Linkuri accesibilitate

Ştiri

Unde pot călători cetățenii R. Moldova

Pașaport moldovenesc
Pașaport moldovenesc

Cetățenii moldoveni care vor să plece în unul dintre statele vecine, Ucraina sau România, trebuie să țină cont că în ambele țări se păstrează regimul de autoizolare, timp de 14 zile la intrarea în țară. Mai mult, intrarea și aflarea pe teritoriul Ucrainei este permisă cetățenilor Republicii Moldova doar în cazul prezentării poliței de asigurare care acoperă cheltuielile legate de tratarea COVID-19, transmite IPN cu referire la datele privind accesul cetățenilor moldoveni pe teritoriul altor state, actualizate pe 3 iulie.

Intrarea în Bulgaria a cetățenilor statelor terțe, inclusiv ai Republicii Moldova, este interzisă până la 15 iulie, inclusiv cu scop de tranzit.

În cazul Franței, restricțiile de călătorie sunt menținute și după data de 1 iulie. Excepție prezintă persoanele cu titlu de sejur francez sau cu contract de muncă, de chirie și asigurare medicală, studenții înregistrați la studii, persoanele care urmează tratament medical.

În Germania, cetățenii moldoveni pot călători doar dacă există motive întemeiate care urmează a fi certificate la intrarea în țară. Și anume, dacă au permis de ședere/ domiciliu legal; contract de muncă în domenii vitale precum cel al sănătății, industria alimentară, transport de mărfuri etc.

Autoritățile italiene au prelungit și ele din 1 iulie restricțiile de intrare pe teritoriul Italiei pentru cetățenii moldoveni. Cetățenii Republicii Moldova care dețin un permis de ședere/ reședință, contract de muncă sau au motive serioase legate de sănătate pot intra în Italia cu respectarea anumitor condiții. Ei trebuie să furnizeze transportatorului o declarație pe proprie răspundere în care specifică în detalii motivele călătoriei (legate de sănătate, muncă sau urgență absolută )

Deocamdată se menține interdicția de intrare a cetățenilor străini pe teritoriul statului Israel, până la 1 august, ca și restricțiile de intrare pe teritoriul Federației Ruse.

Cetățenii Republicii Moldova pot intra în Turcia pe cale terestră, maritimă și aeriană. Zborurile dintre Republica Moldova și Republica Turcia au fost reluate din data de 1 iulie. Pasagerii aeronavelor sunt obligați să poarte mască în timpul aflării în aeronavă și la aeroport.

Moldovenii pot călători în Cehia doar în cazul în care dețin viză de lung sejur, permis de ședere temporar sau permanent, un contract de muncă perfectat după anularea stării de urgență (17 mai 2020). De asemenea, la intrare este necesară prezentarea unui certificat privind testul COVID-19 negativ sau urmează să respecte regimul de autoizolare de 14 zile. Călătoriile în scop turistic sau vizite de scurtă ședere pentru cetățenii moldoveni nu sunt posibile în acest moment.

Vezi ultimele știri

Arest preventiv pentru anestezista cercetată în cazul femeii decedate într-un salon de frumusețe

Ecaterina Maniuc este suspectată că i-a administrat anestezie femeii care a murit în timpul unor proceduri medicale de modelare a corpului, prestate la un salon din Chișinău, care activa în baza unei autorizații pentru proceduri non-medicale.
Ecaterina Maniuc este suspectată că i-a administrat anestezie femeii care a murit în timpul unor proceduri medicale de modelare a corpului, prestate la un salon din Chișinău, care activa în baza unei autorizații pentru proceduri non-medicale.

Medicul anestezist Ecaterina Maniuc va sta în arest preventiv pentru 30 de zile, fiind cercetată în cazul privind decesul femei de afaceri Liuba Babuțchi, în timpul unor proceduri estetice la un salon de frumusețe din Chișinău, care activa fără autorizațiile de rigoare.

Măsura a fost aplicată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, pe 10 februarie, la trei zile după reținerea doctoriței.

Maniuc este acuzată de procurori de practicarea ilegală a activității medicale, după ce ar fi administrat anestezia generală Liubei Babuțchi, care a decedat pe 30 ianuarie la salonul de frumusețe Dr. Serebrova din Chișinău, deținut de ucraineanca Irina Borodkina, care a părăsit teritoriul R. Moldova în aceeași zi, prin punctul de trecere Palanca, îndreptându-se spre Ucraina.

Cauza exactă a decesului va fi stabilită de expertiza medico-legală, rezultatele căreia încă nu au fost anunțate.

Anestezista riscă până la 5 ani de închisoare potrivit procurorului de caz, citat de IPN. Acuzatorul de stat spune că Maniuc era angajată oficial la salonul de frumusețe, dar nu avea licență pentru intervențiile efectuate.

La rândul său, avocatul doctoriței, Alexandru Zmeu, susține că Maniuc nu a efectuat anestezia. Zmeu a mai spus, potrivit IPN, că femeia nu activa în calitate de anesteziolog la salon, ci ca medic specialist, cu acte în regulă pentru desfășurarea activității.

Anterior, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a spus că a eliberat pentru salonul respectiv autorizația de funcționare pentru genul de activitate „prestări servicii de înfrumusețare și întreținere corporală”, adică proceduri de îngrijire și înfrumusețare non-invazive (non-medicale), precum cosmetologie cu și fără afectarea tenului, masaj facial și corporal, curățarea facială, epilare cu ultrasunet. ANSP a spus că nu a eliberat cabinetului cosmetologic acte permisive pentru domeniul medical de activitate.

Centrul Național pentru Protecția Consumatorilor (CNPC) a transmis că procedura de remodelare corporală la care ar fi apelat Babuțchi reprezintă o intervenție chirurgicală. Pentru a o practica legal, salonul trebuia acreditat de Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Europa se declară gata să riposteze la tarifele preconizate de Trump

China se confruntă deja cu noi tarife comerciale americane. Urmează Europa. (În imagine: portul de containere Nanjing, China, la 5 februarie 2025)
China se confruntă deja cu noi tarife comerciale americane. Urmează Europa. (În imagine: portul de containere Nanjing, China, la 5 februarie 2025)

Europa este pregătită să reacționeze la posibile restricții comerciale, a declarat luni ministrul german al economiei, Robert Habeck, după ce a purtat discuții cu lobby-urile din industrie și cu cel mai înalt reprezentant comercial al UE cu privire la amenințarea tarifelor din partea Statelor Unite.

„Europa trebuie și nu poate să reacționeze altfel decât unitar și decisiv la restricțiile comerciale unilaterale. Și suntem pregătiți pentru acest lucru”, a afirmat Habeck, citat de Reuters.

Habeck a organizat luni o masă rotundă cu privire la viitorul relației transatlantice și a vorbit la telefon cu comisarul UE pentru comerț, Maros Sefcovic, potrivit declarației.

Robert Habeck, ministrul german al Economiei și Climei.
Robert Habeck, ministrul german al Economiei și Climei.

Tot luni, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că tarifele reciproce propuse de Washington sunt, de asemenea, nejustificate, după ce anterior a afirmat că potențialele tarife pe oțel și aluminiu sunt nejustificate.

„Considerăm că nici una dintre măsurile potențiale prezentate de administrația americană până în prezent nu este justificată”, a declarat purtătorul de cuvânt CE în cadrul unui briefing zilnic.

Președintele american, Donald Trump, intenționează să impună începând de luni tarife de 25% la importurile de oțel și aluminiu, provocând amenințarea cu represalii din partea Europei și un avertisment din partea Chinei că nu există câștigători într-un război comercial.

Trump a declarat duminică reporterilor, la bordul Air Force One, că tarifele se vor aplica „oricărui oțel care intră în Statele Unite”, adăugând că vor afecta și aluminiul.

Trump a impus tarife similare în timpul președinției sale din perioada 2017-2021 pentru a proteja industriile americane, care, în opinia sa, se confruntau cu o concurență neloială din partea țărilor asiatice și europene.

Canada - pe care Trump a amenințat-o deja cu tarife - este cea mai mare sursă de importuri de oțel și aluminiu în Statele Unite, potrivit datelor comerciale americane. Brazilia, Mexic și Coreea de Sud sunt, de asemenea, furnizori importanți de oțel.

Aproximativ 25% din exporturile europene de oțel se îndreaptă către SUA, potrivit firmei de consultanță Roland Berger, care a avertizat într-o notă recentă că „orice taxă din partea Statelor Unite ar afecta sectorul european”.

Duminică, Trump a declarat, de asemenea, că va anunța „tarife reciproce” pentru a armoniza taxele guvernului său cu ratele percepute de alte țări asupra produselor americane.

Pârghii politice

Trump și-a arătat deja predilecția pentru folosirea ca pârghie politică a puterii financiare a Statelor Unite, ordonând impunerea de taxe vamale asupra principalilor parteneri comerciali: China, Mexic și Canada, la scurt timp după preluarea mandatului.

El a suspendat taxele de 25% împotriva Canadei și Mexicului timp de o lună, după ce ambele țări au promis să intensifice măsurile de contracarare a fluxurilor de droguri fentanil și a trecerii migranților fără documente în Statele Unite.

Campanie vizuala anti-droguri la Ciudad de Mexico, pe 7 februarie 2025.
Campanie vizuala anti-droguri la Ciudad de Mexico, pe 7 februarie 2025.

Dar tarifele împotriva Chinei au mers înainte, produsele care intră în Statele Unite fiind supuse unor taxe suplimentare de 10 % începând de marți.

Beijingul a răspuns cu tarife specifice pentru anumite produse americane, cum ar fi cărbunele și gazul natural lichefiat, care vor intra în vigoare luni.

Deficitul comercial al Statelor Unite - cea mai mare economie a lumii - a crescut anul trecut la aproape 920 de miliarde de dolari.

Trump, care a promis o „nouă epocă de aur” pentru Statele Unite, a insistat că impactul oricăror tarife va fi suportat de exportatorii străini, fără a fi transferat consumatorilor americani, deși majoritatea experților susțin contrariul.

Pe de altă parte, după ce a anunțat tarifele pentru Mexic, Canada și China la începutul acestei luni, Trump a recunoscut că și americanii le-ar putea simți efectul.

Trump a folosit tarifele ca o amenințare pentru a-și atinge obiectivele politice mai largi, cel mai recent când a spus că le va aplica Columbiei dacă ea va respinge avioanele militare americane cu migranți deportați.

După o confruntare de o zi cu Trump, guvernul columbian a dat înapoi.

Bursele se obișnuiesc

Piețele bursiere europene și asiatice au crescut luni, comercianții părând să treacă cu vederea cel mai recent anunț al președintelui american Donald Trump privind tarifele pe oțel și aluminiu, notează AFP.

Prin contrast, cu o săptămână în urmă, anunțurile tarifare ale lui Trump au dus la prăbușirea acțiunilor globale.

„Faptul că indicii bursieri globali sunt în creștere la începutul săptămânii ar putea fi un semn al oboselii legate de tarife”, a declarat Kathleen Brooks, director de cercetare la grupul de tranzacționare XTB.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Președintele României, Klaus Iohannis, demisionează din funcție pe 12 februarie

Mandatul președintelui Klaus Iohannis a expirat în decembrie 2024, dar a fost prelungit după o hotărâre a Curții Constituționale.
Mandatul președintelui Klaus Iohannis a expirat în decembrie 2024, dar a fost prelungit după o hotărâre a Curții Constituționale.

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat într-o scurtă declarație de presă că demisionează din funcție miercuri, 12 februarie. Anunțul a fost făcut luni, 10 februarie, și vine după ce Parlamentul a început procedurile pentru a-l suspenda.

„Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie”, a spus președintele Klaus Iohannis, a cărui mandat a expirat în decembrie anul trecut.

Iohannis a rămas în funcție după ce Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut, al căror prim tur a fost câștigat de naționalistul puțin cunoscut până atunci Călin Georgescu. Magistrații au invocat atunci încălcarea legislației și interferențe în procesul electoral.

În Parlamentul de la București, cererea de demarare a procedurilor de suspendare din funcție a președintelui Iohannis a strâns semnăturile a 178 de parlamentari din rândurile partidelor naționaliste ca Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul SOS România, Partidul Oamenilor Tineri, dar și din rândurile formațiunii Uniunea Salvați România.

Iohannis a calificat acest demers drept unul „păgubos” și a spus că „toată lumea pierde, nimeni nu câștigă”.

„Nimeni nu va înțelege un astfel de demers. Vom fi efectiv de râsul lumii”, a spus președintele român.

Pentru ca suspendarea să fie aprobată în plenul reunit al Parlamentului României, sunt necesare 233 de voturi. Partidele care au inițiat procedura de suspendare au 215 voturi în total, dar se crede că ar putea atrage diferența necesară, dată fiind popularitatea scăzută a lui Iohannis.

Potrivit Constituției României, președinte interimar va deveni șeful Senatului, în prezent liderul interimar al Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan. El va deține funcția până după alegerile prezidențiale, programate în luna mai curent.

Alegerile prezidențiale sunt programate pentru 4 și 18 mai. Sondajele de opinie îl dau ca principal favorit pe Călin Georgescu.

Știre scrisă cu ajutorul Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile planifică să planteze peste 3,5 mii hectare de pădure în această primăvară

Anul acesta, startul campaniei de împădurire a avut loc în s. Geamăna, raionul Anenii Noi.
Anul acesta, startul campaniei de împădurire a avut loc în s. Geamăna, raionul Anenii Noi.

Ministerul Mediului a anunțat luni, 10 februarie, că planifică să reabiliteze și să împădurească circa 3.500 de hectare de teren în cadrul campaniei de împădurire din primăvara lui 2025. Pentru aceasta, autoritățile au pregătit 8 milioane de puieți de stejar, frasin, salcâm și alte specii.

Potrivit autorităților, silvicultorii urmează să recolteze 250 de tone de semințe forestiere pentru crearea noii generații de păduri și să crească în acest an peste 41 milioane de puieți. În acest sens, Moldsilva va pune la dispoziția silvicultorilor peste 28 de specii de arbuști și arbori.

Lansarea campaniei de împădurire de primăvară a avut loc luni, 10 februarie, în s. Geamăna, Anenii Noi unde directorul Agenției „Moldsilva”, Victor Durbală, a anunțat despre trecerea primelor păduri create în programul de extindere în gestiunea autorităților locale, fără a da mai multe detalii.

Totuși, oficialul a ținut să menționeze că terenurile pe care le primesc spre împădurire sunt cele care nu pot fi folosite în agricultură, adică degradate.

Vezi și reportajul despre primele rezultate ale programului de împădurire.
Primele roade ale programului de împădurire
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:36 0:00

Primarul satului Geamăna, Eduard Sturza, a îndemnat autoritățile publice locale să ofere agenției terenuri spre împădurire pentru „a avea un venit din aceste păduri pentru dezvoltarea localităților”. Până acum, în localitate au fost plantate aproximativ 500 hectare, iar autoritățile locale planifică să dubleze suprafața destinată împăduririi.

În primii doi ani ai programului de extindere și reabilitare a pădurilor au fost cheltuiți 300 de milioane de lei pentru extinderea și reabilitarea a 15 mii de hectare cu 65 milioane de puieți.

Anul acesta, autoritățile planifică să împădurească, în total, peste 7 mii de hectare.

Odată cu ratificarea în decembrie 2024 a contractului de finanțare dintre R. Moldova și Banca Europeană de Investiții de 200 milioane de euro pentru program, Ministerul Mediului planifică să împădurească și reabiliteze 63 mii de hectare, inclusiv va construi 3 pepiniere industriale, 35 depozite de lemn și altele, acoperind astfel circa 44% din obiectivul PNERP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Doi copii, internați în stare gravă la spital după ce s-au infectat cu meningită

Anual, în R. Moldova se confirmă circa 15 cazuri de meningită la copii.
Anual, în R. Moldova se confirmă circa 15 cazuri de meningită la copii.

Doi copii (de 4 și 9 ani) sunt internați în stare gravă, dar stabilă, la Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase pentru Copii din Chișinău, fiind diagnosticați cu meningită de infecție meningococică. De la începutul anului, în R. Moldova au fost înregistrate trei cazuri de meningită.

Anunțul a fost făcut de șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială, Vladimir Bolocan, la ședința operativă a Primăriei Chișinău din 10 februarie.

Potrivit lui, „analizele de laborator ale lichidului cefalo-rahidian au confirmat prezența infecției, iar medicii acordă asistența medicală necesară, pentru a micșora riscurile asociate acestei boli”.

Meningita este o inflamație a membranelor (meningele) care înconjoară creierul și măduva spinării. Aceasta poate fi cauzată de virusuri sau de bacterii. Cei mai expuși sunt copiii, adolescenții, tinerii, adulți cu imunitate scăzută și vârstnicii.

Cele mai multe cazuri de meningită sunt cauzate de o infecție virală, dar infecțiile bacteriene și fungice, de asemenea, pot duce la meningită.

Meningita meningococică este forma cea mai gravă de meningită.

Deseori semnele meningitei se confundă cu cele ale gripei. Semnele și simptomele se pot dezvolta pe parcursul a câteva ore sau peste una sau două zile.

  • Febră mare, bruscă;
  • Dureri de cap severe;
  • Gât înțepenit;
  • Vărsături sau greață cu dureri de cap;
  • Confuzie sau dificultăți de concentrare;
  • Convulsii;
  • Somnolență sau dificultăți de trezire;
  • Sensibilitate la lumină;
  • Lipsa poftei de mâncare și sete;
  • Erupții cutanate, în unele cazuri.

Meningita poate provoca pierderea auzului în copilărie sau adolescență. Maladia poate fi prevenită prin vaccinare.

Anual, în R. Moldova se confirmă circa 15 cazuri de meningită la copii. La nivel european, 1 din 10 copii decedează din cauza acestei maladii.

La fiecare 30 de minute, la nivel global, 13 persoane își pierd viața de meningită. Copiii sub 5 ani reprezintă jumătate din totalul de decese din cauza meningitei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Partidul premierului Kurti a câștigat alegerile în Kosovo, dar fără majoritate

Premierul kosovar sărbătorindu-și victoria la Pristina, 10 februarie 2025.
Premierul kosovar sărbătorindu-și victoria la Pristina, 10 februarie 2025.

Mișcarea de Auto-Determinare (LVV) din Kosovo, condusă de premierul Albin Kurti, pare să fi obținut cele mai multe voturi în alegerile parlamentare din Kosovo, dar nu a reușit să obțină o majoritate absolută. Astfel, opoziția ar putea avea o șansă să formeze guvernul.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat pe 9 februarie că, după numărarea a 73% din voturi, LVV a obținut 42%.

Pe locul doi s-a clasat Partidul Democrat din Kosovo (PDK) cu 22,8%, urmat de Liga Democratică din Kosovo (LDK) cu 17,9% și Alianța pentru Viitorul Kosovo (AAK) împreună cu partenerul său NISMA, cu 7,6%.

Partidul Lista Sârbă a obținut 2,98%. Formațiunea care reprezintă etnicii sârbi a participat la alegeri după ce un tribunal special a anulat, pe 25 decembrie, o decizie a comisiei electorale care interzisese participarea la scrutin.

Secțiile de vot s-au închis la ora 19:00, iar aproximativ 42% dintre alegătorii eligibili și-au exprimat votul pentru cele 120 de locuri din Parlament.

Kurti își declară victoria, deși rezultatul final rămâne incert

Încă nu este clar cine va reuși să formeze guvernul. Cu toate acestea, premierul Kurti și-a declarat victoria și susține că va putea forma guvernul.

„Alegerile au fost libere, democratice și corecte”, a spus premierul într-o conferință de presă la Pristina.

„Le mulțumesc alegătorilor LVV și partenerilor noștri de coaliție. Suntem pe primul loc, iar acest rezultat confirmă buna noastră guvernare. Coaliția noastră va forma noul guvern”, a declarat el, fără a oferi cifre exacte.

Albin Kurti a adăugat că, potrivit rezultatelor preliminare, nici măcar dacă partidele clasate pe locurile doi și trei și-ar uni voturile, nu ar reuși să depășească LVV.

În schimb, liderul Ligii Democratice din Kosovo, Lumir Abdixhiku, a recunoscut că rezultatul de aproximativ 18% este dezamăgitor, dar a afirmat că își asumă responsabilitatea și că respectă verdictul alegătorilor.

Lumir Abdixhiku, liderul Ligii Democrate din Kosovo, vorbește cu presa după ce a votat în timpul alegerilor parlamentare din Pristina, Kosovo, 9 februarie 2025.
Lumir Abdixhiku, liderul Ligii Democrate din Kosovo, vorbește cu presa după ce a votat în timpul alegerilor parlamentare din Pristina, Kosovo, 9 februarie 2025.

Incertitudine în formarea viitorului guvern

Rezultatele oficiale finale ar putea întârzia, deoarece sistemul informatic al Comisiei Electorale Centrale a avut probleme tehnice cu sistemul informatic.

Președinta instituției, Vjosa Osmani, a declarat că, în ciuda unei „probleme software”, integritatea procesului electoral nu a fost afectată.

În Kosovo, aproximativ 1,97 milioane de cetățeni au fost înregistrați pentru a vota. Deși țara este un aliat tradițional al Statelor Unite, relațiile s-au tensionat în ultima perioadă din cauza unor politici ale guvernului Kurti, pe care Washingtonul le consideră un factor de instabilitate în relațiile cu minoritatea sârbă.

Albin Kurti a declarat însă că își dorește să rămână apropiat de Washington, în ciuda unor divergențe.

În ultimele luni, guvernul de la Pristina a încercat să își consolideze autoritatea în nordul Kosovo, unde trăiește majoritatea etnicilor sârbi.

Aceștia au menținut structuri paralele de guvernare cu sprijinul Belgradului. Kurti susține că aceste măsuri sunt necesare pentru respectarea statului de drept și sunt conforme cu Constituția Kosovo.

Alegerile și relațiile cu Uniunea Europeană

Kosovo a depus cererea de aderare la UE în 2022, însă procesul este blocat, pentru că cinci țări membre UE nu recunosc independența Kosovo. E vorba despre Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania. Țara balcanică nu este recunoscută nici de R. Moldova sau Rusia.

Kosovo a fost o regiune autonomă a Serbiei până la conflictul din 1998-1999, când majoritatea albaneză a inițiat o revoltă armată împotriva Belgradului.

După un răspuns brutal al forțelor sârbe, NATO a intervenit printr-o campanie de bombardamente care a forțat retragerea trupelor sârbe și a pus capăt războiului.

În 2008, Kosovo și-a declarat independența față de Serbia, însă Belgradul și alte câteva state încă nu recunosc acest statut.

Forța NATO de menținere a păcii, KFOR, este prezentă în Kosovo din 1999, cu rolul de a preveni noi conflicte.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

ONG-urile cer Ministerului Sănătății să anuleze interdicția privind avortul medicamentos prin telemedicină

În anul 2023 au fost efectuate 7.277 de întreruperi de sarcină, dintre care 1.462 medicamentoase.
În anul 2023 au fost efectuate 7.277 de întreruperi de sarcină, dintre care 1.462 medicamentoase.

Mai mulți activiști și ONG-uri specializate în drepturile femeilor au inițiat o petiție prin care cer restabilirea avortului medicamentos prin telemedicină, anulat recent de Ministerul Sănătății. Semnatarii „condamnă cu fermitate” această decizie, care „pune în pericol sănătatea femeilor”.

Unul din semnatarii petiției, Centrul de instruire în domeniul sănătății reproductive, cere ca Ministerul Sănătății să își revizuiască decizia de interzicere a avortului medicamentos prin telemedicină, întrucât aceasta crește riscul de sănătate al femeilor de vârstă reproductivă, le creează bariere în calea accesului la asistență medicală, în special, pentru cele din zonele rurale cu acces limitat la serviciile medicale și „încalcă standardele internaționale de sănătate”.

„Recomandările din anul 2022 ale OMS reafirmă avortul medicamentos prin telemedicină ca fiind o componentă sigură, eficientă și necesară a îngrijirii medicale moderne”, se arată în petiție.

De asemenea, semnatarii „fac apel la instituțiile europene, ONU și organizațiile internaționale pentru drepturile omului să îndemne autoritățile din R. Moldova să restabilească avortul medicamentos prin telemedicină și să protejeze drepturile reproductive”.

Aproape 300 de persoane și organizații au semnat deja petiția pentru restabilirea avortului medicamentos prin telemedicină în R. Moldova, care mai poată fi semnată până pe 11 februarie.

Serviciul de avort prin telemedicină a fost introdus în R. Moldova în anul 2020, când Centrul de instruire în domeniul sănătății reproductive a fost finanțat de Guvernul Canadei pentru a efectua un studiu-pilot referitor la siguranța, acceptabilitatea, vizibilitatea și gradul de satisfacție a femeilor privind avortul medicamentos prin telemedicină.

Avortul medicamentos prin telemedicină a fost interzis prin ordinul ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, pe 23 ianuarie, în urma unei petiții anti-avort semnate de 19 persoane, printre care avocați, muzicieni, profesori, pensionari și angajați ai companiei Moldovagaz.

Nemerenco și-a argumentat decizia prin faptul că „în prezent, lipsește un cadru normativ privind serviciile de telemedicină în țară”.

Decizia ministrei a fost adusă în atenția publică prima dată de Europa Liberă. După publicarea articolului mai multe organizații non-guvernamentale care apără drepturile femeilor și-au arătat nemulțumirea față de decizia ministerului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Tiraspolul respinge oferta UE. Va primi gaz prin companii din Ungaria și Dubai, cu câteva condiții

Timp de zece zile, în perioada 1-10 februarie, regiunea transnistreană a beneficiat de gaz gratuit finanțat dintr-un grant de 20 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană.
Timp de zece zile, în perioada 1-10 februarie, regiunea transnistreană a beneficiat de gaz gratuit finanțat dintr-un grant de 20 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană.

Premierul Dorin Recean a anunțat pe 10 februarie că Tiraspolul a refuzat grantul de 60 milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru a continua livrarea de gaze și după 10 februarie. În schimb, regiunea transnistreană va primi gaze achitate de o firmă din Dubai și livrate de una din Ungaria.

„Rusia nu le permite să accepte ajutorul european, din frica de a pierde controlul asupra regiunii”, a spus Recean pe 10 februarie, și a precizat că Tiraspolul a refuzat să crească tarifele din regiune la cele de piață, aceasta fiind una din condițiile principale pentru primirea ajutorului de 60 milioane de euro din partea UE.

În schimb, guvernul de la Chișinău a acceptat o soluție de alternativă. O companie din Ungaria (MET Gas and Energy Marketing AG) va aduce gazul la frontiera vestică a R. Moldova, costurile urmănd să fie suportate de o firmă din Dubai (JNX General Trading L.L.C).

Recean a spus că „ambele companii au fost verificate”, iar în spatele lor „nu au fost identificați cetățeni moldoveni” sau alte „neconformități”.

„Soluția pe care a ales-o regimul de la Tiraspol înseamnă că locuitorii regiunii transnistrene vor continua să trăiască într-o stare de imprevizibilitate și îngrijorare cu privire la furnizarea gazului”, susține premierul Recean, care nu a precizat ce volum de gaze urmează să primească regiunea secesionistă.

Unul dintre liderii PAS, deputatul Radu Marian, a scris pe rețele că regiunea transnistreană va primi în continuare 3 milioane de metri cubi de gaze pe zi, adică o cantitate suficientă doar pentru consumul populației și instituțiilor cu menire socială, ca școlile, spitalele sau magazinele. Dar Marian a șters ulterior postarea fără nicio explicație.

Autoritățile de la Chișinău au sugerat anterior că vor să se asigure ca gazele livrate în stânga Nistrului, din ajutoarele UE sau altfel, ajung strict la consumatorii casnici și instituțiile publice vitale, dar nu sprijină industria grea sau minele de criptomonede din regiunea transnistreană.

Pentru prima dată în existența sa, regiunea secesionistă a rămas, la 1 ianuarie, fără gaze rusești, concernul rus Gazprom oprind livrările la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. O lună mai târziu, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul de la Chișinău pentru a evita o criză umanitară.

În perioada 1-10 februarie, UE a achitat 20 milioane de euro pentru procurarea gazelor destinate regiunii separatiste moldovenești.

Firma ungară va livra gazul la hotar cu R. Moldova în baza contractului semnat cu Moldovagaz, iar Chișinăul va permite tranzitul de gaze pe teritoriul R. Moldova.

Tiraspol va achita în avans costurile de tranzit pentru gazul transportat de la frontiera cu Republica Moldova spre regiune în baza unui acord între Moldovagaz și Tiraspoltransgaz.

Chișinăul a condiționat tranzitul prin „câteva acțiuni care să demonstreze deschidere” din partea Tiraspolului.

Autoritățile moldovene așteaptă ca cele separatiste să elibereze deținuții politici, să rezolve problema liceului din Râbnița, să păstreze Moldova 1 în grila de emisie și să scoată așa-numite posturile de control instalate în 2022 (33, dintre care 11 încă sunt active).

Tiraspolul nu a comentat imediat decizia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Trei suspecți de răpirea unui bărbat în centrul Chișinăului, arestați pentru 30 de zile

Poliția R. Moldova a postat un video cu momentul răpirii unui cetățean moldovean, în centrul Chișinăului, de către trei locuitori ai regiunii transnistrene. Captură de ecran
Poliția R. Moldova a postat un video cu momentul răpirii unui cetățean moldovean, în centrul Chișinăului, de către trei locuitori ai regiunii transnistrene. Captură de ecran

Trei locuitori ai regiunii transnistrene au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile, fiind cercetați pentru răpirea unui cetățean moldovean, în centrul Chișinăului. Măsura a fost aplicată pe 9 februarie, de Judecătoria Ciocana, a conformat Europei Libere procuratura generală.

Cei trei au fost reținuți de polițiști la scurt timp după răpire, pe 6 februarie, la postul vamal Rezina. Alte trei persoane care ar fi participat la răpire au reușit să fugă. Potrivit presei de la Chișinău, toate cele șase persoane ar fi așa-zișii milițieni din regiunea transnistreană.

Inspectoratul General al Poliției a spus anterior că victima ar fi fost sechestrată sub acuzația unei presupuse infracțiuni de jaf sau tâlhărie comisă în stânga Nistrului.

Directorul programului „Drepturile Omului” al asociației Promo-LEX, Vadim Vieru, a spus Europei Libere că nu este prima dată când se întâmplă astfel de cazuri și a amintit despre răpirea lui Ghenadie Kuzmiciov și Oleg Filin.

„Continuarea practicilor de răpire este consecința directă a omisiunii de a aplica legea eficient de către Procuratura Republicii Moldova în cauze similare. Ei au marea responsabilitate pentru această situație de impunitate”, a menționat avocatul.

Răpirea s-a produs cu trei zile înaintea expirării ofertei Chișinăului și Bruxellesului de a cumpăra gaze pentru regiunea transnistreană și după 10 februarie, dintr-un grant european de 60 milioane de euro, condiționat de „pași concreți” în domeniul drepturilor omului și libertăților fundamentale în stânga Nistrului.

Lista pașilor încă nu a fost convenită, însă politicienii de la Chișinăul au spus Europei Libere că își doresc în primul rând ca Tiraspolul să respecte dreptul la libera circulație și la libera exprimare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Deputații, criticați de Promo-Lex că au votat mai multe legi încălcând procedura, la prima ședință din sesiunea de primăvară

Imagine de la prima ședință ordinară a Parlamentului din acest an, 6 februarie 2025.
Imagine de la prima ședință ordinară a Parlamentului din acest an, 6 februarie 2025.

Deputații moldoveni au început sesiunea de primăvară cu încălcarea „transparenței decizionale”, spun experții asociației Promo-Lex într-un raport din 8 februarie. Legislativul nu a publicat documente aferente pentru trei proiecte de legi și nu s-a încadrat în timp în cazul la alte două proiecte.

Prima ședință plenară a Parlamentului din sesiunea de primăvară, din 6 februarie, a fost marcată prin nerespectarea de către deputați a „transparenței decizionale a procesului decizional” în cazul a 27% dintre proiectele votate, au concluzionat experții Promo-Lex.

Mai exact, trei proiecte de lege au fost votate de deputați fără a fi prezentate public avizele comisiilor parlamentare, cel al Direcției General Juridice și analiza impactului de reglementare.

Totodată, aleșii poporului au votat pentru două legi elaborate de Guvern fără să respecte termenul de zece zile prevăzut pentru prezentarea recomandărilor părților interesate.

La prima ședință din această sesiune, pe ordinea de zi au fost 17 subiecte aprobate de Biroul permanent al Legislativului. Pe lângă acestea, în debutul ședinței opoziția din Blocul comuniștilor și socialiștilor a propus includerea a altor 12 subiecte, toate propunerile fiind respinse de majoritatea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Cu toate acestea, deputații puterii și opoziției au votat împreună pentru cinci proiecte de legi în domeniul cooperării internaționale și urbanismului. Anterior, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a spus în studioul Europei Libere că majoritatea parlamentară, de regulă, nu votează pentru proiectele opoziției pentru că acestea ar fi „populiste”.

Te-ar putea interesa și: Spicherul Grosu, despre „șantajul energetic” și „ultimul cartuș” al Rusiei

Sesiunea de primăvară are loc în perioada februarie-iulie. Sesiunea curentă a fost precedată de o ședință extraordinară, convocată pe 30 ianuarie la solicitarea lui Igor Grosu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Presa americană: Preşedintele Trump spune că a discutat cu Putin despre războiul din Ucraina

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a dat mai multe detalii la finalul acestei săptămâni despre planul privind încheierea războiului din Ucraina.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a dat mai multe detalii la finalul acestei săptămâni despre planul privind încheierea războiului din Ucraina.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că a vorbit cu preşedintele rus Vladimir Putin despre o încetare a războiului din Ucraina, a anunțat New York Post, sâmbătă seara. Kremlinul nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informațiile.

Potrivit cotidianului american, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că a vorbit la telefon cu președintele Rusiei despre încheierea războiului din Ucraina, iar Putin i-ar fi spus că și el vrea încetarea conflictului.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus duminică că nu poate „nici confirma, nici infirma” publicațiile despre conversația dintre Trump și Putin.

Întrebat de câte ori a vorbit cu omologul rus, președintele american a declarat că „mai bine nu spune”.

Donald Trump a mai spus că în războiul din Ucraina ar fi murit două milioane de oameni.

În același interviu, liderul de la Casa Albă ar mai fi spus că vrea să încheie o înțelegere cu liderul de la Kiev, Volodomir Zelenski, în valoare de 500 de milioane de dolari. Suma privește valorificarea mai multor pământuri și minerale rare din Ucraina și tranzacții cu gaze.

Anterior, președintele Ucrainei a declarat, într-un interviu acordat agenției Reuters, că vrea să încheie o astfel de înțelegere cu Statele Unite ale Americii, țară care a fost până acum principalul susținător al țării invadate de Rusia, în februarie 2022.

Cotidianul american mai scrie că săptămâna viitoare, vicepreședintele SUA, James David Vance, se va întâlni la Conferința de Securitate de la Munchen cu Zelenski.

Vineri, 7 februarie, președintele Donald Trump a declarat că probabil, se va întâlni săptămâna viitoare cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a discuta despre încheierea războiului.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Kievul trimite la Chișinău un ambasador specializat în problema transnistreană, în locul fostului șef al securității

Diplomatul ucrainean Paun Rohovei a mai activat la Ambasada Ucrainei din R. Moldova, dar și la cea din România.
Diplomatul ucrainean Paun Rohovei a mai activat la Ambasada Ucrainei din R. Moldova, dar și la cea din România.

Diplomatul Paun Rohovei va prelua mandatul de ambasador al Ucrainei în R. Moldova. Un decret în acest sens a fost semnat, pe 7 februarie, de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la circa un an de când funcția a rămas vacantă.

Paun Rohovei va înlocui în funcția de ambasador pe Marko Șevcenko, care a fost rechemat din funcție în martie 2024, după ce i-a expirat mandatul. Diplomat de carieră, el a mai activat la ambasada de la Chișinău în anii 2012-2017, având și o vastă experiență în cadrul ambasadei ucrainene din România.

Dar Rohovei nu a fost prima opțiune a Kievului. În aprilie 2024, Zelenski a anunțat public că-l va trimite la Chișinău pe Oleksi Danilov, secretarul la Consiliului Național de Securitate și Apărare din Kiev, pe care tocmai l-a demis și înlocuit în acea funcție cu șeful serviciului de informații externe, Oleksandr Litvinenko.

Atunci, președintele ucrainean a reiterat importanța R. Moldova pentru Ucraina, ca explicație privind numirea în acest post a fostului secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare.

„Moldova este o țară foarte importantă pentru noi, atât în ce privește provocările de securitate din regiune, cât și în ceea ce privește cooperarea noastră bilaterală”, a spus Zelenski.

Danilov așa și nu și-a prezentat scrisoarea de acreditare autorităților de la Chișinău.

Numirea lui Rohovei nu a fost explicată imediat de autoritățile ucrainene. Anterior, el a mai activat ca ambasador cu misiuni speciale la Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, fiind responsabil în particular de menținerea contactului cu regiunea transnistreană, în coordonare cu autoritățile de la Chișinău.

Rahovei revine în R. Moldova în perioada în care criza gazelor din regiunea transnistreană se apropie de deznodământ. Pentru prima dată în existența sa, regiunea secesionistă a rămas, la 1 ianuarie, fără gaze rusești, concernul rus Gazprom oprind livrările la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. O lună mai târziu, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului, în perioada 1-10 februarie, a fost asumată în comun de UE și guvernul de la Chișinău pentru a evita o criză umanitară.

În prezent, Tiraspolul are pe masă o ofertă de 60 milioane de euro prin care UE, prin intermediul Chișinăului, este gata să finanțeze procurarea de gaze pentru regiunea transnistreană și după 10 februarie.

Dar ajutorul este condiționat de respectarea a drepturilor omului și libertăților fundamentale în regiunea transnistreană. Atât deputați din partidul de guvernământ (PAS), cât și deputați din opoziție au spus că își doresc în primul rând ca Tiraspolul să respecte dreptul la libera circulație și la libera exprimare.

În afară de pași în domeniul drepturilor omului și libertăților fundamentale, UE și guvernul de la Chișinău vor să se asigure că gazele livrate în stânga Nistrului ajung strict la consumatorii casnici și instituțiile publice vitale, ca școlile sau spitalele, dar nu sprijină industria grea sau minele de criptomonede din regiunea transnistreană.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Volodimir Zelenski, pe tema mineralelor rare pretinse de Donald Trump: Să facem un acord!

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski indicând locuri unde se află depozite de minerale, inclusiv rare, ale țării sale, în timpul interviului acordat vineri.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski indicând locuri unde se află depozite de minerale, inclusiv rare, ale țării sale, în timpul interviului acordat vineri.

Președintele Volodimir Zelenski a spus vineri, într-un interviu acordat agenției Reuters, că este dispus să accepte un acord cu SUA pe tema mineralelor rare ucrainene, invocate recent de președintele SUA, Donald Trump, la schimb cu continuarea ajutorului american.

Liderul de la Kiev a analizat cu atenție o hartă, cândva clasificată, a zăcămintelor de minerale rare și altor minerale critice, pe parcursul interviului acordat vineri, 7 februarie, agenției de presă Reuters.

Asta în contextul în care luni, pe 3 februarie, președintele american Donald Trump a condiționat continuarea ajutorului SUA pentru Ucraina, pe viitor, de accesul la minerale rare ale țării atacate de Rusia.

„Căutăm să încheiem un acord cu Ucraina în care ei vor asigura ce le dăm noi cu mineralele lor rare și alte lucruri”, le-a spus Donald Trump jurnaliștilor.

În interviul acordat Reuters și publicat vineri, Volodimir Zelenski s-a arătat deschis la propunerea liderului de la Casa Albă.

„Dacă vorbim despre un acord, atunci să facem un acord, suntem în acord cu asta”, a spus Zelenski în interviu, subliniind în același timp nevoia Ucrainei de a obține garanții de securitate din partea aliaților săi ca parte a oricărei înțelegeri.

Reuters reamintește că Ucraina a susținut ideea de a pune la dispoziție mineralele sale rare pentru investiții vestice în toamna anului 2024, când Zelenski a prezentat „planul victoriei”, cu scopul de a-și asigura o poziție de forță în orice eventuală discuție cu Moscova.

Liderul de la Kiev a mai declarat în interviul din 7 februarie că sub 20% din resursele minerale ale țării, incluzând aproximativ jumătate din zăcămintele de elemente rare, sunt sub ocupație rusească.

Mineralele rare sunt esențiale în fabricarea magneților de înaltă performanță, a motoarelor electrice, dar și a electronicelor, iar Zelenski spune că Moscova ar putea să pună la dispoziție astfel de resurse pentru aliații săi Coreea de Nord și Iran, inamici ai SUA.

Liderul de la Kiev spune că țara sa este deschisă la un acord cu SUA pe tema mineralelor sale, dar își dorește în același timp întărirea garanțiilor de securitate.
Liderul de la Kiev spune că țara sa este deschisă la un acord cu SUA pe tema mineralelor sale, dar își dorește în același timp întărirea garanțiilor de securitate.

„Trebuie să-l oprim pe Putin și să protejăm ceea ce avem – o regiune foarte bogată a Niprului, în centrul Ucrainei”, a declarat Zelenski.

În timpul discuției, președintele ucrainean a desfășurat o hartă, în biroul său de la Kiev, indicând numeroase depozite minerale, dar și o arie extinsă de pământ în estul țării, marcată ca conținând minerale rare.

El a evidențiat că țara sa deține cele mai largi rezerve europene de titan - folosite în industria aviatică și spațială, dar și de uraniu - utilizat pentru energie nucleară și arme. Multe dintre depozitele de titan apăreau în nord-vest, departe de linia frontului.

Reuters remarcă faptul că Ucraina și-a schimbat abordarea de politică externă odată cu perspectiva tranzacțională manifestată de noul președinte al SUA, Donald Trump.

Publicația adaugă însă că Zelenski a subliniat că Ucraina nu își cedează resursele pur și simplu, ci oferă un parteneriat cu beneficii reciproce.

„Americanii ne-au ajutat cel mai mult, așa că americanii ar trebui să câștige cel mai mult. Ar trebui să se bucure de această prioritate și o vor face. Mi-ar plăcea să discut cu președintele Trump despre asta”, a declarat el.

Liderul de la Kiev a adăugat că Rusia știe unde sunt resursele critice ale Ucrainei, din studii din perioada sovietică și care au fost duse la Moscova după ce Ucraina s-a desprins de URSS, în 1991.

Zelenski a adăugat că negociază cu partea americană și despre varianta folosirii de către SUA a unor depozite subterane ucrainene, extinse, pentru gaze lichefiate.

Volodimir Zelenski a spus că ar urma să participe la Conferința de Securitate de la Munchen, din 14-16 februarie, unde va participa și trimisul special al Casei Albe pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellog.

Zelenski a spus că echipa sa este în contact constant cu echipa lui Kellog dar și a consilierului de securitate al administrației SUA, Michael Waltz.

El a mai subliniat că este esențial să se întâlnească în persoană cu Donald Trump, înainte ca acesta să se vadă cu Vladimir Putin, întrucât „altfel, ar arăta ca un dialog despre Ucraina, fără Ucraina.”

Donald Trump a declarat vineri, 7 februarie, că ar urma să se întâlnească cu Volodimir Zelenski săptămâna viitoare. Zelenski a transmis că prioritatea sa este să sublinieze nevoia Ucrainei de garanții de securitate ca parte a oricărui acord, pentru a preveni lansarea unei alte agresiuni, din partea Rusiei, în viitor.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

A fost reținut medicul care i-a administrat anestezie femeii decedate într-un salon de frumusețe din Chișinău

Ecaterina Maniuc este suspectată că i-a administrat anestezie unei femei, care a murit în timpul unor proceduri medicale de modelare a corpului, prestate la un salon din Chișinău, care activa în baza unei autorizații pentru proceduri non-medicale.
Ecaterina Maniuc este suspectată că i-a administrat anestezie unei femei, care a murit în timpul unor proceduri medicale de modelare a corpului, prestate la un salon din Chișinău, care activa în baza unei autorizații pentru proceduri non-medicale.

Autoritățile au reținut vineri, 7 februarie, medicul anestezist Ecaterina Maniuc, cercetată într-un dosar penal deschis după decesul Liubei Babuțchi într-un salon de frumusețe din Chișinău, care ar fi activat fără autorizațiile corespunzătoare.

Procurorii au inițiat un dosar penal pentru practicarea ilegală a medicinii, fapt care a dus, din imprudență, la decesul victimei. Anestezista riscă o pedeapsă de până la trei ani de închisoare, conform codului penal, a confirmat pentru Europa Liberă purtătoare de cuvânt a Procuraturii Generale, Violina Moraru, care a precizat că procurorii urmează să ia o decizie privind măsura preventivă „în termenul prevăzut de lege”.

Maniuc, fosta șefă a secției de anesteziologie și terapie intensivă la spitalul clinic al Ministerului Sănătății, este suspectată că i-a administrat anestezia generală Liubei Babuțchi, care ar fi decedat din cauza șocului anafilactic. Dar rezultatele expertizei medico-legale încă nu au fost anunțate de autorități.

Babuțchi a murit pe 30 ianuarie, în timpul unor proceduri estetice de remodelare corporală la un salon de frumusețe din capitală, deținut de ucraineanca Irina Borodkina, cunoscută drept Dr. Serebrova. Imediat după decesul clientei, Borodkina a părăsit teritoriul R. Moldova prin punctul de trecere Palanca, îndreptându-se spre Ucraina.

Salonul nu avea autorizație pentru proceduri medicale

După decesul femeii, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a spus pe 5 februarie că saloanele de înfrumusețare „nu fac parte din domeniul sănătății”, iar activitatea lor nu este reglementată de Ministerul Sănătății. Potrivit ei, aprobarea activității acestor saloane se face ca și în cazul altor afaceri - plăcintării, cabinete de manichiură, frizerii și oricare alte servicii pentru care e necesară doar o autorizare sanitară eliberată de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).

La rândul său, ANSP susține că a eliberat salonului autorizația de funcționare în anul 2023, pentru genul de activitate „prestări servicii de înfrumusețare și întreținere corporală”, adică proceduri de îngrijire și înfrumusețare non-invazive (non-medicale), precum cosmetologie cu și fără afectarea tenului, masaj facial și corporal, curățarea facială, epilare cu ultrasunet.

ANSP a spus că pentru domeniul medical de activitate, care are drept scop acordarea unor servicii de tratament și înfrumusețare a corpului uman prin metode invazive, nu a eliberat cabinetului cosmetologic acte permisive.

Centrul Național pentru Protecția Consumatorilor (CNPC) a transmis că, de fapt, ANSP a eliberat două autorizații salonului: cea pentru servicii de înfrumusețare și alta pentru comercializarea cu amănuntul al produselor cosmetice.

CNPC susține că procedura de remodelare corporală la care a apelat Babuțchi reprezintă o intervenție chirurgicală. Pentru a o practica legal, salonul trebuia acreditat de Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Mandatul de arest în privința lui Plahotniuc este vizibil în baza de date Interpol

Comisia de Control al Fișierelor Interpol a informat Procuratura Anticorupție pe 25 noiembrie 2024 că a acceptat cererea Republicii Moldova de a revizui și examina din nou cazul fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.
Comisia de Control al Fișierelor Interpol a informat Procuratura Anticorupție pe 25 noiembrie 2024 că a acceptat cererea Republicii Moldova de a revizui și examina din nou cazul fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Procuratura Anticorupție anunță pe pagina sa de Facebook că Interpol a revizuit decizia sa din iulie 2020, care a blocat solicitarea Republicii Moldova de anunțare în căutare internațională a lui Vlad Plahotniuc, mandatul de arest a acestuia devenind vizibil în 196 de țări membre a Interpol.

Potrivit PA, Comisia de Control al Fișierelor a Interpol a decis revizuirea deciziei din 2020 în sesiunea din 27-31 ianuarie 2025, pe baza informației acumulate în dosarul INTERPOL de către instituție.

La 25 noiembrie 2024, Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, anunța că Interpol a acceptat să revină asupra deciziei sale din 2020 și că Republica Moldova va putea să prezinte noi argumente pentru darea în căutare internațională și reținerea lui Plahotniuc, care este cercetat în dosarul numit și „furtului miliardului” privind devalizarea sistemului bancar din 2014.

Din aprilie 2024, Procuratura Anticorupție investighează o schemă de corupție prin care au fost afectate deciziile Comisiei Interpol de a bloca Notificările Roșii și anunțurile de căutare internațională.

Astfel, Procuratura Anticorupție a formulat o cerere către INTERPOL, cerând revizuirea deciziei din iulie 2020 prin care cererea de căutare internațională a lui Plahotniuc a fost respinsă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ucraina marchează 6 luni de la lansarea operațiunii Kursk

Militari ucraineni în orașul rusesc Sudja, la începutul ofensivei din regiunea Kursk, august 2024.
Militari ucraineni în orașul rusesc Sudja, la începutul ofensivei din regiunea Kursk, august 2024.

Ucraina a marcat șase luni de când a lansat o incursiune în regiunea rusă Kursk, despre care președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că „a adus războiul acasă pentru ruși” și ar putea servi drept monedă de schimb în orice viitoare negocieri de pace.

„Astăzi se împlinesc șase luni de la operațiunea Kursk. Prin operațiunile noastre active pe teritoriul Rusiei, am adus războiul acasă în Rusia", a declarat Zelenski în discursul său video nocturn din 6 februarie.

Forțele ucrainene au lansat incursiunea la 6 august, capturând porțiuni de teritoriu în regiunea Kursk, inclusiv orașul Sudja.

Între timp, Institutul pentru studiul războiului, cu sediul la Washington, a declarat la 7 februarie că forțele ucrainene au avansat până la 5 kilometri în regiunea Kursk, cucerind cel puțin o așezare la sud-est de Sudja. Raportul, bazat pe imagini geolocalizate, confirmă că trupele ucrainene au preluat controlul asupra micului cătun Kolmakov, avansând, de asemenea, în apropierea așezărilor Cerkasskaia Konopelka și Fanaseevka.

Bloggerii militari pro-ruși au confirmat câștigurile tactice ucrainene, afirmând că forțele Kievului au penetrat liniile defensive rusești cu până la 5 kilometri.

Canalul Telegram „Dva Maiora” a scris că trupele ucrainene au fost reperate în Fanaseevka și Cerkasskaia Konopelka, deși a susținut că Ucraina nu a reușit să își atingă obiectivul principal de a ajunge în satul mai mare Ulanok.

Ministerul rus al Apărării a afirmat că toate atacurile ucrainene în direcția Cerkasskaia Konopelka - Ulanok au fost respinse. Moscova nu a recunoscut oficial amploarea ultimei incursiuni ucrainene.

Moscova a afirmat că forțele Kievului au suferit pierderi grele, inclusiv peste 200 de soldați și zeci de vehicule. Informațiile de pe câmpul de luptă nu au putut fi verificate.

Statul Major al armatei ucrainene a făcut o scurtă referire la activitatea militară în regiunea Kursk într-o evaluare a luptelor din 6 februarie, spunând doar că au avut loc cinci ciocniri de la începutul zilei.

Ucraina consideră că terenul capturat în regiunea Kursk ar putea fi o monedă de schimb utilă în eventualele negocieri de pace cu Rusia.

„La un moment dat, când războiul se va îndrepta spre o rezolvare diplomatică, veți vedea cât de importantă a fost această operațiune”, a spus Zelenski, pe rețeaua X, la 5 februarie.

Biroul lui Zelenski a declarat o zi mai târziu că Ucraina este pregătită să deschidă un coridor umanitar pentru a permite sutelor de civili ruși care trăiesc în zonele de frontieră cucerite de Ucraina să se întoarcă pe teritoriul controlat de Rusia.

Mai mult de 1.500 de civili trăiesc încă în zone din regiunea Kursk. Unii dintre aceștia au fost furioși pe autoritățile ruse deoarece au pierdut contactul cu rudele lor despre care se crede că sunt fără comunicații de cealaltă parte a liniei frontului.

„Suntem pregătiți să deschidem un coridor umanitar din regiunea Kursk către adâncul Rusiei, ca răspuns la o cerere oficială din partea Federației Ruse”, a anunțat biroul lui Zelenski.

„Aparent, rușii nu doresc un astfel de coridor umanitar, deoarece nu am primit o cerere corespunzătoare din partea lor”, se arată în declarația citată, care acuză Moscova de „indiferență” față de soarta propriilor cetățeni.

Intensificarea atacurilor ruse asupra civililor în Ucraina

De la declanșarea ofensivei ucrainene în regiunile de frontieră ale Rusiei, aproximativ 130.000 de persoane au părăsit zona. Analistul politic rus autoexilat Dmitri Oreșkin a declarat pentru Current Time că, pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, Rusia a pierdut controlul asupra teritoriului său recunoscut la nivel internațional în favoarea unei forțe militare străine. Totodată, el a remarcat ironia retoricii președintelui Vladimir Putin despre „apărarea pământurilor rusești”.

Rușii strămutați și-au exprimat frustrarea crescândă față de modul în care guvernul gestionează situația, organizând proteste și cerând locuințe, ajutor financiar și măsuri de securitate mai eficiente.

Kievul afirmă că peste 16.000 de soldați ruși au fost uciși în luptele din regiunea Kursk în ultimele șase luni, iar 909 soldați ruși au fost capturați.

Ministerul rus al Apărării afirmă că Ucraina a suferit 57.000 de pierderi (morți și răniți) în același interval de timp. Ambele părți au refuzat să își dezvăluie propriile bilanțuri.

În timp ce Ucraina avansează în regiunea Kursk, forțele ruse și-au intensificat atacurile asupra zonelor civile, în special în regiunea Sumî din Ucraina. Un atac cu rachete rusești asupra comunității Miropil a distrus în cursul nopții o clădire rezidențială, omorând cel puțin două persoane, iar alte victime s-ar putea să fie prinse sub dărâmături, au declarat autoritățile locale pe 7 februarie.

În total, potrivit autorităților ucrainene, Rusia a lansat 112 drone din mai multe locații, inclusiv Kursk, Oriol, Millerovo, Briansk și Șatalovo. Forțele aeriene ucrainene au declarat că 81 de drone au fost doborâte cu succes deasupra regiunilor Harkov, Poltava, Sumî, Kiev, Cerkasî, Cernihiv, Kirovohrad, Jitomir, Hmelnițki, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Nikolaev și Odesa.

Deși majoritatea dronelor au fost interceptate, regiunile Kiev, Sumî și Hmelnițki au suferit daune. Un incendiu a izbucnit în raionul Brovarî din regiunea Kiev din cauza unui atac cu dronă asupra unui garaj, dar nu au fost raportate victime.

În ciuda numărului tot mai mare de victime civile, Rusia continuă să nege că vizează infrastructura civilă, susținând că loviturile sale se concentrează asupra obiectivelor militare. Cu toate acestea, oficialii ucraineni și organizațiile internaționale de supraveghere califică aceste atacuri drept crime de război, menționând că au fost vizate în mod deliberat spitale, școli, instalații energetice și clădiri rezidențiale.

De asemenea, la 7 februarie, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, Andri Ermak, a declarat că Kievul are mari așteptări de la viitoarea vizită a lui Keith Kellogg, reprezentantul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, care urmează să aibă loc după 11 februarie.

El a spus că Ucraina își propune să ofere administrației americane o evaluare cuprinzătoare a situației de pe câmpul de luptă, a eforturilor de mobilizare și a nevoilor de aprovizionare militară. Ermak a subliniat importanța comunicării directe dintre SUA și Ucraina, afirmând că „niciun plan de pace nu poate fi realizat fără implicarea Ucrainei”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile de pe insula Santorini iau noi măsuri de protecție din cauza cutremurelor

Peste 6.400 de cutremure au zguduit insula Santorini în ultimele nouă zile.
Peste 6.400 de cutremure au zguduit insula Santorini în ultimele nouă zile.

Autoritățile grecești de pe insula Santorini au luat noi măsuri de precauție împotriva cutremurelor tot mai dese din ultima perioadă. Printre acestea se numără sistarea traficului pe anumite porțiuni, considerate vulnerabile la alunecări de teren și mobilizarea salvatorilor.

Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a vizitat vineri, 7 februarie, insula Santorini, care se află în stare de urgență, unde a anunțat un pachet de ajutor în valoare de peste trei milioane de euro pentru construirea unei rute de evacuare de urgență în partea de sud a insulei.

„Ne pregătim pentru ce este mai rău, sperând la ce este mai bun. Asta trebuie să facă un stat serios și organizat”, a spus Mitsotakis în timpul unei întâlniri cu oficialii locali, potrivit AFP.

În ultimele zile, armata elenă a adus pe insulă mai multe generatoare electrice, în vreme ce echipele de salvatori au fost deja mobilizate încă de la începutul săptămânii.

Oamenii de știință continuă să monitorizeze situația din regiune, unde o serie de cutremure submarine au atins și magnitudinea de 5,2 grade pe scara Richter, afectând în special insula Santorini și alte trei din apropiere, unde autoritățile au impus închiderea școlilor și au luat alte măsuri de precauție cu un impact mai limitat.

Mitsotakis a vizitat Santorini la o zi după ce guvernul grec a instituit stare de urgență pentru a permite accesul mai rapid la resursele statului. Deși cutremurele din ultima perioadă au provocat pagube minime, mii de locuitori, turiști și muncitori sezonieri au început să părăsească insula, majoritatea plecând spre Grecia continentală.

Oamenii se urcă la bordul unui feribot spre Pireu, după o creștere a activității seismice pe insula Santorini, Grecia, 4 februarie 2025
Oamenii se urcă la bordul unui feribot spre Pireu, după o creștere a activității seismice pe insula Santorini, Grecia, 4 februarie 2025

Peste 6.400 de cutremure au scuturat, timp de nouă zile la rând, insula elenă Santorini - majoritatea mai mici, altele de anvergură până la 5,2 grade pe scara Richter.

Activitatea seismică din ultimele zile a dus deja la mai multe alunecări de teren în arhipelag. Acestea sunt periculoase mai ales pentru că multe clădiri din Santorini sunt construite pe marginea stâncilor, pentru ca proprietarii sau turiștii să se bucure de priveliști panoramice ale faimoaselor apusuri.

Chiar dacă aceste cutremure de intensitate mai mică nu duc la prăbușirea rapidă a clădirilor, ele pot dăuna structural clădirile, care riscă apoi să cadă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

CEC cere dizolvarea Partidului „Șansă”, afiliat fugarului Ilan Șor

Protestul partidului „Șansă” din noiembrie 2023.
Protestul partidului „Șansă” din noiembrie 2023.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a propus Ministerului Justiției dizolvarea Partidului „Șansă” pentru neprezentarea repetată a rapoartelor financiare.

Vicepreședintele instituției, Pavel Postică, a spus Europei Libere că formațiunea condusă de Alexei Lungu nu a prezentat toate declarațiile financiare privind donațiile în numerar, inclusiv în perioada în care activitatea sa a fost restricționată printr-o decizie a Curții de Apel Chișinău.

„Noi punem în aplicare acele prevederi legale care trebuie să fie respectate de toate partide politice. În cazul în care acestea nu sunt respectate, noi inițiem procedurile de regulare pentru a introduce disciplină în rândul partidelor politice”, a explicat Postică decizia CEC.

Vicepreședintele CEC a precizat vineri, 7 februarie, că decizia finală aparține Ministerului Justiției, care urmează să examineze și să decidă dacă sunt argumentele autorității electorale sunt suficiente pentru a cere în instanță dizolvarea partidului.

Ministerului Justiției au confirmat Europei Libere că au recepționat demersul pe 7 februarie.

Liderul „Șansă”, Alexei Lungu, a respins acuzațiile și a afirmat, în timpul unui protest desfășurat în dimineața zilei de vineri la sediul CEC, că a depus toate rapoartele la timp.

În perioada de dinaintea scrutinelor din toamna lui 2024, partidele „Șansă” și „Renaștere”, alături de alte formațiuni afiliate oligarhului fugar Ilan Șor au încercat să înregistreze blocul electoral „Victorie-Pobeda”, dar au fost respinși de CEC și instanțele de judecată.

„Șansă” este și primul partid din R. Moldova ai cărui activitate a fost limitată pentru neprezentarea rapoartelor financiare. Acest lucru s-a întâmplat în august anul trecut, după ce Judecătoria Bălți a emis o decizie în acest sens, susținută apoi de Curtea de Apel Chișinău în toamna aceluiași an.

În prezent, alte șase partide riscă să le fie limitată activitatea pentru neprezentarea unor rapoarte autorității electorale. Majoritatea sunt partide mici și inactive de ani buni. Dar printre ele se numără și Partidul „Renaștere”, încă o formațiune afiliată cu oligarhul fugar Șor, care nu a prezentat la CEC mai multe rapoarte financiare.

În 2024, parlamentarii au votat un amendament la Legea privind partidele politice care spune că activitatea unui partid politic poate fi limitată și dacă conducerea acestuia nu depune la CEC toate documentele solicitate referitoare la finanțarea partidului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

SUA desființează „poliția” care confisca averile oligarhilor ruși

Super-iahtul Amadea navighează în Golful San Diego pe 27 iunie 2022. Superyachtul de 325 de milioane de dolari a fost confiscat de Statele Unite de la un oligarh rus sancționat.
Super-iahtul Amadea navighează în Golful San Diego pe 27 iunie 2022. Superyachtul de 325 de milioane de dolari a fost confiscat de Statele Unite de la un oligarh rus sancționat.

Departamentul de Justiţie al SUA desfiinţează un program destinat confiscării activelor oligarhilor ruşi, lansat după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, scrie RFE/RL. Un document semnat de Procurorul General Pam Bondi pe 6 februarie anunţă că iniţiativa, cunoscută sub numele de Task Force KleptoCapture, va fi încheiată.

„Această politică necesită o schimbare fundamentală de mentalitate şi abordare”, a declarat Bondi în document.

Programul a fost creat pentru a limita resursele financiare ale apropiaţilor preşedintelui rus Vladimir Putin şi pentru a sancţiona persoanele care au ajutat la încălcarea sancţiunilor internaţionale.

Bondi a precizat că resursele utilizate pentru confiscarea activelor oligarhilor şi aplicarea sancţiunilor vor fi redirecţionate către „eliminarea totală a cartelurilor şi organizaţiilor criminale transnaţionale”.

Înființarea Task Force KleptoCapture a fost anunţată pe 2 martie 2022, la câteva săptămâni după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă în Ucraina.

Iniţiativa a dus la inculparea magnatului aluminiului Oleg Deripaska şi a mogulului media Konstantin Malofeiev pentru ocolirea sancţiunilor şi a permis confiscarea unor iahturi aparţinând oligarhilor Suleiman Kerimov şi Viktor Vekselberg.

De asemenea, Pam Bondi a decis să desfiinţeze Grupul de Luptă Împotriva Influenţei Străine, înfiinţat în timpul primei administraţii a preşedintelui Donald Trump pentru a combate campaniile de dezinformare menite să creeze discordie şi să submineze democraţia.

Acest grup avea rolul de a investiga încălcările legii care obligă agenţii străini să se înregistreze la autorităţile americane.

Bondi a spus că decizia este necesară pentru „eliberarea resurselor pentru priorităţi mai presante şi eliminarea riscurilor de folosire ca armă și de abuz al puterii procurorilor”.

Schimbările vor fi valabile cel puţin 90 de zile, cu posibilitatea de a fi prelungite sau făcute permanente, conform documentului.

Unii republicani au acuzat guvernul că a abuzat de Legea privind Înregistrarea Agenţilor Străini (FARA) pentru a viza în mod nedrept agenți politici, precum Paul Manafort, fostul manager al campaniei lui Trump din 2016.

Manafort a fost inculpat în cadrul unei anchete federale privind rolul lui Trump în influenţa Rusiei asupra alegerilor americane din 2016.

A fost condamnat pentru mai multe infracţiuni, inclusiv pentru că a acţionat ca agent nedeclarat al unei entităţi străine şi pentru falsificarea documentelor FARA. El a fost graţiat de Trump.

FARA a fost, de asemenea, utilizată pentru a-l urmări penal pe Mike Flynn, primul consilier de securitate naţională al lui Trump, care a minţit FBI-ul despre contactele sale cu oficiali ruşi.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Un cetățean moldovean, răpit de așa-zișii milițieni din stânga Nistrului

Un militar trece pe lângă statuia unui soldat, lângă sediul Grupului Operațional al Forțelor Ruse din Tiraspol.
Un militar trece pe lângă statuia unui soldat, lângă sediul Grupului Operațional al Forțelor Ruse din Tiraspol.

Un cetățean moldovean, cu domiciliul în stânga Nistrului, a fost răpit joi, 6 februarie, din centrul Chișinăului, a anunțat Poliția. Presa scrie că ar fi fost răpit de așa-zișii milițieni de la Tiraspol. Procurorii au deschis un dosar penal pe acest caz.

În comunicatul emis în dimineața de vineri, 7 februarie, Poliția spune că s-a autosesizat imediat și a reținut 3 suspecți care au contribuit la răpirea persoanei respective, aceștia fiind în custodia organelor de drept.

Procuratura Generală a adăugat că suspecții au fost reținuți la postul vamal intern Rezina. Pe numele lor vor fi cerute mandate de arest preventiv pe 30 de zile.

Inspectoratul General al Poliției a mai spus că victima ar fi fost sechestrată sub acuzația unei presupuse infracțiuni de jaf sau tâlhărie comisă în stânga Nistrului.

Biroul politici de reintegrare nu a reacționat imediat, dar a confirmat cazul și a spus Europei Libere că organele de anchetă sunt „în proces de elucidare a cazului”.

Directorul programului „Drepturile Omului” al asociației Promo-LEX, Vadim Vieru a spus Europei Libere că nu este prima dată când se întâmplă astfel de cazuri, și a amintit despre răpirea lui Ghenadie Kuzmiciov și Oleg Filin.

„Continuarea practicilor de răpire este consecința directă a omisiunii de aplica legea eficient de către Procuratura Republicii Moldova în cauze similare. Ei au marea responsabilitate pentru această situație de impunitate”, a menționat avocatul.

Promo-LEX a solicitat Procuraturii Generală să investigheze prioritar acest caz, iar misiunilor diplomatice să monitorizeze îndeaproape acest caz.

„Promo-LEX califică răpirea cetățeanului Republicii Moldova de către structurile de facto de la Tiraspol drept un abuz inacceptabil, care a fost posibil inclusiv din cauza lipsei unei reacții ferme și a unei investigații prompte a faptelor similare anterioare”, se arată într-un comunicat al Asociației Promo-LEX.

Cazul s-a produs cu trei zile înaintea expirării ofertei Chișinăului și Bruxellesului de a cumpăra gaze pentru regiunea transnistreană și după 10 februarie, dintr-un grant european de 60 milioane de euro, condiționat de „pași concreți” în domeniul drepturilor omului și libertăților fundamentale în stânga Nistrului.

Lista pașilor încă nu a fost convenită, însă politicienii de la Chișinăul au spus Europei Libere că își doresc în primul rând ca Tiraspolul să respecte dreptul la libera circulație și la libera exprimare.

„Dacă vreți să beneficiați de ajutorul UE, unde valorile, drepturile omului și libertățile sunt chintesența, fiți amabili și respectați-le”, a spus președintele parlamentului, Igor Grosu, care este și liderul PAS.

Printre măsurile pe care le așteaptă, el a numit înlăturarea posturilor de control de la intrarea în regiunea transnistreană și eliberarea deținuților despre care organizații pentru drepturile omului spun că au fost întemnițați din motive politice

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Donald Trump impune sancțiuni membrilor Curții Penale Internaționale

Sediul Curții Penale Internaționale de la Haga. Fotografie de arhivă.
Sediul Curții Penale Internaționale de la Haga. Fotografie de arhivă.

Președintele SUA Donald Trump a semnat joi, 6 februarie, un ordin executiv prin care impune sancțiuni împotriva oficialilor Curții Penale Internaționale (CPI) pentru deschiderea unor investigații ce vizează Statele Unite și Israelul. UE și CPI au criticat decizia președintelui american.

Ordinul executiv susține că aceste acțiuni „stabilesc un precedent periculos, punând în pericol direct personalul actual și fost al Statelor Unite”, inclusiv membri ai forțelor armate americane.

Ordinul lui Trump impune sancțiuni, inclusiv interzicerea intrării în Statele Unite pentru oficialii CPI, angajații și membrii familiilor acestora, precum și înghețarea oricăror active pe care le dețin sub jurisdicție americană.

Sancțiunile se aplică și oricui este considerat că a ajutat investigațiile tribunalului.

Documentul face referire la un mandat de arestare emis de CPI împotriva prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu privind acțiunile sale față de palestinienii din Gaza și la deciziile recente ale tribunalului care ar pune în pericol membrii armatei americane.

Ordinul a fost semnat după ce Benjamin Netanyahu l-a vizitat pe Donald Trump la Casa Albă pe 4 februarie. Documentul amintește că nici Statele Unite, nici Israelul nu sunt membre ale CPI.

Într-o declarație publicată vineri, 7 februarie, CPI a criticat decizia lui Trump și a spus că va continua să ofere „justiție și speranță” în întreaga lume. Reprezentanții tribunalului au acuzat SUA că atentează la independența instituției și afectează activitatea judiciară.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a avertizat vineri că sancțiunile americane afectează independența și sistemul de justiție al Curții, scrie AFP.

CPI a emis mandate de arestare pe 21 noiembrie 2024 împotriva lui Benjamin Netanyahu și a fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant, precum și pe numele liderului militar al Hamas Mohammed Deif, despre care Israelul spune că a murit.

Mandatele au fost emise pentru „crime împotriva umanității și crime de război comise între 8 octombrie 2023 și 20 mai 2024”.

Hamas, organizație desemnată teroristă de Statele Unite și Uniunea Europeană, a lansat un atac asupra Israelului pe 7 octombrie 2023, care a ucis aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea cetățeni israelieni, și a luat sute de ostatici.

O ofensivă israeliană ulterioară, care viza neutralizarea Hamas, a ucis peste 47.000 de palestinieni, majoritatea în Fâșia Gaza.

Trump a impus în 2020, în timpul primei sale administrații, sancțiuni financiare și o interdicție de viză pentru procurorul CPI de atunci, Fatou Bensouda, precum și pentru alți oficiali și personal de top.

Măsura a venit după ce Bensouda a lansat o investigație privind acuzațiile de crime de război împotriva soldaților americani în Afganistan. Președintele Joe Biden a ridicat sancțiunile la scurt timp după preluarea mandatului în 2021.

Procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a eliminat ulterior efectiv Statele Unite din investigația privind Afganistanul.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Avioane de luptă franceze Mirage au ajuns în Ucraina

Piloți francezi lângă un avion de luptă Mirage. (fotografie de arhivă)
Piloți francezi lângă un avion de luptă Mirage. (fotografie de arhivă)

Franța a confirmat prima livrare a unor avioane de luptă Mirage 2000-5 către Ucraina, promise de președintele Emmanuel Macron, oferind Kievului un sprijin major pentru capacitatea sa de apărare a spațiului aerian, pe fondul unui baraj aproape zilnic de atacuri rusești.

„Primele dintre aceste aeronave au sosit astăzi în Ucraina”, a declarat ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, într-o postare pe X la 6 februarie, fără a oferi detalii suplimentare, cum ar fi numărul de aeronave livrate.

„Cu piloți ucraineni la bord, care s-au antrenat mai multe luni în Franța, acestea vor contribui acum la apărarea cerului deasupra Ucrainei”, a spus ministrul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulțumit Parisului. „Președintele Franței se ține de cuvânt, iar noi apreciem acest lucru. Acesta este încă un pas în consolidarea securității Ucrainei”, a spus liderul de la Kiev.

Presa a speculat anterior că este puțin probabil ca Parisul să trimită Kievului un număr mare de avioane Mirage, având în vedere numărul limitat al acestora în Franța. Acest tip de aeronave nu se mai fabrică. S-a vehiculat un număr de șase avioane, dar acesta nu a fost confirmat oficial.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a accentuat anterior că avioanele de luptă „vor permite Ucrainei să își protejeze teritoriul și spațiul aerian”. Nici el nu a precizat câte avioane de luptă ar urma să fie transmise Ucrainei.

„Mirage 2000” este un avion de vânătoare multifuncțional din a patra generație. Acesta se află în serviciul forțelor aeriene ale Franței, Egiptului, Indiei și ale altor câteva țări, inclusiv Taiwan.

Parisul a anunțat că va livra Ucrainei, la începutul anului 2025, avioane de luptă „Mirage 2000” echipate cu rachete aer-sol și sisteme de contracarare a războiului electronic.

Ucraina a solicitat de mult timp avioane occidentale moderne, în special F-16 și Mirage. În 2023, câteva țări aliate au convenit să transfere F-16 Ucrainei, cu aprobarea SUA, iar primul lot a sosit în august 2024.

Anunțul Franței vine în timp ce Ucraina încearcă să contracareze numeroasele atacuri aeriene rusești și câștigurile Moscovei de pe linia frontului, pe măsură ce războiul se apropie de cea de-a treia aniversare, la 24 februarie.

În același timp, Kievul a trecut la ofensivă, acolo unde a putut, pentru a-și consolida poziția, în timp ce Occidentul încearcă să demareze discuții pentru o încetare a focului și un eventual acord de pace.

Statul Major al forțelor armate ucrainene a confirmat, la 6 februarie, un atac nocturn cu drone asupra bazei aeriene Primorsko-Ahtarsk din regiunea rusă Krasnodar.

Potrivit oficialilor militari ucraineni, baza a servit drept locație-cheie pentru depozitarea, pregătirea și desfășurarea dronelor Shahed și pentru întreținerea aeronavelor care sprijină operațiunile ruse în regiunile Zaporojie și Herson din Ucraina.

Canalele rusești de Telegram și locuitorii din orașul Primorsko-Ahtarsk au relatat despre atacul cu drone, iar imagini care circulă online arată un incendiu în apropierea aerodromului.

Imagini UGC ale atacului cu dronă din Krasnodar verificate de RFE/RL:

Un oficial local a confirmat că sistemele de apărare aeriană au fost activate ca răspuns la atacul dronelor.

În același timp, ministerul rus al Apărării a declarat că apărarea sa aeriană a doborât peste noapte 28 de drone ucrainene - 13 deasupra Mării Azov, opt deasupra regiunii Rostov, șase deasupra regiunii Krasnodar și una deasupra regiunii Astrahan.

Într-un alt incident, trei persoane ar fi fost ucise de o dronă ucraineană în regiunea Belgorod din Rusia, care se învecinează cu Ucraina.

Guvernatorul Belgorodului, Veaceslav Gladkov, a scris pe Telegram că incidentul a avut loc în apropierea localității Logaciovka, declarată zonă interzisă din cauza amenințării continue de atac cu drone de la sfârșitul lunii octombrie 2022.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Tiraspolul abrogă legea care permitea activitatea fermelor de criptomonede

Tiraspolul susține că a luat decizia din cauza crizei energetice din regiunea transnistreană.
Tiraspolul susține că a luat decizia din cauza crizei energetice din regiunea transnistreană.

Așa-zisul soviet suprem de la Tiraspol a abrogat joi, 6 februarie, o lege din 2018 care permitea activitatea fermelor de criptomonede. Inițiativa a fost înaintată de liderul separatist, Vadim Krasnoselski.

Potrivit autorităților de facto ai regiunii, decizia a fost luată din cauza crizei energetice și economice din regiunea transnistreană. Un membru al așa-zisului soviet suprem de la Tiraspol, Victor Guzun, a explicat că abrogarea legii a fost dispusă din cauza „anumitor restricții privind volumele de gaz”, fapt ce influențează și cantitatea de energie electrică produsă în stânga Nistrului.

Tot pe 6 februarie, așa-numitul soviet suprem din regiune a prelungit cu încă 30 de zile starea de urgență în economice, până la 10 martie.

Reprezentanții Biroului politici de reintegrare de la Chișinău au spus Europei Libere că decizia de a anula această lege este o inițiativă a autorităților separatiste.

Din 1 februarie, regiunea transnistreană primește gaze naturale din partea Chișinăului, care le procură de pe piețele europene din contul unui grant de 20 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană. Atât Chișinăul, cât și Bruxellesul au spus în repetate rânduri că volumele de gaze procurate și livrate în stânga Nistrului sunt destinate doar pentru necesitățile casnice și ale instituțiilor sociale.

Regiunea secesionistă a rămas fără gaze rusești la 1 ianuarie, când concernul rus Gazprom a oprit livrările la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina.

Autoritățile moldovene au spus că vor continua să livreze gaze în stânga Nistrului și după 10 februarie dacă în regiunea transnistreană „sunt făcuți pași în domeniul respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale”. De atunci, potrivit Energocom, au fost livrate peste 11 milioane de metri cubi de gaze naturale, cantitatea zilnică fiind limitată la doar trei milioane de metri cubi.

Până în prezent, Tiraspolul nu a răspuns la propunerea Chișinăului și Uniunii Europene, care prevede alocarea a 60 de milioane de euro pentru susținerea populației din regiune.

„Noi nu am primit încă niciun răspuns direct de la așa numitele autorități cu privire, deși scrisurile au fost trimise prin acest canal de comunicare dintre reprezentanții politici”, a spus Europei Libere reprezentanta Biroului politici de reintegrare, Mariana Sarî.

Anularea legii vine la câteva zile după ce postul public Moldova 1 a apărut în grila principalei companii de televiziune prin cablu din stânga Nistrului. Autoritățile de la Chișinăul au sugerat că aceasta este o consecință a intervenției UE pentru a ajuta regiunea transnistreană să depășească criza gazelor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Fratele lui Igor Dodon a fost eliberat. Procurorii i-au interzis să plece din țară

Alexandru Dodon, fratele fostului președinte, Igor Dodon, într-o imagine de arhivă, împreună cu soția sa
Alexandru Dodon, fratele fostului președinte, Igor Dodon, într-o imagine de arhivă, împreună cu soția sa

Alexandru Dodon, fratele fostului președinte Igor Dodon, a fost eliberat pe 6 februarie, după o noapte petrecută în izolatorul Centrului Național Anticorupție. Procurorii care îl cercetează pentru complicitate la îmbogățire ilicită a fratelui său, i-au interzis să părăsească țara timp de 60 de zile.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, decizia a fost luată după ce au fost efectuate toate acțiunile de urmărire penală preconizate cu participarea acestuia, care poartă statutul de învinuit într-o cauză penală pornită în 2022, în care este cercetat pentru complicitate la îmbogățire ilicită. Procurorii nu au oferit alte detalii.

Alexandru Dodon a fost reținut în seara de 5 februarie, pe Aeroportul Internațional Chișinău, pentru că nu a răspuns unei citații de a se prezenta la organul de urmărire penală.

Șeful-adjunct al Procuraturii Anticorupție, Vasile Plevan, a spus atunci postului TV8 că Dodon a fost plasat în izolatorul Centrului Național Anticorupție, după ce i-au fost aduse la cunoștință acuzațiile penale de îmbogățire ilicită, fiindu-i atribuită calitatea de învinuit. Plevan a promis că procurorii vor da presei mai multe detalii, joi.

Igor Dodon, care conduce principala formațiune a opoziției pro-ruse, Partidul Socialiștilor, a reacționat într-o postare pe Facebook la reținerea fratelui său, pe care a descris-o drept „represalii” din partea partidului de guvernământ PAS împotriva sa și a familiei sale.

Fostul președinte a mai spus că fratele său a fost reținut la revenirea în R. Moldova din străinătate, după ce ar fi informat autoritățile despre „ruta, data și ora” sosirii, Igor Dodon părând să confirme relatări anterioare ale presei că reținerea a avut loc pe Aeroportul Internațional Chișinău când Alexandru se întorcea din Rusia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Încurajat de Trump, Israelul îndeamnă palestinienii să plece „de bunăvoie” din Gaza

Palestinieni alungați de război revin în nordul Fâșiei Gaza, la 27 ianuarie 2025.
Palestinieni alungați de război revin în nordul Fâșiei Gaza, la 27 ianuarie 2025.

Guvernul Israelului a salutat propunerea președintelui SUA Donald Trump de a-i muta pe palestinieni din Fâșia Gaza în alte țări. Ministrul Apărării, Israel Katz, a spus că vor fi pregătite „coridoare” pentru „plecări benevole”. Palestinienii spun că nu vor pleca nicăieri, întrucât acolo sunt acasă.

Ministrul israelian a spus că a ordonat deja armatei israeliene (IDF) să creeze condiții pentru ca palestinienii să poată pleca.

Katz a mai spus că palestinienii deja ar fi părăsit deja Gaza dacă nu i-ar fi oprit cu forța milițiile Hamas, care i-ar fi folosit ca scuturi umane împotriva armatei israeliene.

„Locuitorilor din Gaza ar trebui să li se permită libertatea de a ieși și de a emigra, așa cum se practică oriunde în lume", a spus Katz.

Liderii palestinieni au respins ferm, miercuri, propunerea lui Trump de evacuare a Fâșiei Gaza pentru a fi „preluată de SUA” ca să fie „dezvoltată” și transformată într-o „Rivieră a Orientului Mijlociu”, unde „să poată trăi în pace mai multe naționalități”, iar ideea a fost între timp relativizată chiar de unii consilieri ai președintelui american.

Israel Katz, cunoscut pentru unele remarci și gesturi sarcastice la adresa criticilor țării sale, a spus joi că palestinienii pot merge în țări ca Spania, Irlanda sau Norvegia - unele din puținele state europene care au recunoscut statul palestinian, sau în Canada.

El a sugerat că respingând primirea de palestinieni, acele țări își vor dezvălui „ipocrizia” care le-ar fi făcut să-i sprijine de la distanță.

Ministrul de Externe al Spaniei, Jose Manuel Albares, a răspuns că țara sa nu va trebui să primească palestinieni în masă pentru că ei vor rămâne acolo, în Gaza, unde este țara lor.

Ideea „plecărilor voluntare” de palestinieni a fost salutată entuziast de dreapta naționalistă din guvernul israelian, care formulase ea însăși asemenea propuneri, mai ales după atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

„Îl felicit pe ministrul apărării pentru (...) planul de migrație care va permite plecarea locuitorilor din Gaza către țările de primire", a spus ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich.

„Așa cum spunem de mulți ani, și cu atât mai mult de la începutul războiului, nu există nici o altă soluție realistă care să asigure pacea și securitatea Israelului și bunăstarea personală a locuitorilor din Gaza", a mai spus Smotrich. El a cerut anterior Israelului să ocupe Gaza și să încurajeze cel puțin jumătate din cei 2,2 milioane de palestinieni din Fâșie să emigreze în termen de doi ani.

China, Iranul și alte țări, inclusiv arabe, au continuat însă să critice joi atât declarația lui Trump despre Gaza, cât și reacția entuziastă la ea a Israelului.

„Gaza este a palestinienilor, nu o monedă de schimb politică, cu atât mai puțin obiectul vreunei legi a junglei", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe de la Beijing, Guo Jiakun, citat de Times of Israel, joi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG