Pledoarie pentru „pașaportizarea” rapidă a transnistrenilor. G4Media informează despre solicitarea deputatului Konstantin Zatulin, din Duma de Stat a Rusiei, ca acordarea cetățeniei ruse să fie simplificată pentru transnistreni. Mădălin Necșuțu, care semnează știrea, explică: transnistrenii ar putea beneficia de condițiile simplificate puse la dispoziția cetățenilor fostei Uniuni Sovietice, sau a străinilor care locuiesc permanent în Rusia și care cer cetățenie rusă. Articolul reamintește că două treimi dintre locuitorii Transnistriei sunt deja cetățeni ai Federației Ruse.
Amenințările dinspre Rusia, pe fondul noii acutizări a pandemiei de coronavirus (varianta Omicron)
Cristian Unteanu, blogger publicat de Adevărul, amintește că azi a început la Riga reuniunea NATO pe tema Ucrainei. Amenințările dinspre Rusia, resimțite de ucraineni, dar și de Statele Unite ca garant de securitate al Kievului, se suprapun cu noua acutizare a pandemiei de coronavirus (varianta Omicron). Unteanu crede că nu e chiar izolată ideea că resursele ar trebui păstrate pentru această bătălie, și nu pentru o confruntare cu Rusia, mai ales că, într-o asemenea eventualitate, e de așteptat ca întăririle de care are nevoie NATO în Est să vină tocmai din țările NATO din Est, deci și din România. Tot domnia sa spune însă că e puțin probabil să se ajungă la război, „pentru că nu mulţi sunt liderii politici care să dorească şi costurile sale aplicate la existenţa popoarelor lor”.
Nu doar ieri, ci și în zilele anterioare s-a scris mult și foarte critic despre numirea avocatei Laura Vicol la conducerea Comisiei juridice de la Senat. Site-ul Aktual24 reia astăzi rezumativ articolul Ralucăi Boboc, apărut în Adevărul, în care autoarea susține că e vorba de un plan mai larg : „avocata interlopilor”, cum este numită Vicol, ar urma să devină ministru de justiție în momentul faimoasei „rotații”, adică peste un an și jumătate când la conducerea guvernului ar veni Marcel Ciolacu, liderul social-democrat. Odată cu noua coaliție de guvernare, România rămâne singura țară europeană în care rețelele de crimă organizată nu se simt amenințate. Capii lor au înțeles rapid și au trecut la „cea mai soft acțiune de PR și de preluare a justiției desfășurata vreodată de către crima organizată”, și asta sub nasul serviciilor de informații și în totala pasivitate a șefului statului, susține Raluca Boboc.
Pare că mai sunt și alte conivențe în acest guvern, după cum scrie Cristian Preda în revista 22 : premierul, se știe, este general în rezervă ; ministrul educației are în CV afiliere la masonerie („așa-numita Mare Lojă Națională din România) ; ministrul agriculturii a fost „ofițer de informații la controversata unitate 0215 din subordinea Internelor”.
Sabina Fati scrie pe Deutsche Welle în ajun de 1 Decembrie că România este, „firește, o țară închegată, care-și controlează provinciile istorice și eventualele mișcări centrifuge, dar lasă problema maghiară să se răsfrângă și să fisureze un edificiu, care și așa a fost construit strâmb de la început”. Dar „Ziua Națională care sărbătorește unirea Transilvaniei cu România nu este (…)despre unificare, despre vindecarea traumelor sau despre înțelegerea celuilalt. Ziua Națională este despre puterea majorității”, care, atunci, în Ardeal, a decis cu generozitate în favoarea României Mari, nu însă fără condiții, iar prima dintre ele se referea la drepturile minorităților. Or ce se întâmplă acum ? Ungaria investește masiv în localitățile preponderent maghiare, tocmai acelea „lăsate în urmă cu intenție de autoritățile române”.
