La sfârșitul lunii ianuarie 2025, Ungaria a amenințat că se va opune prin veto prelungirii cu șase luni a tuturor sancțiunilor economice ale Uniunii Europene impuse Rusiei de la începutul invaziei la scară largă a Moscovei în Ucraina, în urmă cu trei ani.
Măsurile - care includ interdicții privind importul de cărbune, diamant, aur și aluminiu din Rusia - au fost în cele din urmă prelungite mereu după ce Budapesta a obținut unele asigurări scrise din partea celorlalte state membre ale UE.
Deși Ungaria nu a reușit să își atingă obiectivul final - reluarea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, pe care Kievul l-a oprit la începutul anului - a obținut un angajament conform căruia Comisia Europeană se va implica în discuții cu Ucraina, Ungaria și Slovacia, pe tema aceasta.
Acum, Budapesta încearcă din nou să atenueze sancțiunile UE împotriva Rusiei - de data aceasta vizând înghețarea activelor și interdicțiile de viză impuse în ultimii trei ani unui număr de peste 2.400 de persoane și companii.
Restricțiile se aplică unor personalități precum președintele rus, Vladimir Putin, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, precum și mai multor oligarhi și oameni de afaceri acuzați că au finanțat sau au beneficiat de pe urma efortului de război al Moscovei.
„Dansul” repetitiv al sancțiunilor
În timp ce sancțiunile economice sunt prelungite în fiecare ianuarie și iulie, aceste sancțiuni, individuale, care vizează persoane și entități sunt reînnoite prin consens la mijlocul lunii martie și la mijlocul lunii septembrie, în fiecare an. Ungaria și-a expus amenințarea cu dreptul de veto cam cu fiecare ocazie pentru a obține excluderea unor persoane de pe listă. Începând de anul trecut, Slovacia, care împărtășește în mare măsură poziția Budapestei favorabilă Moscovei, s-a alăturat acestei inițiative.
Diplomații de la Bruxelles numesc acest proces „dansul sancțiunilor UE”, care are loc de două ori pe an și în cadrul căruia Ungaria și Slovacia propun scoaterea de pe listă a unor oligarhi ruși influenți, în timp ce echipa juridică a Consiliului de Miniștri contrapune un set diferit de „cazuri slabe” - nume care ar fi probabil scoase de pe listă oricum, din cauza lipsei unor dovezi suficiente. De obicei, se ajunge la un compromis, combinând ambele liste.
Anul trecut, de exemplu, printre cei eliminați de pe listă s-au numărat Arkadi Voloj, cofondator al gigantului rus de internet Yandex; omul de afaceri rus Serghei Mndoianț; Jozef Hambalek, cetățean slovac și șef al clubului de motocicliști naționalist rus Lupii Nopții din Europa; Nikita Mazepin, fost pilot de Formula 1 și fiul oligarhului rus Dmitri Mazepin; și Violetta Prigojina, mama omului de afaceri rus și lider al mercenarilor Wagner Evgheni Prigojin, decedat într-o prăbușire de avion încă neelucidată după ce s-a revoltat împotriva Kremlinului.
De data aceasta, Ungaria a propus șase oameni de afaceri pe care a mai încercat să îi scoată de pe listă: Dmitri Mazepin, Alișer Usmanov, sora sa Gulbahor Ismailova, Mihail Fridman, Veaceslav Moșe Kantor și Piotr Aven. În plus, Budapesta a adăugat acum un alt om de afaceri, Musa Bajaev, împreună cu ministrul rus al Sportului, Mihail Degtiariov.
Consiliul de Miniștri, pe de altă parte, a prezentat o contrapropunere la 7 martie, văzută de RFE/RL. Acesta a sugerat scoaterea de pe listă a trei persoane care au murit recent - politicianul rus veteran Nikolai Rîjkov și ofițerii Andrei Ermișko și Aleksei Bolșakov. Deși eliminarea persoanelor decedate este o practică standard, UE le menține uneori pe listă pentru a se asigura că bunurile înscrise pe numele lor rămân înghețate.
S-a sugerat, de asemenea, scoaterea de pe listă a omului de afaceri Vladimir Rașevski, considerat la Bruxelles drept un „caz slab”, deoarece a câștigat anterior cu o plângere la Curtea Europeană de Justiție (CEJ) împotriva sancțiunilor impuse împotriva sa. Cu toate acestea, el a rămas pe listă, deoarece hotărârea se aplica unei etape anterioare de sancțiuni, iar Bruxelles-ul a reînnoit între timp măsurile.
Termenul limită bate la ușă
Întrebarea-cheie a fost mereu cum vor răspunde Ungaria și Slovacia. Când ambasadorii UE au discutat această chestiune la Bruxelles, la 10 martie, Budapesta a solicitat răgaz suplimentar ca să-și formuleze o poziție oficială. Având în vedere că ambasadorii urmau să se întâlnească din nou pe 12 și 14 martie, termenul limită pentru reînnoirea sancțiunilor, 15 martie, se apropie „la galop”, lăsând puțin loc pentru manevre suplimentare.
Oficiali cu care a discutat Europa Liberă cred că Ungaria se va mulțumi doar cu cele patru retrageri de pe listă propuse de Consiliu. În cele din urmă, celelalte state membre ale UE ar putea fi forțate să accepte eliminarea unor nume suplimentare pentru a obține un compromis.
Între timp, oficialii analizează alternative în cazul în care negocierile eșuează complet. O opțiune ar fi ca majoritatea statelor membre să impună sancțiuni la nivel național.
Cu toate acestea, această abordare se confruntă cu două provocări majore.
În primul rând, nu toate țările Uniunii Europene au cadre naționale de sancțiuni, bazându-se în schimb pe măsuri la nivelul UE.
În al doilea rând, dacă Ungaria și Slovacia refuză să susțină sancțiunile, persoanele de pe lista neagră ar putea intra în continuare în bloc prin aceste țări, ceea ce înseamnă că restricțiile nu vor avea efect.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
