În ediția de mâine a ziarului „Gazeta de Chișinău” citiți despre „Succesul Maiei Sandu și interesele lui Steinmeier”. Comentatorul politic Ion Tăbîrță, susține „că vizita Maiei Sandu la Berlin este importantă, „chiar dacă s-a întâlnit doar cu Steinmeier, nu și cu Merkel. Se manifestă o anumită deschidere față de R. Moldova. Doar că există un aspect care umbrește vizita respectivă prin faptul că pică într-o perioadă electorală.” O parte importantă din discursul lui Steinmeier a vizat conflictul transnistrean. Omul politic german a evidențiat situația dificilă a R. Moldova în încercarea de a obține suveranitate și integritate teritorială.
În timpul mandatului său de ministru al Afacerilor Externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a vizitat Chișinăul și Tiraspolul în iulie 2016, perioadă în care Germania deținea Președinția OSCE. Este vorba de implementarea protocolului de la Berlin (iunie 2016) privind soluționarea conflictului. Punctul 5 al protocolului semnat la Berlin se referă la dosarele penale inițiate de autoritățile moldovenești împotriva liderilor separatiști. Actualmente, expertul în conflictul transnistrean, Ion Leahu, susține că acest protocol a pus Republica Moldova într-o situație complicată. Documentul prevedea angajamente „spălăcite” pentru Rusia și obligații grele pentru Moldova. În opinia experților, Germania nu abordează relația cu Republica Moldova bilateral, ci prin prisma securității din regiune.
„Vremea întrebărilor” este titlul editorialului lui Mircea V. Ciobanu. „Ca adept al unei echipe anume sau ideologii anume, mă întreb cine va intra în parlament („am văzut listele electorale şi am devenit, subit, indecis”, scria recent un jurnalist)? Cât de departe au mers, d.e., cei de la PAS în calculele privind prognozele viitorului scrutinului şi şansele potenţialilor aliaţi? Lista lor demonstrează un stomac electoral omnivor, un fel de imposibil partid al tuturor, de la unionişti la statalişti-beton sau la nostalgici după URSS, de la marxişti la liberali. O listă „reprezentativă”, nu „meritocratică”. Care le va fi politica reală? Cât de sincere le vor fi relaţiile cu Bucureştiul? Cât de insistenţi şi consecvenţi vor fi ei în relaţiile cu Rusia, tot mai agresivă, şi cu regimul de la Tiraspol? Cine va da alarma şi va cere evacuarea armatei de ocupaţie? Care este discursul limpede şi pe înţelesul meu al PAS în acest sens?”, întreabă scriitorul Mircea V. Ciobanu.
GAZETA de Chișinău continuă să scrie despre starea dezastruoasă a apelor râului Ichel. Într-o investigație, cititorii vor afla „Cine tulbură apele în râul Ichel?” „Tone de ape uzate, de provenienţă menajeră şi industrială, curg zilnic în râul Ichel care se revarsă în Nistru, ca mai apoi să ajungă şi în robinetele consumatorilor din Chişinău. Dejecțiile se revarsă în râuleţ din sistemul de canalizare al satului Ciorescu, suburbie a Capitalei, care numără în jur de 7 mii de locuitori şi unde sunt înregistraţi peste 400 de agenţi economici. În localitate sunt trei restaurante, două şcoli, mai multe blocuri etajate, o spălătorie auto, conectate la sistemul de canalizare care se revarsă în Ichel. La acelaşi sistem este conectată şi fabrica de mezeluri Rogob, cu o capacitate de producţie de 50 de tone pe zi. În localitate se construiește de mai mulţi ani o staţie de epurare, care însă nu poate fi finisată din cauza unor neînțelegeri dintre administraţia publică locală şi agentul economic care a construit staţia.”
