„Chișinăul și Kievul au intrat într-o nouă perioadă a dialogului prezidențial. Pe de o parte, între Maia Sandu și Volodymyr Zelensky există o relație specială, ce poate fi fructificată în condițiile în care șeful statului moldovenesc va obține un guvern și un parlament loial. Pe de altă parte, Moldova și Ucraina trebuie să rezolve două probleme sensibile – chestiunea identitară (moldoveni-români), care implică Moldova, România și Ucraina, și catastrofa ecologică pe Nistru. Acestea sunt considerațiile expertului în domeniul securității Sergiy Gerasymchuk”, expuse în interviul „Atitudinea lui Dodon față de trupele ruse în Transnistria a provocat iritare la Kiev”, publicat în ediția de mâine, 15 ianuarie, a „GAZETEI de Chișinău”, realizat de jurnalistul Ilie Gulca.
Tot din interviu aflați de ce nici Petro Poroshenko și nici Volodymyr Zelensky nu au vrut să vorbească cu Igor Dodon, când acesta era președinte și la ce am putea să ne așteptăm în relațiile dintre cele două state după alegerea Maiei Sandu în calitate de președinte al Republicii Moldova.
Din „GAZETA de Chișinău” aflați din articolul „Scandal cu iz de burcut”, scris de jurnalista Julieta Savițchi, de ce nu au locuitorii din Truşeni acces la apă potabilă. „Deşi autorităţile din Truşeni anunţau cu fast toamna trecută că a fost finalizată construcţia conductei care va permite conectarea la reţelele Regiei Apă Canal Chişinău, cei peste 10 mii de locuitori ai suburbiei sunt departe de a se bucura de apă potabilă în robinete. Principalul motiv l-ar constitui starea tehnică a apeductului din sat, construit haotic, care nu se încadrează în normele inginerești”.
A fost o farsă cu final trist, un show cu disperați și nebuni întru Trump
„Asaltul de la Capitoliu: farsă sau tragedie?” este titlul editorialului scris de Adrian Ciubotaru. „Ce s-a întâmplat pe Colina Capitoliului e greu de catalogat, totuși, drept răscoală, revoluție sau tentativă de lovitură de stat. A fost o farsă cu final trist, un show cu disperați și nebuni întru Trump. Până și miliardarul a înțeles că apelurile lui pe Twitter și discursul de la miting nu au fost doar niște exerciții retorice, căci au avut un efect diferit de cel scontat. Și a dat înapoi. Prea târziu însă: în ciuda unor realizări pe care niciun istoric imparțial și onest nu i le va putea contesta lui Trump, limbuția lui iresponsabilă din toți acești patru ani și teoriile conspiraționiste pe care le-a tot alimentat, cu gaz, până ce acestea au explodat pe Capitoliu, vor fi cele mai grele probe în opera de demonizare a celui de-al 45-lea conducător al Americii. Operă care va continua chiar și după plecarea lui Trump de la Casa Albă, cu sau fără scandal.”
