Linkuri accesibilitate

Unde duce referendumul pe justiţie din România?


Caricatură de Dan Perjovschi

Acest plebiscit nu va avea niciun efect. Nu există o lege care să oblige Parlamentul sau Guvernul să transpună într-o reglementare ce rezultă din consultarea poporului.

Referendumul din România a intrat în linie dreaptă. A fost anunțat la Parlament, partidele sunt invitate de președintele Klaus Iohannis la consultări săptămâna viitoare, se știu și temele – interdicția de a amnistia și grația faptele de corupție și interzicerea Ordonanțelor de urgență pentru legile penale.

Marea necunoscută este cum vor suna întrebările? Redactarea lor va apărea, cel mai probabil, în decretul prezidențial de convocare a referendumului de la 26 mai. Este o problemă formularea lor, pentru că – așa cum au fost anunțate temele de la Palatul Cotroceni – va fi complicat de explicat oamenilor ce efecte va avea referendumul în cazul în care va fi validat.

La prima vedere, și dacă va trece, referendumul nu va avea niciun efect. Nu există o lege care să oblige Parlamentul sau Guvernul să transpună într-o reglementare ce rezultă din consultarea poporului. Este vorba doar de voința politică, dacă există o majoritate parlamentară care să dorească același lucru cu poporul consultat prin plebiscit.

Însă temele lansate de Klaus Iohannis mai ridică o problemă – pentru a fi aplicate este nevoie de modificarea Constituției, o procedură greoaie, care are nevoie de aprobarea a două treimi din numărul total de parlamentari - o situație imposibil de obținut în Legislativul de acum. Mai are nevoie și de un iniţiator al acestei revizuiri. Or, la actuala arhitectură politică din România, doar semnăturile a jumătate de million de cetățeni ar putea să impună doar deschiderea discuțiilor în Parlament pentru modificarea Legii fundamentale, nu și modificarea propriu-zisă a Constituției.

Când președintele spune că vrea să fie oprit tăvălugul ordonanțelor de urgență care schimbă legile penale și de organizare a sistemului judiciar țintește și un alt aspect. În România, decizia la urne a poporului este suverană. Or, dacă va trece plebiscitul, Guvernul trebuie să țină seama de voința exprimată la urne, la 26 mai, și nu ar mai trebui să adopte ordonanțe pe această temă. Pe de altă parte, spun teoreticieni ai dreptului constituţional, mai există și o altă dimensiune a propunerilor prezidențiale. Solicitarea ca și alte instituții, nu doar Avocatul poporului, cum precizează acum Constituția, să poată contesta o ordonanță de urgență data de Guvern.

Candidat la prezidențialele din iarnă, Iohannis își lansează astfel principala temă de campanie – modificarea Constituției...

Și această modificare vizează Constituția, iar asta înseamnă că trebuie să deschizi dezbaterea pe acest subiect cu procedura amintită, complicată așadar. Or, Klaus Iohannis urmărește tocmai acest lucru. Candidat la prezidențialele din iarnă, Iohannis își lansează astfel principala temă de campanie – modificarea Constituției. România așteaptă de multă vreme o astfel de discuție, pentru că actuala Lege fundamentală și-a arătat limitele mai ales în perioadele de coabitare, când președintele a fost din familie politică diferită de cea a majorității parlamentare. Vorbim de ultimii 15 ani.

Dincolo de riscul politic pe care îl presupune eșecul referendumului, în termeni de pragmatică politică, principala țintă este mobilizarea la urne a cetățenilor în număr cât mai mare din tabăra pro-justiție și anti-PSD. Iar intenția exprimată de politicienii liberali este ca și la alegerile prezidențiale să fie din nou referendum. Chiar dacă nu se modifică în final Constituția, aducerea la urne a bazinului electoral ostil guvernului PSD-ALDE, în două rânduri, și în mai, și în iarnă, ar fi în avantajul actualei opoziții guvernamentale. În condițiile în care, alegerile care au avut o prezență mai mare de 50 la sută au pus PSD în dificultate.

XS
SM
MD
LG