În Moldova, antibioticele sunt prescrise exagerat, fără bază științifică. Mai bine de jumătate dintre medicii de familie din țara noastră au prescris cel puțin o dată antibiotice pentru infecțiile virale. Cel puțin așa arată un studiu în care au fost implicați peste 430 de medici de familie.
Cercetarea arată că jumătate dintre toate infecțiile respiratorii acute diagnosticate au fost tratate cu antibiotice, chiar din primele zile de la debutul bolii. 6 din 10 medici, adică mai mult decât jumătate, au prescris cel puțin o dată un antibiotic în cazul unei infecții de etiologie virală. Grav este că cel mai des s-au prescris antibiotice copiilor sub 5 ani.
Cercetătorii, Ghenadie Curocichin, șef al Catedrei Medicină de familie de la USMF „Nicolae Testemițanu” și Valeria Cotelea, doctorandă, au ales să verifice în ce condiții are loc administrarea de antibiotice în sectorul de medicină primară tocmai pentru că, potrivit statisticelor, peste 80% dintre toate prescripțiile de antibiotice, în special, în infecțiile respiratorii acute, se fac în sectorul de asistență medicală primară (AMP). Au fost analizate datele a peste 13 mii de pacienți, care au suferit diferite forme de infecții respiratorii și care în 90% dintre cazuri au fost provocate de virusuri.
Potrivit studiului, cel mai frecvent s-au administrat penicilinele semisintetice asociate , penicilinele semi-sintetice cu spectru larg de acțiune și macrolidele. Vom preciza că mâine se încheie săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței la antibiotice. Detalii găsiți în rubrica interne pe Sănătate INFO.
Premierul Ion Chicu a prezentat de curând publicului raportul de activitate al guvernului, la un an de la învestire. Din totalul de 64 de pagini, trei sunt dedicate domeniului sănătății. Activitățile Executivului sunt separate în acțiuni majore și intervenții pentru combaterea Covid-19. Oficialul ne anunță că au fost făcute lucruri importante în toată această perioadă, dar ce ar fi trebuit să facă în realitate?
Colega noastră, Irina Papuc a analizat raportul, cu obiectivele stabilite anterior de către autoritatea de vârf în sănătate, ținând cont însă și de cele mai urgente probleme ale sistemului.
Această analiză, potrivit autoarei, confirmă o lipsă de viziune în domeniul sănătății, ce trădează mai mult intervenții urgente, necoordonate și necorelate cu restul componentelor ce formează sistemul de sănătate. Am ales unul dintre exemplele de realizare majoră menționate de premierul Chicu - completarea Programului unic al asigurărilor obligatorii de asistență medicală cu noi servicii. Cu alte cuvinte, un om cu polița medicală în buzunar poate beneficia de mai multe servicii gratuit – peste 70 investigații în Asistența Medicală Primară, peste 160 de investigații de înaltă performanță, etc. Este important de menționat că nimeni nu contestă importanța diversificării serviciilor care să fie disponibile în baza poliței, dar niciun Guvern până acum nu a venit public cu o analiză din care să înțelegem din ce bani vor fi plătite ele, pentru câte servicii ajung banii, pentru câți pacienți. Pentru că sursele de venit rămân, fără mari schimbări, aceleași. Experții au atras atenția de nenumărate ori că avem următorul paradox – în poliță sunt incluse servicii, dar unele elementare lipsesc. În plus, niciun Guvern nu a venit niciodată să explice public în ce măsură serviciile incluse în Programul unic sunt suficiente pentru toate persoanele asigurate care au nevoie de acel serviciu, fie că vorbim de un medicament, investigație scumpă, intervenție medicală etc. Ce alte realizări și-a asumat Guvernul și dacă pot fi considerate realizări, aflați din materialul publicat pe Sănătate INFO.
Totodată, de pe Sanoteca.md aflați de ce criterii trebuie să se ghideze autoritățile, atunci când decid să declare stare de urgență pentru sănătatea publică și care este contextul rezidențial cu cel mai mare risc de infectare cu COVID19 pentru vârstnici.
