Linkuri accesibilitate

Unde sunt vacile de odinioară?


Câtă dreptate au cârcotașii care spun că din laptele și brânzeturile moldovenești de altă dată, au rămas doar denumirile iar văcuțele care mai dau lapte arată cu totul altfel decât fericitele bovine de pe eticheta ciocolatelor elvețiene?

Unde sunt vacile de odinioară?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:59 0:00
Link direct



E lesne de presupus care-i răspunsul. Și totuși am căutat dovezi. Nu fac decât să le pun cap la cap.

În Republica Moldova cantitatea laptelui autohton a scăzut de aproape cinci ori, față de anii '90.

Se produce atât de puțin încât aproape jumătate din laptele consumat este de import. Majoritatea fermelor au fost distruse. Din cele 1150 de ferme, astăzi au rămas puțin peste 100.


Stanislav Ivaniță este fermier din raionul Dondușeni. În 2005 a deschis o fermă de vaci, care însă n-a funcționat mai mult de șapte ani. A închis-o din lipsă de perspectivă, povestește fermierul.

Stanislav Ivaniță: „Am făcut și proteste la guvern, și lapte am vărsat pe scările guvernului, când era Greceanîi. Atunci ne dădeau la litru 1.50 lei. E clar că într-o perioadă foarte scurtă am falimentat. Am ridicat tot nordul acolo, am făcut proteste, am cerut preț la lapte, dar deoarece totul este monopolizat, totul se duce într-o mână două...”

Stanislav Ivaniță spune că cea mai mare problemă cu care s-a confruntat a fost prețul mic pe care-l ofereau procesatorii pentru un litru de lapte. Fermierii afirmă că în prezent iau cam 6 lei pentru un litru, dar nici asta nu e destul pentru a asigura dezvoltarea unei ferme. Speranța, spun deținătorii de ferme de vaci, rămâne la mila subvențiilor de stat, dar și acestea insuficiente, declară Valeriu Cosarciuc, președintele Federației Naționale a Fermierilor.

Este nevoie să avem voință și viziune ca să fie ajutați fermierii

Valeriu Cosarciuc: „Pentru fermieri situația anului 2020 va fi mai rea decât în 2019. Din fondul de subvenționare - parcă ar fi mare un miliard, dar pentru subvenții vor rămâne doar 274 de milioane de lei. Avem peste 100 de milioane pentru dezvoltare rurală, avem 50 de milioane pentru startup-uri și sunt 518 milioane datorii de anul trecut. Noi considerăm că sunt bani în Republica Moldova. Dar este nevoie să avem voință și viziune ca să fie ajutați fermierii, mai ales cei mici.”

Pe de altă parte, la Adunarea Generală a Fermierilor din acest an, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju a spus că mai mulți bani pentru fondul de subvenționare nu vor fi.

Ion Perju: „Ministrul de unul singur nu va putea face nimic. Toți împreună putem face ceva. Eu îmi doresc cinci miliarde pentru agricultură, nu unu, nu două, doresc cinci, dar sunt anumite limitări bugetare.”

În același timp, mai mulți fermieri care au accesat în anii precedenți subvenții pentru importul de bovine, astăzi se judecă cu statul. Ministerul Agriculturii cere banii înapoi, pentru neîndeplinirea unor condiții din contractele de subvenționare. Printre ei este și Ana Pancrat, președinta Asociației Fermierilor-Producători de Lapte. Ea vorbește despre regulamente birocratice, care nu pot fi întodeauna îndeplinite de producători.

Ana Pancrat: „Legea trebuie să fie schimbată. Plus la toate pentru a nu stagna fermierii trebuie să nu fie regulamentul doar birocratic, ținut pe hârtie, care nu funcționează în sector.”

Alte instrumente care ar putea ajuta producătorii de lapte sunt asigurările și creditarea. Doar că în Republica Moldova, spune Ana Pancrat, nici acestea nu sunt atractive pentru sector.

Ana Pancrat: „Nu funcționează creditarea. Nu funcționează asigurările. Sunt fermieri care au asigurat bovinele și plâng în instanțe de judecată ca să-și ia banul lor. De aceea asigurările nu merg, nici pe culturi cerealiere pe câmp, nu doar la animale. Nu funcționează, simplu. Dacă ar funcționa aceste lucruri, și fermierul ar răsufla mai ușor.”

O mână de ajutor ar putea veni de la Banca Mondială, spune ministrul Agriculturii. În prezent autoritățile negociază un împrumut, dedicat sectorului zootehnic.

Ion Perju: „Negociem cu Banca Mondială accesarea unui împrumut de 35 de milioane dolari SUA, anume pentru sectorul zootehnic. Programe sau în genere donatorii nu prea s-au aventurat ca să ofere asistență tehnică pentru sectorul zootehnic. Noi ne dorim însă ca să-l revitalizăm.”

De la altitudini birocratice fermierii sunt văzuți, de regulă, ca niște afaceriști


Dar până își vor face efectul investițiile partenerilor de dezvoltare sau ale băncilor străine, fermierii se transformă, spun ei, din stăpâni ai gliei în stăpâni ai sărăciei. Constrânși de acestă metamorfoză, ei par să fie singurii interesați de rezolvarea problemei cantităților mici de lapte autohton. De la altitudini birocratice fermierii sunt văzuți, de regulă, ca niște afaceriști urmăritori de profit. Iar procesatorii își văd de treabă, adică se descurcă lejer cu materia primă de import, suficientă și accesibilă la preț. Iar la capătul lanțului trofic apare consumatorul, care periodic, descoperă că produsele lactate de pe raft inspiră tot mai puțină încredere oricât de zâmbitoare ar fi văcuțele elvețiene de pe etichete.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG