Linkuri accesibilitate

Va mai participa oare Ion Iliescu  la marele proces al Revoluției?


Decembrie 1989, Ion Iliescu vorbind în Studioul 4 al Televisiunii române.

Adevărul juridic, bazat pe fapte clare, pe dovezi indubitabile, pe înscrisuri devine tot mai greu de aflat. Ceea ce mai poate fi demonstrat este, însă, adevărul istoric. 

Va mai participa oare Ion Iliescu  la marele proces al Revoluției?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:58 0:00

E posibil ca dosarul Revoluției, care urma să arate cine sunt vinovați pentru cei peste 1.000 de tineri omorâți în decembrie 1989, să nu mai poată fi soluționat în timpul vieții celor suspectați că ar fi autorii din spatele măcelului de acum 32 de ani.

Înalta Curte de Casație și Justiție le-a retrimis procurorilor militari dosarul după ce l-a ținut un an și jumătate la instanță. Motivele invocate de judecători țin de „problemele de legalitate din investigația procurorilor”. De fapt, judecătorii cer refacerea rechizitoriului în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul în retragere Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de crime contra umanităţii.

Ancheta în Dosarul Revoluției a fost mereu umbrită de interese politice și de implicarea unor magistrați cu rădăcini în vechiul regim, care au tergiversat la infinit lucrurile. O foarte lungă perioadă, procurorul militar Dan Voinea, s-a ocupat de dosar. El a devenit nu doar un expert în domeniu, ci și o vedetă mediatică, deținătorul adevărurilor ascunse între dosarele care se tot umflau cu mărturii, fără să fie niciodată închegate într-o anchetă coerentă. De altfel, Dan Voinea fusese pe 25 decembrie 1989 procuror în superficialul proces, care a dus la executarea soților Ceaușescu.

Din 1990 până în 1996, Ion Iliescu, care este și principalul suspect al anchetei, a fost președintele României, într-o perioadă în care nu se putea vorbi despre independența justiției. Apoi din 1996 până în 2000, când actualul PSD a trecut în opoziție, iar Iliescu era doar senator, Dan Voinea începe audieri importante și cercetări amănunțite, dar nu despre ceea ce s-a întâmplat în București, acolo unde ordinele din decembrie 1989 au fost date mai ales de Ion Iliescu, ci în provincie. Încep astfel anchete serioase împotriva generalilor Victor Atanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, acuzaţi pentru represiunea sângeroasă din decembrie 1989 de la Timişoara, sau cea privind autorii şi victimele Revoluţiei de la Cluj-Napoca.

Dosarul Revoluției nu i-a găsit pe marii vinovați, altminteri au fost zeci de condamnări ale celor implicați în represiune, din armată, din fosta securitate, din defunctul Partid Comunist, iar o parte din victime au fos despăgubite.

Lipsește, însă, veriga cea mai importantă: cine a dat ordinele represiunii sângeroase, și înainte de acestea cum a fost, de fapt, răsturnat dictatorul. Jurnaliștii de investigații de la România liberă au publicat de-a lungul anilor inclusiv carnetele de luptă din acea perioadă, cu tot cu conținutul ordinelor care s-au dat. Între timp acele articole nu se mai găsesc pe internet, dar cu siguranță pot fi citite în biblioteci. În plus, televiziunea și radioul publice au zeci de ore de înregistrare, există sute de fotografii și au fost deja audiați mii de martori.

Înalta Curte a cerut însă renunțarea la multe probe. Fără ele, concluzia din 2019 a procurorilor e pusă sub semnul întrebării. Rechizitoriul preciza că înainte de 1989 s-ar fi coagulat o grupare disidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice.

Procurorii militari au mai precizat în rechizitoriu că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989, atrăgând de partea sa Armata, Securitatea şi Gărzile Patriotice.

Potrivit anchetei, care urmează să fie refăcută, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare acceptată şi asumată de factorii decizionali ai grupării Iliescu, transformată în Consiliul Frontului Salvării Naționale. Procurorii au demonstrat în ancheta lor că în decembrie 1989, în România a fost dată o lovitură de stat, atent gândită și pusă la punct în cele mai mici amănunte.

Șeful acestei lovituri de stat a fost Ion Iliescu, președinte al României vreme de 10 ani și care acum are 91 de ani. Creierul strategiei a fost Silviu Brucan, care s-a prăpădit în 2006, ideolog și diplomat în anii 50, care spre finele anilor 1980 critica regimul Ceaușescu în publicațiile occidentale. Gelu Voican Voiculescu are 80 de ani și în timpul Revoluției s-a ocupat cu organizarea procesului cuplului Ceaușescu și avea misiunea să ia în subordine Securitatea.

Iosif Rus, de 85 de ani, a comandat Aviația Militară Română între 1986 și 1990. Chiar înainte de răsturnarea lui Ceaușescu a fost cu acesta în Iran. Conștiința lui este încărcat de moartea 40 de soldați în termen plus 8 civili la Otopeni în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, când a intervenit în planul de apărare al Aeroportului. Imediat după încheierea violențelor, Ion Iliescu l-a ridicat în grad. A primit a treia stea de general de la Emil Constantinescu și a patra, din nou de la Iliescu în 2004.

Adevărul juridic, bazat pe fapte clare, pe dovezi indubitabile, pe înscrisuri devine tot mai greu de aflat. Magistrații români implicați în găsirea vinovaților au tras atât de mult de timp, s-au jucat atât de mult cu dovezile, au făcut atâtea puzzle-uri, încât după 32 de ani totul va fi și mai relativ, mai ales că majoritatea martorilor au dispărut fizic, inclusiv unii care au recunoscut crimele la care au participat.

Principalii vinovați se află demult la vârsta senectuții și e greu de crezut că Ion Iliescu va mai participa la marele proces al Revoluției. Ceea ce mai poate fi demonstrat este, însă, adevărul istoric.

Vezi comentarii (1)

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG