI de peste 170 de milioane de dolari

Banii ar urma să fie alocați în patru tranșe.
Banii ar urma să fie alocați în patru tranșe.

Guvernul de la Chișinău se pregătește să atragă un împrumut de la Fondul Monetar Internațional (FMI), în valoare de peste 170 de milioane de dolari. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat în ședința de miercuri a executivului.

Împrumutul ar urma să fie folosit „pentru finanțarea necesităților bugetului de stat”, potrivit Ministerului Finanțelor.

Proiectul a fost elaborat după ce FMI a aprobat, în decembrie 2023, un aranjament pentru Republica Moldova, în cadrul Facilității pentru Reziliență și Durabilitate (RSF), în sumă echivalentă cu 129,375 de milioane DTS. Pentru a putea accesa aceste mijloace, autoritățile moldovene s-au angajat să realizeze mai multe reforme, în principal, în domeniul schimbărilor climatice și cel energetic.

Banii ar urma să fie alocați în patru tranșe, maturitatea împrumutului este de 20 de ani, iar durata programului RSF pentru Republica Moldova este de 22 de luni, a precizat ministrul Finanțelor, Petru Rotaru.

Autoritățile moldovene așteaptă ca împrumutul să fie disponibil la începutul lunii iulie, după ședința Consiliului de directori executivi al FMI din luna iunie.

Săptămâna trecută, FMI și Republica Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți cu privire la politicile necesare pentru finalizarea ultimei evaluări a programului de finanțare și de creditare. Potrivit experților FMI, programul s-a realizat, în general, conform parametrilor stabiliți, deși implementarea unor reforme structurale decurge cu întârziere.

Finalizarea evaluării îi va permite Republicii Moldova să acceseze peste 175 de milioane de dolari de la FMI, ceea ce va ridica suma totală a împrumuturilor în cadrul programelor actuale la circa 636,5 milioane dolari americani.

Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI Republicii Moldova a constituit 578 milioane DST (cca 765 milioane dolari SUA) la finele lunii ianuarie 2024.

Ședința Consiliului de directori executivi al FMI, la care vor fi discutate evaluările programelor Republicii Moldova, este planificată pentru sfârșitul lunii iunie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Papa își cere scuze pentru folosirea unei expresii homofobe

Într-o imagine de arhivă, activiști LGBT+ din SUA cer în 2001 o deschidere mai mare a Bisericii Catolice față de homosexuali, în Piața Sf. Petru de la Vatican.
Într-o imagine de arhivă, activiști LGBT+ din SUA cer în 2001 o deschidere mai mare a Bisericii Catolice față de homosexuali, în Piața Sf. Petru de la Vatican.

Papa Francisc și-a cerut scuze după ce a fost citat cu o expresie considerată homofobă, folosită la o întâlnire informală cu episcopii italieni, la 20 mai.

La discuții, Papa a confirmat politica Bisericii Catolice de a nu permite înscrierea la seminarii și hirotonisirea homosexualilor, spunând, potrivit unor martori oculari, că și așa școlile catolice sunt cam „poponărite” („frociaggine”, în original).

El a folosit un cuvânt italian, iar consilierii lui l-au apărat de îndată spunând că este posibil să nu-și fi dat seama cât de ofensator este cuvântul într-o limbă diferită de spaniola lui maternă.

Papa a mai făcut în trecut gafe din cauza necunoașterii unor expresii italiene vulgare, notează Associated Press (AP).

În remarci publicate marți, Vaticanul a reamintit deschiderea fără precedent față de persoanele LGBT+ a actualului suveran pontif, care a spus cândva că în Biserica Catolică „este loc pentru toți”.

„Papa nu a vrut niciodată să ofenseze sau să se exprime în termeni homofobi, și le cere scuze celor care s-au supărat pentru folosirea unei expresii relatate de alții”, a spus purtătorul de cuvânt de la Vatican, Matteo Bruni.

AP relatează că discuțiile la care a folosit Papa expresia homofobă au venit pe fondul unor sugestii de deschidere încă și mai mare a bisericii față de persoanele LGBT+, respinse de cei prezenți.

În ultimii ani, sub Papa Francisc, Biserica Catolică a făcut unii pași spre acceptarea persoanelor LGBT+, dar tot nu și-a schimbat poziția de respingere a căsătoriilor persoanelor de același sex, nici pe aceea că în vreme ce relațiile homosexuale nu sunt acceptabile, homosexualii nu trebuie discriminați, insultați sau ținuți departe de biserică.

Recunoașterea drepturilor LGBT+ este un subiect sensibil în Biserica Catolică, orice sugestie în această direcție venită de la Vatican fiind primită cu rezerve și chiar proteste în țări cu societăți religios-conservatoare, de pildă cele africane. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Să-ți ardă satul!” La Ierusalim, studenții au demonstrat împotriva ofensivei din Gaza, atrăgându-și blesteme

Profesoara de drept palestiniană, Nadera Shalhoub-Kevorkian, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a fost arestată în aprilie sub acuzația de incitare la ură, pentru proteste împotriva „genocidului” din Gaza.
Profesoara de drept palestiniană, Nadera Shalhoub-Kevorkian, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a fost arestată în aprilie sub acuzația de incitare la ură, pentru proteste împotriva „genocidului” din Gaza.

La Universitatea Ebraică din Ierusalim a avut loc un rar protest studențesc împotriva ofensivei din Gaza a armatei israeliene IDF. Protestatarii arabi și evrei s-au confruntat cu un contraprotest, în care li s-a spus printre altele să plece în Gaza.

Protestele împotriva ocupației israeliene și a războiului din Gaza au devenit un fenomen larg răspândit în lumea universitară, din California până în Australia, dar sunt rare în Israel.

Ziarul Times of Israel a relatat că la demonstrația de protest de marți, de la Ierusalim, au participat câteva zeci de studenți arabi și evrei, care au fluturat steaguri palestiniene și au scandat lozinci împotriva ofensivei de la Rafah, în sudul Fâșiei Gaza. Unii purtau pancarte împotriva „genocidului” pe care l-ar comite Israelul în Gaza, cu trimitere directă la cel mai recent atac israelian soldat la Rafah cu 45 de morți, majoritatea femei și copii.

Ei erau separați prin bariere metalice de contraprotestatarii care agitau steaguri israeliene, peste drum, scandând: „Duceți-vă în Gaza” și „Să vă ardă satul”.

Pe rețele, adversarii protestului pro-palestinian s-au arătat indignați că poliția israeliană îi apără pe participanți.

Organizatorii protestului l-au descris ca fiind împotriva „exterminării și masacrului din Gaza”.

Videouri postate pe rețelele sociale arătau studenți scandând: „Cu curaj și sânge, te vom salva, Palestina!”

Contraprotestul pro-israelian s-a încheiat cu intonarea imnului național al Israelului, Hatikva.

Demonstrații împotriva ofensivei israeliene de la Rafah, din Gaza, condamnată săptămâna aceasta de multe guverne și organizații, au avut loc marți în multe orașe ale lumii, inclusiv la Paris sau Madrid. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Forțele israeliene au avansat în centrul orașului Rafah, din Gaza, în ciuda condamnării internaționale

Sute de mii de palestinieni au plecat din Rafah în ultimele zile, după întețirea operațiunilor militare israeliene din orașul aflat la extremitatea sudică a Fâșiei Gaza. Mulți dintre ei se refugiază a doua și chiar a treia oară de la începerea războiului, în octombrie.
Sute de mii de palestinieni au plecat din Rafah în ultimele zile, după întețirea operațiunilor militare israeliene din orașul aflat la extremitatea sudică a Fâșiei Gaza. Mulți dintre ei se refugiază a doua și chiar a treia oară de la începerea războiului, în octombrie.

Tancuri israeliene au fost semnalate pentru prima oară marți după-masă în centrul orașului palestinian Rafah, din sudul Fâșiei Gaza, în continuarea ofensivei militare condamnată de comunitatea internațională.

Martori oculari citați de Reuters au spus că au văzut tancuri și vehicule blindate cu mitraliere pe turetă în apropierea moscheii Al-Awda, una din clădirile emblematice ale orașului. Armata israeliană (IDF) a confirmat că desfășoară operațiuni la Rafah, fără să comenteze informațiile despre intrarea în centru.

Săptămâna trecută, Curtea Internațională de Justiție, cea mai înaltă instanță ONU, a ordonat Israelului să oprească ofensiva de la Rafah, întrucât riscă să „anihileze” civilii din zonă.

De atunci, 45 de oameni au murit duminică noaptea la Rafah într-un bombardament israelian soldat cu incendierea unei tabere de refugiați.

Marți seară s-a relatat că 21 de civili au murit într-un nou atac israelian asupra unei tabere de refugiați, din vestul orașului.

Israelul a spus că bombardamentul de duminică a fost „legitim”, scoțând din acțiune doi lideri Hamas. IDF a susținut apoi într-o postare pe X că bombele au căzut în afara „zonei umanitare” desemnate pentru refugiați, iar declarațiile palestiniene contrare ar fi „minciunile Hamasului”.

Statele Unite și alți aliați de frunte ai Israelului au avertizat în ultimele luni împotriva unei ofensive pe scară largă la Rafah, administrația președintelui Joe Biden spunând că ea ar echivala cu trecerea unei „linii roșii”. SUA au oprit livrarea unor bombe către Israel, de teamă că vor fi folosite din nou pentru atacuri în care mor și civili.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu spune însă că fără o „victorie” la Rafah nu poate duce la capăt războiul împotriva mișcării Hamas, considerată organizație teroristă inclusiv în UE și Statele Unite.

Ziarul Times of Israel a relatat marți că IDF a trimis o brigadă suplimentară la Rafah, după ce ar fi găsit „tunele” și alte „instalații militare” ale Hamas.

Associated Press a relatat că ultimele bombardamente israeliene la Rafah, cele de marți, au avut loc în aceeași zonă în care au ars duminică adăposturile improvizate ale refugiaților palestinieni, dintre care cel puțin 45 au murit.

Bombardamentul a fost condamnat pe scară largă în lume. Marți, Africa de Sud, țara care a sesizat justiția ONU în legătură cu ofensiva de la Rafah, a calificat drept „deplorabil” atacul asupra „civililor nevinovați”. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noi exerciții de pregătire a rezervei Forțelor Armate

În componenta rezervei active a Forțelor Armate sunt incluși, de regulă, rezerviștii instruiți militar cu vârste între 18 și 60 de ani.
În componenta rezervei active a Forțelor Armate sunt incluși, de regulă, rezerviștii instruiți militar cu vârste între 18 și 60 de ani.

Armata Națională desfășoară noi exerciții cu rezerviștii Forțelor Armate. Antrenamentele din perioada 27-31 mai includ trageri de luptă, acordarea primului ajutor medical, pregătirea pentru apărarea NBC (Nucleară, Biologică şi Chimică) și altele.

Potrivit Ministrului Apărării, scopul antrenamentelor este verificarea aptitudinilor rezerviștilor și familiarizarea acestora cu echipamentul, tehnica și armamentul din dotarea Armatei Naționale.

Timp de cinci zile, aceștia vor studia regulamentele militare și vor participa la ședințe de tragere conform programului de pregătire.

Instruirea rezerviștilor are loc în conformitate cu Planul de instruire al Armatei Naționale pentru 2024 și cu cerințele Legii cu privire la rezerva Forțelor Armate.

Anul acesta, exercițiile cu rezerviștii Forțelor Armate au fost programate pentru lunile martie, mai, iunie și iulie.

În componenta rezervei active a Forțelor Armate sunt incluși, de regulă, rezerviștii instruiți militar cu vârste între 18 și 60 de ani.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, declara la începutul șirului de exerciții cu rezerviștii că acestea nu au nicio legătură cu mobilizarea și fac parte exclusiv din programul anual de pregătire a rezervei Forțelor Armate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Elveția adoptă lege împotriva spionilor ruși înaintea summitului de pace pentru Ucraina

Unii deputați elvețieni susțin că țara lor a devenit „un magnet” pentru spioni, urmare a neutralității și prezenței unui număr mare de organizații internaționale pe teritoriul Elveției.
Unii deputați elvețieni susțin că țara lor a devenit „un magnet” pentru spioni, urmare a neutralității și prezenței unui număr mare de organizații internaționale pe teritoriul Elveției.

Parlamentarii elvețieni au adoptat o lege care facilitează expulzarea spionilor, fiind vizați în special cei ruși. Decizia vine în condițiile în care la mijlocul lunii iunie, Elveția va găzdui un summit dedicat identificării unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina.

Adoptat cu 32 de voturi „pentru” și 9 „contra” în Camera superioară a Parlamentului elvețian, proiectul de lege numit „expulzarea sistematică a spionilor ruși și a celor străini”, a fost susținut inclusiv de președinta Viola Amherd. Într-o adresare către deputați, ea a spus că legea este necesară pentru ca țările lumii „să simtă reacția Elveției la violarea securității sale”.

Amherd a mai afirmat că guvernul intenționează să expulzeze ofițerii serviciilor speciale ale căror activități afectează securitatea Elveției sau rolul ei ca țară gazdă, menționând însă că legea nu va duce la o expulzare automată, scrie Reuters.

Una din susținătoarele acestui proiect de lege, deputata social-democrată Franziska Roth, a spus că neutralitatea Elveției a fost „un magnet” pentru spioni, în special grație numărului mare de organizații internaționale prezente în țară. Ea susține că Elveția trebuie să arate „toleranță zero” față de spionaj, iar noua legislație ar trebui să consolideze mecanismele de control și expulzare a spionilor.

Elveția urmează să găzduiască pe 15 - 16 iunie un summit în apropierea orașului Lucerna, prin care speră să deschidă calea unui viitor proces de pace care să pună capăt invaziei Rusiei în Ucraina. Până în prezent, Rusia nu a fost invitată. Elveția justifica această omisiune prin faptul că Moscova a spus în mod repetat că nu e interesată să participe.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski l-a acuzat pe omologul său rus, Vladimir Putin, că ar încerca „să deraieze” summitul de pace din Elveția, potrivit AP.

„Putin este foarte speriat de acest summit de pace. El a încercat să împiedice organizarea lui și continuă să facă acest lucru”, a spus Zelenski.

În condițiile în care nu este limpede cine va reprezenta SUA, liderul ucrainean a mai spus tot marți că o eventuală absență a președintelui Joe Biden ar echivala cu „aplauze în picioare pentru Vladimir Putin”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski primește al doilea miliard pentru arme în două zile, în turneul său european

Volodimir Zelenski în compania premierul belgian Alexander De Croo, marți, 28 mai, la Bruxelles.
Volodimir Zelenski în compania premierul belgian Alexander De Croo, marți, 28 mai, la Bruxelles.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit marți de la Belgia promisiunea unui ajutor militar de 1 miliard de euro, la doar o zi după ce Spania i-a promis o sumă asemănătoare.

Belgia a anunțat suplimentar că va oferi Ucrainei invadate de ruși 30 de avioane de luptă F-16 în următorii patru ani. Olanda vecină a spus tot marți că va da Ucrainei, în cooperare cu alți parteneri europeni, o baterie antiaeriană Patriot.

De când Rusia și-a intensificat ofensiva din nord-estul Ucrainei, Zelenski a spus mereu că țara sa are nevoie de cel puțin 7 sisteme antiaeriene Patriot pentru a limita daunele provocate de ruși infrastructurii sale energetice, de transport și zonelor rezidențiale.

Liderul ucrainean s-a întâlnit marți cu premierul belgian Alexander De Croo. El i-a pus la dispoziție, în afara fondurilor pentru înarmare, un acord de securitate bilateral care creează cadrul ajutorării militare a Ucrainei până la primirea ei în NATO.

Luni, Zelenski semnase și la Madrid un acord de securitate bilateral, în baza căruia Spania alocă un miliard de euro ca ajutor pentru Ucraina în 2024, și încă 5 miliarde până în 2027.

Spania se număra până acum printre aliații mai „zgârciți” ai Ucrainei, dar ajutorul anunțat luni o aduce la nivelul aliaților generoși și reprezintă cel mai mare ajutor militar acordat vreodată de Spania.

Ucraina a mai semnat asemenea acorduri bilaterale cu țări din NATO, inclusiv cu România.

Associated Press notează că ajutoarele bilaterale pentru Ucraina sunt „esențiale” în condițiile în care Uniunea Europeană se chinuiește să depășească blocarea unui ajutor european de 6,5 miliarde de euro de către Ungaria, cel mai apropiat prieten al Rusiei în UE.

Opoziția ungurilor era discutată fervent marți la Bruxelles, la o reuniune a miniștrilor de Externe din UE.

Sprijinul pentru Ucraina va fi discutat din nou în format internațional joi la Praga, unde va avea loc reuniunea informală a miniștrilor de Externe din NATO. Gazda ei, Cehia, este autoarea unei inițiative mult lăudate în structurile euroatlantice de cumpărare de muniție pentru Ucraina în terțe țări. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Activiștii de mediu demonstrează împotriva „distrugerii” Mării Negre cu un proiect de gaze

Protestul Greenpeace a avut loc în Karlsplatz din Viena, unde activiștii au ridicat un „turn de foraj” înalt de șase metri.
Protestul Greenpeace a avut loc în Karlsplatz din Viena, unde activiștii au ridicat un „turn de foraj” înalt de șase metri.

Organizația Greenpeace a organizat marți la Viena, cu ocazia Adunării Generale OMV, un protest împotriva planurilor de exploatare a gazelor fosile din Marea Neagră, care potrivit oamenilor de afaceri ar face din România cel mai mare producător de gaze din UE.

Sub sloganul "Nu distrugeți Marea Neagră", ecologiștii au solicitat la protestul lor de la Viena „oprirea imediată a exploatării zăcământului de gaze Neptun Deep din Marea Neagră, deoarece acesta amenință biodiversitatea marină și alimentează criza climatică”.

OMV a lansat proiectul Neptun Deep, aflat cam la 160 km depărtare de litoralul românesc al Mării Negre, în iunie 2023, prezentându-l ca o „enormă oportunitate” pentru România, căci i-ar consolida securitatea energetică, contribuind la dezvoltarea economică.

OMV susține că odată cu implementarea proiectului România ar deveni cel mai mare producător de gaze din UE.

Investițiile în faza inițială a proiectului sunt estimate la 4 miliarde de euro.

Ecologiștii spun că însă Neptun Deep, cel mai mare proiect de felului lui din UE, va produce o cantitate imensă de gaze cu efect de seră, iar apa contaminată cu substanțe chimice urmează să fie deversată în mare pe parcursul celor 20 de ani de existență preconizată a proiectului.

„Proiectul Neptun Deep este în contradicție cu orice efort de protecție a climei. OMV va cauza daune climatice masive pentru câțiva ani de profit, dar în cele din urmă noi toți trebuie să plătim factura”, a spus Greenpeace.

Sunt menționate de asemenea daunele pe care le va crea proiectul pentru fauna și flora din Marea Neagră, deja afectată de război, mine marine, plastice și poluare de tot felul.

Organizația amintește că a dat în judecată OMV Petrom, Romgaz, precum și autoritățile române, inclusiv din zona de litoral vizată de proiect, ca și pe experții care au evaluat tendențios impactul de mediu. Greenpeace a depus de asemenea o plângere la OCDE împreună cu mișcarea Fridays for Future. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Chișinăul reacționează la imaginile cu albia uscată a Nistrului, la Hotin

Albia uscată a fluviului Nistru
Albia uscată a fluviului Nistru

Autoritățile de la Chișinău au dat asigurări că Republica Moldova nu este și nu va fi afectată de secarea bruscă a râului Nistru în zona orașului Hotin din Ucraina, după ce locuitori din zonă au publicat imagini pe rețele cu albia uscată a fluviului.

Ministerul Mediului și Agenția „Apele Moldovei” susțin că „aceste fenomene hidrologice” nu vor afecta Moldova deoarece „scurgerea pe teritoriul țării este compensată din lacul de acumulare Nistrean ce asigură un volum suficient pentru acoperirea necesității atât pentru alimentarea cu apă a populației cât și menținerea condițiilor de viață din ecosistemele acvatice”.

Cele două instituții afirmă, într-un comunicat de presă, că „situația prezentată în imaginile video s-a creat din cauza deversărilor din lacul de acumulare Nistrean în perioada aprilie-mai, a debitelor mici cauzate de lipsa precipitațiilor în munții Carpați și revenirii fluviului Nistru în albia sa naturală în această regiune”.

Agenția „Apele Moldovei” precizează că este în contact permanent cu instituțiile de resort din Ucraina.

Autoritățile ucrainene nu au comentat, deocamdată, imaginile de pe fluviul Nistru.

Localnici din zonă și presa ucraineană din regiunea Cernăuți presupun că reducerea bruscă a nivelului apei râului ar putea fi cauzată de seceta severă sau și de eliberarea apei din Nistru (aparent pentru Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk, care se află în aval) pentru a crește producția de energie electrică, în situația în care Ucraina se confruntă cu o criză de curent din cauza bombardamentelor rusești.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CEC lansează aplicația pentru înregistrarea prealabilă a alegătorilor din străinătate

Vor putea vota prin poștă moldovenii din SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.
Vor putea vota prin poștă moldovenii din SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Comisia Electorală Centrală (CEC) lansează marți, 28 mai, o aplicație on-line pentru înregistrarea prealabilă a alegătorilor moldoveni care în ziua alegerilor prezidențiale și a referendumului pro-UE din 20 octombrie se vor afla în străinătate.

Aplicația numită „Înregistrarea Prealabilă” va permite și înregistrarea pentru votul prin corespondență în țările unde va fi pusă în aplicare această metodă alternativă de vot: SUA, Canada, Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda.

Înregistrarea prealabilă reprezintă o procedură prin care cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot, care în ziua alegerilor se vor afla în străinătate, se înregistrează în prealabil și în mod benevol prin intermediul paginii web oficiale administrate de CEC sau prin cerere scrisă, individuală sau în grup, precizează un comunicat de presă al Comisiei.

Măsura ar permite o estimare a numărului de alegători care intenționează să participe la scrutin peste hotarele țării și ar ajuta la organizarea secțiilor de votare în străinătate.

Potrivit autorităților electorale, datele înregistrării prealabile reprezintă unul din temeiurile complementare utilizate de CEC pentru constituirea secțiilor de votare în străinătate.

Opoziția parlamentară a criticat votul prin corespondență și inițiativa referendumului, pe motiv că guvernarea a modificat legislația cu privire la alegeri într-un an electoral, fără expertiza Comisiei de la Veneția.

PAS, care a ajuns la guvernare prin votul masiv al diasporei din țări occidentale, a promis să ușureze votul pentru moldovenii din străinătate.

Pe 20 octombrie, la referendumul pe care guvernarea PAS și-a propus să-l organizeze concomitent cu alegerile prezidențiale, cetățenii ar urma să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”

Dacă plebiscitul va avea loc și va fi validat, în preambulul Constituției ar urma să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” ar urma să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”. Totodată, în Legea supremă va fi introdus un nou capitol numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE și supremația normelor europene asupra legislației moldovene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Membrii trupei Bi-2 obțin cetățenia Republicii Moldova

Cunoscuta trupă rock Bi-2 nu mai poate reveni în Rusia.
Cunoscuta trupă rock Bi-2 nu mai poate reveni în Rusia.

Maia Sandu a semnat un decret prin care acordă cetățenia Republicii Moldova unor membri ai trupei Bi-2 și familiilor acestora. Potrivit IPN, anunțul a fost făcut de Adrian Băluțel, șeful Cabinetului președintelui Republicii Moldova.

Băluțel a subliniat că Republica Moldova „este deschisă și primitoare pentru oamenii care aleg pacea, care promovează prietenia și respectul dintre popoare”.

„Membrii trupei Bi-2 au început să fie asupriți în Rusia după ce s-au pronunțat împotriva războiului din Ucraina. Republica Moldova protejează demnitatea umană, libertatea de exprimare și solidaritatea cu cei care se află în pericolˮ, a declarat șeful Cabinetului președintei.

Președinția de la Chișinău nu a precizat numele muzicienilor Bi-2 care au cerut cetățenia Moldovei. Publicația rusă „Verstka” a scris că ar fi vorba despre trei membri ai grupului, printre care nu se numără liderii trupei - Leva (Egor Bortnik) și Șura (Aleksandr Uman). În total, șapte persoane ar fi solicitat cetățenia moldoveană – trei muzicieni și membri ai familiilor lor.

Șefa statului poate acorda străinilor cetățenia prin procedură simplificată în interes național, fără ca noii cetățeni să fi îndeplinit condițiile obișnuite, cum ar fi aceea de a fi locuit în R. Moldova o perioada îndelungată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

UE pune pe lista sancțiunilor 19 ruși și serviciul penitenciar din Rusia, în legătură cu moartea lui Navalnîi

Aleksei Navalnîi a murit în condiții neclare într-o închisoare rusească dincolo de Cercul Polar de nord, în februarie 2024.
Aleksei Navalnîi a murit în condiții neclare într-o închisoare rusească dincolo de Cercul Polar de nord, în februarie 2024.

Miniștrii de Externe din Uniunea Europeană au decis luni să impună sancțiuni Serviciului Federal Penitenciar din Rusia și unui număr de 19 ruși pentru încălcarea drepturilor omului, după moartea liderului de opoziție Aleksei Navalnîi în închisoare, în februarie.

„Moartea șocantă a lui Aleksei Navalnîi a fost încă un semnal al represiunii accelerate și sistematice pusă în practică de regimul de la Kremlin. Nu vom precupeți niciun efort ca să-i tragem la răspundere pe liderii politici ruși și autoritățile ruse”, a declarat Josep Borrell, șeful politicii externe UE, citat de Reuters.

Kremlinul a negat orice implicare în moartea lui Navalnîi.

Printre cei sancționați se află judecători ruși, procurori și membri ai judiciarului. Avuțiile lor în UE, dacă le au, vor fi înghețate, iar firmelor europene li se va interzice să le pună la dispoziție fonduri.

Cei 19 sancționați au și interdicție de călătorie în UE.

Noile sancțiuni restricționează de asemenea exporturile spre Rusia de echipamente care pot fi folosite pentru represiune internă, echipamente, tehnologie și software care pot fi folosite în securitatea informațională și pentru interceptarea comunicațiilor – se spune într-o declarație a miniștrilor de Externe din UE.

Tot luni, Cehia a obținut acordul colegelor din UE pentru a include pe lista sancțiunilor europene un portal de știri pro-rusesc de la Praga numit Voice of Europe, ca și a oamenilor de afaceri care l-au finanțat, Viktor Medvedciuk și Artiom Marcevski. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rusia ar putea scoate talibanii afgani de pe lista organizațiilor „teroriste”

Un soldat păzește ruinele unei statui vechi de 1500 de ani a lui Buddha, distrusă în 2001 de regimul talibanilor, la Bamian, Afghanistan.
Un soldat păzește ruinele unei statui vechi de 1500 de ani a lui Buddha, distrusă în 2001 de regimul talibanilor, la Bamian, Afghanistan.

Autoritățile ruse pregătesc scoaterea talibanilor din Afganistan de pe lista organizațiilor teroriste din Rusia și vor să îi invite la Forumul Economic de la St. Petersburg. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, justifică intenția ca fiind una ce reflectă „realitatea obiectivă”.

Demersul scoaterii talibanilor afgani de pe lista teroriștilor a fost început de Ministerul rus al Afacerilor Externe și cel al Justiției. Agenția TASS a notat că această acțiune este sprijinită și de alte agenții guvernamentale ruse.

„Ei sunt actuala guvernare. Pe noi și aliații noștri ne interesează soarta Afganistanului și a țărilor din Asia Centrală”, a spus ministrul de Externe Lavrov.

În decembrie anul trecut, Kazahstanul, țară din CSI și Uniunea Eurasiatică, a luat o decizie similară.

Totodată, autoritățile ruse i-au invitat pe talibani, aflați la putere în Afganistan din 2021, după ce trupele occidentale și ale SUA s-au retras din țară, la cel mai mare forum economic anual al Rusiei.

Diplomatul rus, Zamir Kabulov, șef al Departamentului II pentru Asia din cadrul MAE al Rusiei, a spus că liderii afgani sunt în mod tradițional interesați de procurarea petrolului și a produselor derivate din acesta.

Forumul de la Sankt Petersburg, care găzduia cândva directori executivi și bancheri de investiții occidentali din Londra și New York, s-a schimbat semnificativ pe fondul războiului din Ucraina, care a declanșat cea mai mare criză în relațiile Rusiei cu Occidentul de la Criza rachetelor din Cuba din 1962, notează Reuters.

Investitorii occidentali care își doreau o felie din vasta bogăție de resurse a Rusiei au fost acum înlocuiți de întreprinderi din China, India, Africa și Orientul Mijlociu.

Talibanii, care înseamnă „studenți” în limba paștună, au apărut în 1994 în jurul orașului Kandahar, din sudul Afganistanului. Au format una din grupările care au luptat într-un război civil pentru controlul țării după retragerea Uniunii Sovietice și prăbușirea ulterioară a guvernului pro-comunist de la Kabul.

Inițial, ei au atras membrii din rândul așa-numiților luptători „mujahedini” care, cu sprijinul Statelor Unite, au respins forțele sovietice în anii 1980.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Lituania vrea un mecanism UE care să permită luarea deciziilor fără Ungaria

Ministrul de Externe lituanian Gabrielius Landsbergis, fotografiat în vizita sa la biroul din Tbilisi al Europei Libere, la 15 mai, spune că Ungaria a blocat cam 40% din deciziile UE privind Ucraina.
Ministrul de Externe lituanian Gabrielius Landsbergis, fotografiat în vizita sa la biroul din Tbilisi al Europei Libere, la 15 mai, spune că Ungaria a blocat cam 40% din deciziile UE privind Ucraina.

Ministrul de Externe al Lituaniei a criticat aspru Ungaria luni pentru blocarea deciziilor Uniunii Europene în politica externă, inclusiv a celor referitoare la ajutorul pentru Ucraina, și a propus găsirea unei soluții pentru a contracara dreptul de veto al Budapesta.

„Aproape toate discuțiile, soluțiile, deciziile necesare UE sunt blocate mereu de o singură țară”, a spus Gabrielius Landsbergis la o reuniune a minștrilor de Externe din UE luni, la Bruxelles.

El a sugerat că opoziția repetată a Budapestei față de decizii UE constituie deja o încercare „sistematică” de a împiedica blocul cu 27 de membri să joace un rol mai mare pe scena internațională.

„Deja s-a ajuns prea departe – a mai spus Landsbergis. Trebuie să găsim, ca o comunitate, o cale de a ocoli „această opoziție”. El a spus că aproximativ 40% din deciziile UE legate de ajutorarea Ucrainei au fost blocate de Ungaria, care s-a opus și altora, privind de exemplu relațiile cu Georgia și Armenia.

Reuters relatează că poziții critice față de Ungaria au formulat la Bruxelles miniștrii de Externe din Estonia și Italia.

Un alt diplomat european, citat de Reuters sub condiția anonimatului, a spus: „Ceea ce se întâmplă este revoltător. La fiecare colț îi vezi pe unguri reducând capacitatea Ucrainei de a lupta cu agresorii”.

Tot luni, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, parcă pentru a ilustra asemenea nemulțumiri, a spus că țara sa nu va vota noi sancțiuni UE împotriva Rusiei, întrucât ele contravin intereselor industriei energetice ungare.

Szijjarto a publicat pe rețele, tot luni, o fotografie de la reuniunea ministerială de la Bruxelles, în care discută cu omologul său din Slovacia. Comentariul ungurului: „Ungaria și Slovacia, două voci sănătoase în mijlocul psihozei belicoase nebunești”.

Guvernul venit la putere în Slovacia după alegerile din toamna trecută se pronunță, ca și al Ungariei, împotriva ajutoarelor militare pentru Ucraina, spunând că ele nu fac decât să prelungească războiul.

În declarații similare cu ale conducerii Rusiei, Budapesta și Bratislava spun mereu că NATO și UE vor să „târască” țările europene în conflictul din Ucraina.

Ungaria va prelua de la 1 iulie președinția rotativă a UE, pentru șase luni. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cel puțin 45 de oameni uciși în bombardamentul israelian de la Rafah

Incendiile provocate de bombardamentul de duminică au mistuit adăposturile improvizate din „zona umanitară” desemnată pe fondul ofensivei israeliene de la Rafah.
Incendiile provocate de bombardamentul de duminică au mistuit adăposturile improvizate din „zona umanitară” desemnată pe fondul ofensivei israeliene de la Rafah.

Autoritățile medicale din Gaza, controlate de milițiile Hamas, au spus luni că un bombardament aerian israelian la Rafah, în sudul enclavei, a ucis duminică, târziu, 45 de oameni.

Majoritatea victimelor erau femei și copii, spun palestinienii, descriind atacul ca pe un „masacru”.

DPA scrie că informația nu a putut fi verificată din surse independente, dar Semiluna Roșie Palestiniană a spus mai devreme pe rețeaua X că au fost „numeroși” oameni uciși și răniți în bombardamentul dintr-un cartier nord-vestic al orașului Rafah.

Paramedicii din Fâșia Gaza au spus deja duminică seară că 28 de oameni au fost uciși când bombele au lovit corturile în care locuiesc persoane alungate de război de la casele lor.

De atunci, bilanțul victimelor a fost mărit în câteva rânduri.

Imagini de la locul bombardamentului arătau adăposturi improvizate cuprinse de flăcări.

Semiluna Roșie Palestiniană spune că raidul aerian a lovot o zonă desemnată drept „umanitară” , pentru cei care s-au refugiat din Rafah când Israelul și-a anunțat intenția de a extinde ofensiva terestră împotriva milițiilor Hamas, considerate teroriste inclusiv de SUA și Uniunea Europeană.

Organizația umanitară Medici Fără Frontiere (MSF) s-a declarat „oripilată” de atac, care ar demonstra încă o dată că „nu există locuri sigure” în Gaza. „Continuăm să cerem un armistițiu imediat și susținut în Gaza”, se spune într-un comunicat MSF.

Armata israeliană (IDF) a spus pe X că în raidul aerian au fost uciși doi oficiali Hamas de rang înalt.

„Atacul a fost efectuat împotriva unor ținte legitime în baza legii internaționale, cu folosirea muniției de precizie, precedată de informații exacte care au indicat folosirea zonei respective de către Hamas”, a arătat IDF într-o declarație de presă.

IDF a mai spus că „are cunoștință” de informații că în urma bombardamentului urmat de incendiu au murit „mai mulți civili”, a căror moarte o regretă, și investighează incidentul.

Ulterior, guvernul israelian a spus că primele cercetări arată că decesele de civili au fost provocate de incendiul izbucnit după raidul israelian împotriva liderilor Hamas.

Qatarul, care mediază negocieri pentru un armistițiu în Gaza, a spus luni că ultimele atacuri israeliene de la Rafah ar putea pune în pericol discuțiile și eventuala eliberare a celor cam 100 de ostatici israelieni care s-ar mai putea afla în Gaza.

Incidentul a provocat condamnări din partea unor lideri internaționali. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că „asemenea operațiuni (israeliene) trebuie să înceteze”.

Israelieni adăpostindu-se după mașină pe autostradă lângă Herzliya, în timpul voleului de rachete lansate de Hamas duminică, 26 mai, după-amiază.
Israelieni adăpostindu-se după mașină pe autostradă lângă Herzliya, în timpul voleului de rachete lansate de Hamas duminică, 26 mai, după-amiază.

Duminică după-masă, înaintea bombardamentului israelian de la Rafah, Hamas a lansat de la Rafah opt rachete în direcția Tel Avivului, în primul atac de acest fel din ultimele 4 luni. O persoană a fost rănită ușor la Herzliya.

Potrivit ziarului Times of Israel, sistemul antiaerian Iron Dome a interceptat trei rachete, iar celelalte au căzut în zone nelocuite.

Atacul cu rachete a fost prezentat pe rețele de luptătorii Hamas ca un răspuns la continuarea „masacrării civililor” de către Israel în Gaza. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Acord româno-american privind producerea muniției de calibru mare în România

România își propune să producă muniție militară de calibru mare la standarde NATO.
România își propune să producă muniție militară de calibru mare la standarde NATO.

Uzina de Produse Speciale Dragomirești (jud. Dâmbovița, România) a semnat un document cu compania americană General Dynamics care va permite modernizarea fabricii. După modernizare, uzina va putea produce muniție de calibru mare la standarde NATO.

Acordul dintre UPS Dragomirești și General Dynamics a fost semnat în prezența Ambasadorului SUA în România, Kathleen Kavalec, scrie Defenseromania.ro.

Într-un mesaj pe platforma X, Ambasada SUA spune că acordul va permite producția de muniție de 120 mm și 155 mm în România.

Semnarea acordului vine pe fondul nevoii tot mai mari de muniție de calibru mare pe care o au statele europene și membre NATO. Această nevoie a sporit atât pentru a sprijini Ucraina în războiul pe care Rusia l-a declanșat în 2022, dar și pentru propria apărare.

Într-un interviu la Europa Liberă, ministrul Economiei, Radu Oprea, spunea în martie că, pentru a produce proiectile de calibru NATO de 155 de mm, industria de apărare de stat are nevoie de la Armată și de specificațiile tehnice pentru producerea acestui tip de muniție.

În plus, pentru a fabrica muniții în cantități mari, România are nevoie și de o fabrică care să producă pulberi militare.

În martie 2024, Comisia Europeană a aprobat alocarea a 47 de milioane de euro pentru construirea unei asemenea fabrici în România, partea a unui proiect european de investiții în apărare. Proiectul din România a fost depus de compania germană Rheinmetall și de ROMARM, o companie Ministerului Economiei.

Deocamdată, nu este clar unde se va construi noua fabrică de pulberi militare, dar nu este exclus că obiectivul să fie dezvoltat tot la Făgăraș.

În localitatea din județul Brașov există încă o fabrică de pulberi, dar ea produce pulberi pentru industria civilă.

În acest moment, România importă din Serbia pulberi pentru muniție.

Într-un interviu la Digi24, ministrul Economiei, Radu Oprea, a declarat că prin acordurile semnate cu companiile de apărare occidentale, România își dorește, printre altele, să devină cel mai mare producător de muniție (120 mm) din Europa Centrală și de Est pentru tancurile americane Abrams.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, nu va candida la alegerile prezidențiale

Ion Ceban, liderul partidului MAN, este la al doilea mandat de primar general al capitalei, pe care l-a câștigat la scrutinul local din noiembrie 2023.
Ion Ceban, liderul partidului MAN, este la al doilea mandat de primar general al capitalei, pe care l-a câștigat la scrutinul local din noiembrie 2023.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a anunțat că nu va candida la alegerile prezidențiale din 20 octombrie, însă formațiunea sa, Mișcarea Alternativa Națională (MAN), va continua să se pregătească pentru scrutinul parlamentar de anul viitor. Ion Ceban a făcut anunțul la un briefing, pe 27 mai.

Ion Ceban a spus că prioritatea sa „la această etapă” este să-și continue munca în calitate de primar general al municipiului Chișinău.

„Am spus de fiecare dată și asta declar și astăzi: nu sunt interesat de a candida la funcția de președinte al Republicii Moldova în toamna acestui an. Deoarece oamenii mi-au încredințat votul lor la Chișinău, iar eu nu pot să-i dezamăgesc pe chișinăuieni”, a spus Ceban, care a folosit ocazia pentru a-și etala „succesele” sale la cârma primăriei capitalei și să critice actuala guvernare.

Ion Ceban este la al doilea mandat de primar general al capitalei, pe care l-a câștigat la scrutinul local din noiembrie 2023. Un ultim sondaj de opinie realizat de IMAS îl plasează pe Ion Ceban pe locul trei, cu 7% din preferințele electoratului care s-a decis pentru cine să voteze la prezidențiale, după Maia Sandu (41,3%) și Igor Dodon (19,3%).

Lider al Mișcării Alternativa Națională, formațiune pe care a lansat-o în decembrie 2022, după ce a plecat din Partidul Socialist (pro-rus) al fostului președinte Igor Dodon, Ion Ceban se poziționează ca politician pro-european.

MAN se află printre cele 13 formațiuni care au semnat pe 26 mai, la Chișinău, alături de partidul de guvernământ PAS și partidele opoziției pro-europene unite în blocul „Împreună”, un așa-numit „Pact pentru Europa”, prin care și-au asumat „angajamentul politic de a contribui plenar la obiectivul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, într-un moment în care încep pregătirile pentru referendumul privind aderarea la UE din 20 octombrie, care va fi organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

Printre politicienii care au anunțat deja că vor candida la scrutinul din 20 octombrie sau că ar intenționa să se înscrie în competiție se află actuala șefă a statului, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, fost primar al orașului Bălți; fostul premier, Ion Chicu, lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Andrei Năstase.

Lideri ai opoziției parlamentare a socialiștilor și comuniștilor au spus că sunt în căutarea unui candidat comun și că discută și cu alte formațiuni. De asemenea, reprezentanți ai unor partide pro-europene extraparlamentare au spus că discută ideea unui candidat comun. Și blocul „Victorie”, recent format la Moscova de oligarhul fugar Ilan Șor, a anunțat că se pregătește de alegerile prezidențiale. În spațiul public a fost vehiculată și candidatura fostei bașcane a autonomiei găgăuze, Irina Vlah, președinta Asociației „Platforma Moldova”, care a spus că își va anunța decizia în luna mai.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Armenia: Protestele împotriva premierului Nikol Pașinian se lasă cu sute de arestări

Poliția armeană a arestat mai multe persoane care participau la o nouă acțiune de protest, organizată de arhiepiscopul Bagrat Galastanian, luni, 27 mai.
Poliția armeană a arestat mai multe persoane care participau la o nouă acțiune de protest, organizată de arhiepiscopul Bagrat Galastanian, luni, 27 mai.

Poliția armeană a anunțat că a reținut peste 200 de protestatari la manifestații unde s-a cerut demisia prim-ministrului Nikol Pașinian. Ei sunt nemulțumiți de decizia guvernului de a ceda părți din teritoriul Armeniei către Azerbaidjan.

Protestele au izbucnit luna trecută, după ce guvernul de la Erevan a acceptat să cedeze câteva localități, parte a procesului de demarcare și stabilire a unei frontiere oficiale cu Azerbaidjan. Poziția prim-ministrului Nikol Pașinian a rămas neschimbată, în ciuda manifestațiilor de amploare conduse de arhiepiscopul Bagrat Galastanian, care încearcă să lanseze o moțiune de cenzură împotriva lui.

Luni, manifestațiile au continuat pe străzile mai multor orașe din Armenia, sute de persoane răspunzând apelului arhiepiscopului Galstanian de a participa la o campanie de „nesupunere civică”. Ulterior, Ministerul armean al afacerilor interne a anunțat că 226 de persoane au fost arestate după ce ar fi refuzat să se conformeze cerințelor forțelor de ordine. Printre protestatari s-au numărat și parlamentari din opoziție.

Săptămâna trecută, Armenia a cedat Azerbaidjanului controlul asupra a patru localități abandonate, ocupate de forțele armene în timpul războiului din anii 1990. Cedarea a fost prezentată ca parte a unui proces de normalizare a relațiilor diplomatice dintre cele două țări, a căror trecut este marcat de mai multe conflicte în jurul regiunii Nagorno-Karabah.

DPA notează că zona cedată de Armenia este de o importanță strategică, întrucât prin ea trece o autostradă vitală pentru comerțul cu Georgia. Dar localnicii din satele din apropiere l-au acuzat pe Pașinian că schimbarea îi izolează de restul țării și că cedările sunt unilaterale, fără ca Armenia să primească ceva în schimb.

În replică, premierul Armeniei a spus că cedările sunt necesare pentru a obține un tratat de pace cu Baku. Acțiunea este salutată de SUA și UE, care spun că procesul de demarcare a frontierei oficiale este în conformitate cu Declarația de la Almatî din 1991, un document semnat de mai multe foste republici sovietice, printre care Armenia și Azerbaidjan, s-au angajat să își recunoască reciproc integritatea teritorială în cadrul frontierelor administrative existente.

Galastanian a declarat că își va limita activitatea clericală pentru a candida la funcția de prim-ministru și a cerut alegeri parlamentare anticipate.

În conformitate cu legislația armeană, el nu este însă eligibil pentru a ocupa această funcție deoarece are dublă cetățenie - armeană și canadiană. El a spus că nu vrea să renunțe la pașaportul canadian, sugerând că ar trebui modificată Constituția, ca să înlăture acest obstacol.

Coaliția de guvernare a lui Pașinian are o majoritate confortabilă în parlamentul țării, iar partidele de opoziție au puțini aderenți în societatea armeană. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG