Invitat al podcastului „În esență...”, pictorul povestește că primul abecedar cu litere latine („Abecedar moldovenesc”) în Basarabia a fost conceput, în 1917, de Arhimandritul Gurie Grosu pe strada Sfânta Vineri. Mai exact, în edificiul de vizavi de Catedrala Înălțarea Domnului (Sf. Vineri), unde locuia fratele acestuia, la fel, slujitor al bisericii. Acum în clădirea respectivă se află redacția PRO TV Chișinău, susține Lică Sainciuc.
„Acolo, de fapt, e strada Abecedarului...”, spune mai în glumă, mai în serios pictorul, precizând că și schița cărții „Albinuța” a lui Grigore Vieru tot pe acea stradă, în casa familiei Sainciuc, a fost concepută.
Lică Sainciuc păstrează acasă o copie a „Abecedarului moldovenesc pentru anul întâiu de școală” cu litere latine, primul în Basarabia, editat în 1917 la Chișinău, cu semnătura Arhiepiscopului Gurie Grosu. Acesta a fost director general al Învăţământului şi Cultelor în primul guvern al Republicii Democratice Moldoveneşti. În 1928, Gruie Grosu devenea primul Mitropolit al Basarabiei.
Pictorul Lică Sainciuc păstrează, de asemenea, și schița din 1978 a primei „Albinuțe” a lui Grigore Vieru. Cartea a fost editată în 1979 la Chișinău și Moscova. „Albinuța” devenise un abecedar de alternativă celui editat la Moscova, după ce cenzura l-a înlăturat pe Igor Vieru de la desenarea manualului pentru clasa întâi.
În toamna anului 1989, după ce la 31 august fusese decisă legislativ revenirea la grafia latină, câteva gazete republicane publicau, săptămână de săptămână, pe fascicole de ziar, un Abecedar negru-alb cu litere latine. Acesta a fost manualul, semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru și Lică Sainciuc, din care au învățat literele latine copii care au mers în clasa întâi în 1989. În anul 1990, Abecedarul a fost editat la tipografie, fiind primul Abecedar din Moldova sovietică fără portretul lui Vladimir Lenin. Ulterior, au urmat edițiile de după declararea independenței R. Moldova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
