Statul promite, de asemenea, să aloce Centrului Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, timp de 4 ani, cel puțin 10 milioane de lei anual, pentru a face mai atractive studiile acolo.
Studenții care învață acum la Cahul vor fi transferați la UTM la aceleași programe de studii și în aceleași condiții de finanțare, la fel și personalul. Centrul din Cahul va avea o funcție de prorector al UTM și minimum zece locuri în Senatul UTM. La modul practic, cel mai probabil, fuziunea va avea loc din septembrie, în noul an de studii.
Comunitatea academică de la Cahul, împărțită în două tabere
Rectora Universității din Cahul, Irina Donos, a spus Europei Libere că în instituție s-au creat două tabere: cei care nu-și doresc fuziunea cu UTM și cei care susțin schimbările inițiate de Ministerul Educației.
„Mulți se referă la faptul că nu va fi rector și nu va fi ștampilă, că se pierde entitatea juridică. Așa este, dar noi ne dorim ca învățământul superior să existe, noi ne dorim să activăm, să fie plină de studenți universitatea”, a spus managera.
Criza demografică și-a spus cuvântul, iar numărul studenților este din ce în ce mai mic. Universitatea din Cahul are acum 48 de profesori și circa o mie de studenți, dintre care doar 385 învață la licență cu frecvență.
În plus, susține rectora, de mai bine de un an, instituția nu mai colaborează cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, care închiriază acum spații în altă parte. Donos speră că fuziunea cu UTM va duce la dezvoltarea învățământului superior la Cahul.
„Noi avem unele programe de studii, cum ar fi Ingineria și Managementul construcțiilor de mașini, unde am avea nevoie de laboratoare. Ne putem dezvolta și pe Agronomie. Pe partea de IT și Securitate cibernetică, avem doar Informatică acum. Dar, în primul rând, să fie stabilitatea locului de muncă, stabilitate financiară”, a precizat rectora.
Printre cei care se opun fuziunii este Vitalie Ponomariov, care a predat circa 20 de ani la Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu”. Acesta consideră că autoritățile puteau să găsească alte soluții pentru a dezvolta învățământul superior dual la Cahul. O propunere a fost să fie creat un „consorțiu regional”, care să includă mai multe instituții de învățământ, autorități locale și agenți economici din Sudul țării.
„Marea noastră temere este că, prin această reformă, s-a pus doar o virgulă pentru lichidarea universității din Cahul și că, în doi-trei ani, pur și simplu, va dispărea”, a spus Europei Libere Vitalie Ponomariov.
Ministrul Educației vrea să creeze „un pol de intelectualitate la Cahul”
Rectorul UTM, Viorel Bostan, a spus anterior că instituțiile de învățământ superior din R. Moldova trebuie să se consolideze pentru a face față competiției internaționale și că UTM își dorește să dezvolte mediul universitar de la Cahul.
Și ministrul Educației, Dan Perciun, a spus, după ședința Guvernului, că obiectivul ministerului este să se asigure că, pe termen mediu și lung, la Cahul există un centru universitar puternic, atractiv pentru tinerii din sudul R. Moldova.
„Ne dorim un centru universitar capabil să răspundă așteptărilor economice ale regiunii, care să reprezinte un pol de intelectualitate la Cahul”, a precizat Perciun.
Reforma universitară a fost lansată în 2021 de fostul ministru al Educației, Anatolie Topală. Ministerul a justificat-o prin scăderea continuă a numărului de studenți și a promis că, prin concentrarea resurselor, mai mulți bani vor fi investiți în modernizarea universităților, oferind condiții mai bune pentru studenți și cadre didactice.
În cadrul reformei au fost comasate deja mai multe instituții, astfel că numărul universităților de stat s-a redus de la 16 la 11. Printre cele mai importante, dar și scandaloase fuziuni s-au numărat cea a Universității Agrare cu UTM și cea a Universității de Educație Fizică și Sport cu Universitatea de Stat din Moldova (USM).
Anul trecut, rectorii UTM și USM nu au exclus o eventuală fuziune dintre cele două universități mari, dar discuțiile nu au avansat.
În anul de studii 2025–2026, în universitățile din R. Moldova au fost înmatriculați peste 21.000 de studenți. În ultimul deceniu, numărul studenților de la programele de licență a scăzut de la 78.000 la 42.000.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
