Autoritățile de la Chișinău spun că 1.810 doze de vaccin anti-COVID-19 din ajutorul umanitar oferit de România au fost transmise vineri autorităților sanitare din regiunea transnistreană.

Într-un comunicat de presă, Biroul politici de reintegrare din guvernul moldovean spune că preluarea și administrarea vaccinelor în stânga Nistrului au constituit subiectul unor discuții ale specialiștilor medicali de la Chișinău și Tiraspol.

Sâmbătă, 27 februarie, în R. Moldova a sosit primul lot de 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca dintr-o donaţie totală de 200 de mii promisă de România.

Iar joi seară au ajuns în Moldova alte 14.400 de doze de vaccin, tot AstraZeneca, din donaţia platformei COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății.

Oficiali guvernamentali moldoveni au spus vineri că R. Moldova are bani pentru achiziționarea unui milion de doze de vaccin, sau pentru imunizarea a 70% din populație.

După două ore de discuții, oficialii iranieni au descris efortul drept „pozitiv” și „constructiv”. Delegația americană nu a emis niciun comunicat imediat privind rezultatul discuțiilor din capitala Omanului, Muscat.

Cele două delegații au convenit reluarea negocierilor săptămâna viitoare, tot la subiectul programului nuclear iranian, anunță Associated Press, care citează televiziunea de stat iraniană.

Tema discuției dintre reprezentanții SUA, conduși de emisarul președintelui american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și cei iranieni, în frunte cu ministrul de Externe de la Teheran, Abbas Araghchi, a fost progresul rapid al programului nuclear iranian, în paralel cu amenințarea Washingtonului cu un răspuns militar.

Teheranul a insistat ca discuțiile să fie „indirecte”, ceea ce presupune ca negociatorii să nu stea în aceeași cameră, ci să-și transmită mesajele prin intermediari. Casa Albă a descris discuțiile drept un angajament diplomatic direct.

„Ceea ce este clar în această etapă este că negocierile sunt indirecte și, din perspectiva noastră, se referă exclusiv la problema nucleară”, a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, după ce a sosit în capitala Omanului, Muscat.

El a mai spus că a venit în Oman „cu voința necesară pentru a ajunge la un acord bazat pe egalitate și unul care să asigure interesele naționale ale poporului iranian”.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a avertizat miercuri, 9 aprilie, că „dacă va fi necesar”, Statele Unite vor folosi „categoric”, forța militară împotriva Iranului în cazul în care nu se va ajunge la un acord.

În acest scenariu, Israelul ar urma să joace un rol principal.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a reacționat vineri, 11 aprilie, într-o postare pe rețele: „Cu seriozitate și vigilență sinceră, oferim diplomației o șansă reală”.

Emisarul lui Trump, Steve Witkoff, a sosit la Muscat din Rusia, unde a discutat cu președintele Vladimir Putin.

• Citește și: Trimisul lui Trump a purtat discuții cu Putin, în timpul unei opriri surpriză în Rusia

Disputa dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian este una mai veche, dar președintele Trump a spus categoric că nu va permite Iranului să aibă arme nucleare.

Însă rămâne neclar dacă președintele american dorește să restrângă activitățile nucleare ale Iranului sau să le oprească complet.

La rândul său, Iranul se arată dispus să ofere asigurări că nu caută să producă o bombă, dar a respins ideea de a abandona complet programul său nuclear.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Acesta este un sprijin record în ajutor militar acordat Ucrainei”, a spus Healey.

Întâlnirea în format Ramstein de la Bruxelles vine pe fondul incertitudinii tot mai mari privind sprijinul SUA pentru Ucraina și eforturile aliaților europeni de a reduce decalajul în timp ce Kievul rezistă invaziei în curs a Rusiei.

„2025 este anul critic pentru acest război”, a spus Healey. „Acum este momentul critic pentru ca industriile de apărare, armatele și guvernele să-și intensifice efortul”.

Secretarul britanic al apărării a subliniat că sprijinul aliaților Ucrainei nu este doar despre ajutor militar

„Angajamentele nu au fost doar despre puterea de foc, ci despre transmiterea unui mesaj clar: «Suntem alături de voi în luptă și în pace»”, a spus Healey.

Londra a alocat 4,5 miliarde de lire sterline (5,8 miliarde de dolari) pentru Ucraina în 2025 - cea mai mare contribuție anuală de până acum.

Regatul Unit și Norvegia au promis anterior 450 de milioane de lire sterline (585 de milioane de dolari) în sprijin militar combinat.

Germania a anunțat că va trimite patru sisteme de apărare aeriană IRIS-T, tancuri, vehicule blindate, rachete, obuze și multe altele, cu o contribuție de 11 miliarde de euro (aproape 14,4 miliarde de dolari) până în 2029.

• Citește și: Coaliția pentru Ucraina avansează, dar dubiile despre implicarea SUA rămân

Suma recent dezvăluită arată că „mesajul a fost înțeles foarte clar, că sprijinul pentru Ucraina nu se poate diminua”, a declarat ministrul lituanian al apărării, Dovile Sakaliene, jurnaliștilor prezenți la summit.

„Lituania a promis în mod special aproape 30 de milioane de euro (34 de milioane de dolari), iar asta înseamnă că în acest an, am promis deja 110 de milioane de euro (125 de milioane de dolari) și vom ajunge, desigur, la 200 de milioane (280 de milioane de dolari), și probabil vom merge spre mai mult”, a adăugat ea.

Țările de Jos au alocat, de asemenea, 150 de milioane de euro (170 de milioane de dolari) pentru a stimula apărarea antiaeriană a Ucrainei, a anunțat ministrul olandez al apărării Ruben Brekelmans.

Angajamentele vin în momentul în care Rusia intensifică atacurile asupra țintelor militare și civile ucrainene și respinge propunerile de încetare a focului din partea președintelui american Donald Trump.

Healey a declarat că președintele rus Vladimir Putin amână negocierile în timp ce intensifică atacurile asupra Ucrainei.

Lansată în 2022 de fostul secretar al Apărării al SUA Lloyd Austin, UDCG a oferit până acum aproximativ 126 de miliarde de dolari în ajutor militar Ucrainei din aproximativ 50 de țări.

Revenirea lui Trump la Casa Albă a marcat o schimbare în politica externă a SUA.

Washingtonul nu a aprobat un nou ajutor pentru Kiev în 2025 și s-a concentrat, în schimb, pe promovarea unui acord negociat cu Moscova.

Întâlnirea din 12 februarie în format Ramstein de la Bruxelles a fost prima care nu a fost prezidată de secretarul american al apărării, deoarece șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a transferat rolul omologului său britanic.

Hegseth nu a participat personal la întâlnirea din 11 aprilie, dar s-a alăturat prin link video.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Witkoff a făcut o oprire la Sankt Petersburg în timp ce se îndrepta spre Oman, unde participă sâmbătă, 12 aprilie, la discuții de nivel înalt cu Teheranul privind programul nuclear al Iranului.

Știrea despre întâlnire a apărut în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris pe rețele că a trecut deja o lună de când Rusia a respins o propunere a SUA pentru o „încetare a focului totală și necondiționată”.

La câteva ore după ce Witkoff a aterizat în Rusia, Trump a scris și el pe rețelele sociale că „Rusia trebuie să se miște. Prea mulți oameni mor.” El a numit din nou conflictul „absurd” și a spus că acesta „nu ar fi trebuit niciodată să se întâmple”.

Imaginile cum Putin îl întâmpină pe Witkoff în biblioteca prezidențială din Sankt Petersburg au apărut la televiziunea rusă de stat. Potrivit agențiilor de presă ruse, discuțiile au durat peste patru ore.

„Tema întâlnirii — aspecte privind soluționarea conflictului din Ucraina”, se arată într-un comunicat scurt al Kremlinului emis după încheierea întrevederii.

Vizita lui Witkoff a avut loc în contextul unei intensificări a activității diplomatice în jurul războiului din Ucraina, care include discuții SUA–Ucraina la Washington și o reuniune prezidată de Marea Britanie și Germania la Bruxelles.

Agenția rusă de presă TASS a raportat că Witkoff s-a întâlnit și cu Kirill Dmitriev, un apropiat influent al Kremlinului și director al Fondului Rus pentru Investiții Directe.

Cei doi s-au întâlnit și săptămâna trecută, la Washington, unde au discutat despre întărirea relațiilor bilaterale. Dmitriev a numit discuțiile din 11 aprilie productive, potrivit TASS.

Vizita a avut loc la o zi după ce oficiali americani și ruși s-au întâlnit la Istanbul pentru a discuta despre normalizarea relațiilor diplomatice.

Luna trecută, întâlnirea lui Witkoff cu Putin a deschis calea unei discuții telefonice între președinții rus și american. Trimisul lui Trump a mai vizitat Rusia și în februarie și a participat la discuțiile dintre SUA și Rusia de la Riad.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-o scrisoare adresată prim-ministrului Dorin Recean din 11 aprilie, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) au cerut Guvernului să folosească o parte din banii prevăzuți de rectificarea bugetară denumită „Bugetul Plus” pentru a crește salariul minim cu 500 de lei pentru că minimul de existență pentru o familie activă deja depășește 6.100 de lei.

„Bugetul Plus”, propus de Guvern și votat de Parlament în prima lectură pe 7 aprilie, prevede alocarea suplimentară a opt miliarde de lei pentru unele investiții și ajutoare sociale.

La rândul său, Guvernul a transmis prin purtătorul său de cuvânt, Daniel Vodă, că face creșteri salariale „într-un mod responsabil față de bugetul public”. Vodă a spus că salariul minim se majorează anual, pe 1 ianuarie, iar anul acesta a ajuns la 5.500 de lei, față de circa 3.000 cât era acum trei ani.

• Citește și: Salariul – principala sursă de venit, iar cei mai mulți bani se duc pe mâncare. Cât câștigă moldovenii și pe ce își cheltuie banii?

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în 2024, venitul mediu lunar al moldovenilor a fost de circa 5.300 lei pe persoană, iar cheltuielile de aproximativ 4.400 lei.

Deși veniturile au crescut cu 7,5% față de 2023, ajustate la inflație, creșterea reală a fost de doar 2,7%. Cheltuielile, în termeni reali, au scăzut cu 0,9%.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Resping categoric această acuzație. Discuția care a avut loc este despre posibilitatea prioritizării evaluării procurorilor de la Procuratura Anticorupție (...) Niciodată nu a fost o discuție despre rezultatele acestor evaluări“, a declarat Maia Sandu pentru presă, în marginea adunării generale a judecătorilor din 11 aprilie.

Ceva mai devreme, fosta procuroare-șefă a scris că ar fi fost „abordată” anul trecut de președinta Sandu și de premierul Recean, care i-ar fi solicitat lista procurorilor care ar trebui, în opinia ei, să promoveze vettingul.

La rândul său, președinta Sandu a spus că Dragalin nu a reușit să curețe instituția de procurori corupți, dar nici „nu a susținut nici procesul de evaluare externă”, motiv tocmai pentru care a fost promovată de puterea pro-europeană de la Chișinău la șefia PA.

Cu o zi înainte, purtătorul de cuvânt al Guvernului Recean, Daniel Vodă, a spus că declarațiile lui Dragalin sunt o „minciună gravă”. Potrivit lui, fără să-și dea seama, Dragalin a ajuns „să protejeze clanuri de justițiari” rău intenționați.

• Citește și: Dragalin acuză conducerea țării că s-a implicat în vetting. Președinția neagă

Veronica Dragalin și-a anunțat demisia din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție pe 19 februarie, după un conflict mai îndelungat cu conducerea țării.

Autoritățile o acuză pe Dragalin și instituția pe care o conduce că nu au oprit corupția electorală la alegerile prezidențiale din 2024 și nu au contracarat influența Rusiei în treburile interne ale R. Moldova.

În replică, Dragalin a spus că eficiența PA nu poate fi judecată pentru faptul că nu a oprit influența rusă asupra R. Moldova. „Noi o combatem, dar nu poate Procuratura Anticorupție, cu 37 de procurori, opri această influență”, a explicat ea.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Sistemul nu este încă curățat în întregime. Mai există exponenți ai metehnelor vechi, persoane care pun în continuare interesele personale deasupra legii”, a spus președinta pe 11 aprilie, la adunarea generală a judecătorilor - un eveniment anual de bilanț organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Maia Sandu a fost aleasă pentru prima dată ca președintă în 2020 tocmai cu promisiunea de a reforma justiția, proces care încă nu a fost dus până la capăt. Acum, președinta a spus judecătorilor că o justiție eliberată de corupție este „indispensabilă” pentru parcursul european al R. Moldova.

Potrivit ei, din cauza întârzierii reformei justiției țara ar putea rata „oportunitatea istorică” de integrare în UE, care a fost principala promisiune electorală a Maiei Sandu în campania pentru cel de-al doilea mandat de președintă, în toamna lui 2024, când a convocat și un referendum în acest sens.

Sandu a mai spus judecătorilor că se așteaptă ca să fie suplinite funcțiile de judecători, rămase vacante după plecarea celor care nu au dorit să treacă evaluarea extraordinară. De exemplu, 20 de judecători ai Curții de Apel Centru și 15 de la curțile de apel Sud și Nord au ales să plece din sistem înaintea începerii procesului de evaluare.

Din acest motiv, președinta a spus că „se bucură” că pe 10 aprilie Comisia juridică a Parlamentului, condusă de deputata PAS Veronica Roșca, a înregistrat un amendament prin care salariile judecătorilor vor crește cu 20%. Ceva mai devreme, CSM a cerut autorităților să majoreze salariile judecătorilor pentru a nu „pune în pericol capacitatea acesteia de a atrage specialiști calificați”.

• Citește și: Salarii mai mari și noi membri în comisiile de vetting

Președinta a lăudat judecătorii pentru „curajul și profesionalismul” în procesul adoptării de hotărâri în cazurile de corupție electorală. După alegerile și referendumul din toamna lui 2024, puterea pro-europeană de la Chișinău a spus că țara s-a confruntat cu un „atac fără precedent asupra democrației” din partea grupurilor criminale susținute de Rusia prin oligarhul fugar Ilan Șor.

De atunci, autoritățile au înăsprit legislația privind corupția electorală, care au permis dizolvarea mai multor partide din constelația Șor, unii aliați ai căruia, printre care deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au ajuns pe banca acuzaților.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Toate opțiunile rămân pe masă”, a spus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 10 aprilie, după ce a anunțat că UE suspendă taxele de 10% până la 25% pe care intenționa să la aplice din 15 aprilie la importul mai multor bunuri americane, inclusiv jeanși și motociclete.

UE vrea să evite un război comercial total, iar măsurile europene nu mai aveau rost după ce Trump a spus ceva mai devreme că ia o pauză de 90 de zile înainte să aplice tarife vamale „reciproce” cu care amenințase 75 de țări, inclusiv tarifele de 20% contra membrelor UE.

• ^{Citește și: Trump se răzgândește în legătură cu tarifele, inclusiv pentru Moldova. Bursele și țările lumii reacționează}

Dar președintele american a lăsat în vigoare un tarif „universal” de 10% la importul tuturor bunurilor europene și un tarif special de 25% la importurile auto, de oțel și aluminiu din EU.

„Vrem să lucrăm cu SUA și să găsim soluții constructive, mutual acceptabile (...), dar dacă nu vedem dorință din partea SUA de a renunța la această politică a tarifelor, vom fi obligați să ne apărăm economia, să ne apărăm companiile”, a spus comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, pe 11 aprilie.

El a vorbit la Varșovia, unde s-au adunat miniștrii europeni de finanțe pentru a examina pașii de mai departe ai UE în relația comercială cu America.

Paschal Donohoe, președintele Eurogroup, adică grupul miniștrilor de finanțe din zona euro, a spus că are încredere în faptul că economia celor 20 de țări membre este „rezilientă și puternică”, iar pauza anunțată de Trump oferă șansa unor negocieri între Bruxelles și Washington pentru a găsi o alternativă la cale tarifelor, care „ne va duce pe toți către o lume cu o creștere economică mică, inflație mare și multe riscuri”.

La aflarea deciziei europene despre suspendarea propriilor măsuri de răspuns în adresa Statelor Unite, Trump a spus că europenii au procedat în mod „isteț”.

Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a spus că a vorbit la telefon cu ministrul american al Comerțului, Howard Lutnick, și Reprezentantul pentru Comerț, Jamieson Greer, iar comunicarea este „constantă”. Dar nu este limpede deocamdată când vor începe negocieri propriu zise.

După AFP și Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Moscova a eliberat-o pe fosta balerină americano-rusă, Ksenia Karelina, care fusese condamnată la 12 ani de închisoare pentru acuzații de trădare. Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat joi dimineață că aceasta se află deja într-un avion spre Statele Unite.

La rândul lor, Statele Unite l-au eliberat pe Artur Petrov, a relatat presa de stat rusă, citând serviciul federal de securitate FSB. Petrov, cetățean ruso-german, risca până la 20 de ani de închisoare în SUA pentru încălcarea reglementărilor privind exporturile.

În vârstă de 33 de ani, Karelina s-a mutat în SUA în 2015, s-a căsătorit cu un cetățean american și a obținut cetățenia SUA în 2021. Avocatul ei, Mihail Mușailov, a confirmat eliberarea, precizând că schimbul a avut loc în Abu Dhabi.

• ^{Citește și: Zelenski ia China în vizor după ce a prins doi chinezi, luptând pentru Rusia. China ripostează}

„Karelina se află într-un avion spre Statele Unite. A fost deținută în mod abuziv de Rusia timp de peste un an, iar președintele Trump a obținut eliberarea ei”, a scris Rubio pe X.

O instanță rusă din Ekaterinburg a găsit-o vinovată pentru trădare anul trecut, după ce ar fi transferat bani, în 2022, către o organizație caritabilă din SUA, care oferă ajutor Ucrainei.

În ce îl privește pe Petrov, acesta a fost arestat în Cipru, în 2023, la cererea SUA. Ministerul american al Justiției l-a acuzat de implicare „într-o schemă de achiziționare a unor componente microelectronice din SUA pentru producători care furnizează armament și echipamente armatei ruse”.

Wall Street Journal a scris, citând un oficial CIA, că cel care a negociat schimbul din partea SUA a fost chiar directorul Agenției Centrale de Informații, John Ratcliffe, cu medierea Emiratelor Arabe Unite.

Abu Dhabi a fost și locul altor schimburi de prizonieri între Rusia și Statele Unite. În decembrie 2022, vedeta americană de baschet Brittney Griner a fost eliberată în schimbul traficantului rus de arme Viktor Bout.

Emiratele Arabe Unite au mai jucat un rol de mediator și în schimburile de prizonieri dintre Rusia și Ucraina.

Schimbul de prizonieri dintre SUA și Rusia din 10 aprilie a avut loc în timp ce delegați din cele două țări se aflau la Istanbul pentru discuții privind normalizarea activității misiunilor diplomatice.

În februarie, Statele Unite l-au eliberat pe infractorul cibernetic rus Aleksandr Vinnik, în schimbul învățătorului american Marc Fogel.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Autorul inițiativei legislative, deputatul PAS Alexandr Trubca, tot el și președinte al Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentare, a spus că scopul proiectului de lege este să amelioreze situația din sectorul agricol.

Parlamentarul susține că multiplele crize din ultimii ani, printre care se numără criza logistică, a fertilizanților, dar și secetele din anii trecuți, au lăsat agricultorii fără bani și resurse.

În total, potrivit notei informative, statul va rambursa agricultorilor circa 50 de milioane de lei.

Prin noile prevederi, care vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial, este extinsă baza de calcul a sumei pasibile restituirii cu cuantumul impozitului funciar pentru anul 2024, în vederea posibilității rambursării acestuia din contul TVA-ului acumulat în contul agricultorilor.

Proiectul de lege modifică și termenul de implementare a programului de rambursare a TVA-ului pentru producătorii agricol. Potrivit noilor condiții, rambursarea ar urma să fie efectuată până în luna iunie 2026 inclusiv.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Sănătății a prezentat miercuri, 9 aprilie, spre consultări publice un nou proiect de ordin ce conține instrucțiuni privind organizarea și asigurarea sănătății nutriționale a copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ general, care va înlocui un alt ordin aprobat în 2016.

Autoritățile își doresc ca regimul alimentar al copiilor și elevilor să fie alcătuit din 4-5 mese pe zi și să includă o varietate largă de alimente din grupele de bază, inclusiv gustări, cât și o hidratare corespunzătoare (1,5-2 litri de lichide).

Potrivit documentului, regimul alimentar al copiilor și elevilor va fi elaborat pentru 10 zile, ținând cont de produsele de sezon.

La alcătuirea meniului zilnic, dar și pentru comercializare în instituțiile de învățământ se vor permite:

• fructe, legume sau verdețuri proaspete sau congelate,
• lapte integral și produse lactate cu un conținut de grăsime între 2,5% și 3,2 %, fără zahăr și grăsimi vegetale adăugate,
• iaurt sau alte feluri de lapte fermentat, fără adaos de zahăr sau îndulcitori artificiali, cu un procent de grăsime de 2,6%,
• brânză tare și cașcaval fermentat cu un procent de grăsime nu mai mare de 45 %,
• cereale integrale, paste și pâine din făină integrală,
• ulei rafinat, presat la rece, pentru preparatele culinare reci,
• fileu de pește,
• carne de pasăre dezosată, carne de porc dezosată și degresată,
• nuci, semințe și fructe uscate,
• leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut, soia),
• ouă de găină și preparate din ouă gătite prin fierbere sau coacere.

De cealaltă parte, vor fi interzise în alimentație și pentru comercializare - hamburgerii, pizza, produse de patiserie, cartofi prăjiți, maioneză, margarină, brânză topită, mezeluri grase, grăsimi culinare, grăsime de porc sau oaie, produse cu grăsimi hidrogenate, chipsuri, biscuiți sărați, covrigei, sticksuri, alune sărate, semințe sărate, brânzeturi sărate, băuturi energizante, dar și carne și pește nepreparate.

Prin noile prevederi, autoritățile din sănătate își doresc ca elevii să aibă o alimentație echilibrată, sănătoasă și adecvată nevoilor lor nutriționale și să li se cultive obiceiuri sănătoase legate de alimentație.

• Vezi și: Ce produse sunt incluse în meniul gratuit de care vor beneficia elevii din gimnaziu

Propunerile Ministerului Sănătății se suprapun însă cu cele ale Ministerului Educației, care la începutul lunii martie a propus spre dezbateri publice un model de meniu pentru elevii claselor a V-a - a IX-a și conține printre altele: hamburgeri, chifle cu magiun fără euri, dar și fructe proaspete.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Investigația publicată joi, 10 aprilie, îl citează pe un purtător de cuvânt al ministerului mexican de Externe, care a spus jurnaliștilor OCCRP că „pașaportul este fictiv”.

În investigație se mai spune că jurnaliștii au căutat datele din pașaportul mexican al lui Plahotniuc și într-o bază de date oficială a guvernului mexican despre toți cetățenii și rezidenți din Mexic, dar nici această căutare nu a dat rezultate.

„Informațiile din pașaportul lui Plahotniuc nu au generat niciun rezultat”, se arată în articol.

Pe numele lui Plahotniuc a fost emisă o alertă roșie în sistemul Interpol, la începutul lunii martie, în urma căreia s-a stabilit că oligarhul fugar moldovean deține pașaport românesc, moldovenesc și rusesc, dar și un pașaport mexican cu numele Vito Perez Gonzalez.

Sancționat de Statele Unite în 2022 pe motivul implicării în acte de corupție și folosirii sistemului judiciar contra rivalilor și pentru manipularea alegerilor, Plahotniuc este în prezent inculpat în R. Moldova într-un dosar de fraudă, spălare de bani și constituirea și conducerea unei organizații criminale.

Fugarul moldovean rămâne fără vila din Franța

Investigația OCCRP despre oligarhul moldovean fugar mai arată că a ajuns la final un proces îndelungat în justiția franceză pe marginea sechestrului aplicat pe o vilă a lui Plahotniuc din Franța.

Pe 19 martie, Curtea de Casație de la Paris, care este instanța supremă din Franța, a menținut sechestrul pe vila lui Plahotniuc din localitatea Sciez, de pe malul lacului Geneva, în apropiere de Elveția. OCCRP scrie că decizia dă undă verde autorităților franceze să demareze procesul de confiscare a vilei.

O hotărâre emisă anul trecut de instanța franceză a confirmat că Plahotniuc a cumpărat vila în 2018, la un preț de 3,4 milioane de dolari, pe care mai apoi a transferat-o în proprietatea companiei cipriote Sigmateli Limited.

„Scopul transferului imobilului din Sciez către Sigmateli Limited este evitarea confiscării, întrucât domnul Plahotniuc este adevăratul proprietar și utilizator al bunului”, se arată în decizia judecătorilor francezi din 2024.

Firma de avocatură franceză Spinosi, care a reprezentat compania Sigmateli, a refuzat să comenteze. Avocatul lui Vladimir Plahotniuc din Republica Moldova nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Procurorii anticorupție din R. Moldova spun că Plahotniuc ar mai deține încă cel puțin alte două proprietăți în Franța, inclusiv un chalet alpin tradițional în localitatea Combloux. Situată pe un teren de 21 de acri, cu vedere panoramică spre Mont Blanc, vila dispune de șase dormitoare, bibliotecă, sală de sport, saună, cramă și un garaj cu capacitate pentru opt vehicule.

• Te-ar putea interesa și: Percheziții la imobilele lui Vladimir Plahotniuc din Franța

Deși proprietățile din Franța sunt înregistrate oficial pe numele unor entități juridice, procurorii moldoveni au stabilit că ele aparțin, în realitate, familiei Plahotniuc. În timpul perchezițiilor efectuate cu sprijinul autorităților locale, au fost descoperite obiecte personale, inclusiv fotografii de familie.

Imobile ce aparțin lui Plahotniuc au fost găsite și în Elveția. În august 2024, Tribunalul Federal elvețian a respins apelul unei companii imobiliare înregistrate pe numele soției lui Plahotniuc, care cerea ridicarea sechestrului de pe vila situată pe malul elvețian al lacului Geneva, estimată la un preț de 32 de milioane de dolari.

Vila a fost procurată în 2012, cu fonduri pe care autoritățile elvețiene le consideră deturnate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În comunicatul de presă de miercuri, 9 aprilie, în care a anunțat lansarea acestei facilități, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a transmis că din aplicația EVO vor putea fi create și gestionate, atât de persoanele fizice, cât și de cele juridice, peste 63 de tipuri de împuterniciri.

O împuternicire permite unei persoane să acționeze în numele altei persoane într-un anumit scop și este utilizată pentru reprezentarea intereselor personale în raport cu instituțiile statului.

Pentru a desemna un reprezentant prin intermediul aplicației EVO, utilizatorii trebuie să se autentifice în aplicație, să acceseze modulul „Împuterniciri”, să creeze o nouă împuternicire și să selecteze tipul acesteia. Ulterior, utilizatorul va adăuga reprezentantul, prin indicarea IDNP-ului sau IDNO-ului, va stabili perioada de valabilitate și va semna digital împuternicirea, utilizând platforma MSign.

Pentru a prezenta o împuternicire este nevoie de un act de identitate și de codul împuternicirii.

Atunci când utilizatorul dorește să-i verificare statutul și conținutul, este îndemnat să acceseze EVO sau MPower, opțiunea „Verifică” și să introducă codul împuternicirii.

• Vezi și: ASP: Vânzarea și cumpărarea mașinilor se va putea face și online

Lansată în iunie 2024, EVO este o aplicație guvernamentală integrată care are scopul de a simplifica accesul cetățenilor la servicii publice. Aplicația oferă acces la acte în format digital, informații despre cetățeni și afaceri, precum și oferă posibilitatea de a plăti pentru diverse servicii publice.

Pentru acces la toate funcționalitățile EVO, cetățenii au nevoie de semnătură electronică.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Biroul Național al Uniunii Salvați România (USR) a decis în sedința de miercuri să nu mai aloce fonduri pentru campania candidatei partidului și, conform declarațiilor vicepreședintelui USR, Dominic Fritz, același Birou a decis și retragerea sprijinului acordat de partid lui Lasconi.

Decizia finală privind retragerea sprijinului politic va fi luată joi, la o ședință informală a Comitetului Politic Național. Iar pe 24 aprilie ar urma să fie ședința oficială a Comitetului Politic Național, unde ar urma să se valideze decizia liderilor USR.

În ceea ce privește banii pentru campania electorală, Dominic Fritz spune că e vorba nu despre o tăiere a fondurilor, ci de nealocarea lor.

„Biroul Național trebuie să aprobe bugetul de campanie, adică orice buget, de fapt, și efectiv nu a aprobat bugetul de campanie. Deci nu e o decizie activă să tăiem, ci lipsa unei decizii de alocare”, spune Fritz pentru Europa Liberă.

În plus, adaugă vicepreședintele formațiunii, „oamenii care ne-au împrumutat anul trecut au venit acum și au spus «ne pare rău, noi nu credem că Lasconi poate câștiga». Mai mult decât atât, multora le-a fost frică că, dacă ea obține sub 3%, nu mai primim banii înapoi. Și oricum nu prea aveam bani în cont”.

Conform legii privind cheltuielile electorale, dacă un candidat nu obține 3% din voturile valabil exprimate, cheltuielile de campanie nu îi sunt rambursate de la bugetul statului.

Elena Lasconi: „O mână de trădători oportuniști. Nu mă retrag.

În prima declarație de după anunțul liderilor USR, Elena Lasconi spune că nu se retrage. „Voi continua lupta, pentru că aici nu este vorba doar despre USR. Este vorba despre România”, afirmă Lasconi.

Ea a spus că a luat act de decizia Biroului Naţional, dar că această structură nu are puterea să numească un candidat. Conform statutului partidului, acesta era atributul Congresului.

„Să nu uităm că delegaţii la congres au votat peste 94-95% anul trecut susţinerea mea pentru candidatura la prezidenţiale”, a spus Elena Lasconi într-o conferinţă de presă.

„Faptul că am văzut o mână de trădători oportunişti, asta nu înseamnă că ei reprezintă USR-ul. USR-ul este format din peste 20.000 de membri, în care eu cred, cărora le mulţumesc. Multora dintre ei îmi scriu ce să facă, unde să doneze, să nu mă retrag, să continui lupta. Nu reprezintă vocea nici măcar a colegilor din USR, şi acum îmi dau seama mai mult ca oricând că nu reprezintă nici vocea românilor, aceşti colegi de-ai mei”, a menţionat ea.

Lasconi și-a exprimat regretul că printre cei care i-au cerut retragerea se află și Dominic Fritz, pe care îl respectă foarte mult.

„Este un om care a arătat că e un câştigător, dar în rest am văzut foarte mulţi loseri, colegi de-ai mei care au candidat la primării şi au pierdut şi care, într-un fel, îmi datorează locul pe care îl ocupă acum în Parlament. Nu aştept recunoştinţă şi pentru loialitate eu mi-am luat un câine.”

În ceea ce-i privește pe contracandidați, a spus că niciunul dintre cei patru care în toate sondajele par să fie înaintea sa „nu o să fie preşedintele bun pentru femeile din această ţară”, admițând indirect că este devansată de ei.

„Niciunul nu o să lupte, cum ştiu să lupt eu, pentru persoanele vulnerabile. Niciunul nu o să lupte pentru tinerii din ţara asta, pentru oamenii de bună credinţă din ţara asta. Eu o fac de 31 de ani în fiecare zi şi refuz să cred că într-o zi voi visa în altă limbă. Nu vreau să plec din ţara asta şi din acest motiv voi lupta chiar şi atunci când nu o să mai am arme”, a mai spus Lasconi.

Liderii USR și-au pierdut speranța în victoria lui Lasconi

„Nu mai există o cale pentru Elena Lasconi să ajungă în turul doi”, a declarat miercuri dimineață USR, Dominic Fritz, care invocat scorurile slabe obținute de Lasconi în sondajele de opinie – de sub 10%.

Decizia de retragere a sprijinului pentru Elena Lasconi, afirmă Fritz, a venit după ce două sondaje realizate de USR au arătat că în finala prezidenţială ar intra candidatul AUR, George Simion, şi candidatul independent Victor Ponta, fost președinte al PSD.

Nicuşor Dan s-ar clasa pe locul trei, potrivit sondajelor citate de Fritz.

Fritz le-a cerut PNL și UDMR să-l susțină pe Nicușor Dan, pe motiv că PSD nu îl sprijină pe Crin Antonescu, iar primarul Capitalei este singurul „candidat pro-european” cu șanse la turul doi al alegerilor.

Vicepreședintele USR a declarat că l-a anunţat încă de marți pe Nicuşor Dan despre decizia unor lideri USR de a cere partidului să îl susțină.

„După ce am primit ultimele cifre şi era clar că ne vom întâlni pentru această discuţie, l-am sunat pe Nicuşor Dan. (...) Ieri la telefon mi-am exprimat încrederea că va continua un parteneriat între el şi USR când va fi preşedinte”, a spus Dominic Fritz.

USR nu poate finanța direct campania electorală a lui Nicușor Dan, declară Dominic Fritz. „Vom activa cumva rețeaua noastră de împrumuturi – unde tocmai cei mai mulți ne-au spus «ne pare rău, zicem pas de data aceasta». Această rețea putem să o activăm acum pentru Nicușor Dan. Doar că, într-adevăr, împrumuturile vor fi semnate direct cu Dan, nu vor trece prin USR și vor merge direct la el”, spune vicepreședintele USR pentru Europa Liberă.

Fritz: Lasconi să se retragă de la conducerea USR

Vicepreședintele USR mai afirmă că rezultatul în alegerile prezidențiale este mai important decât „orgoliile de partid”.

„Este un moment dificil pentru noi ca partid. Și pentru Lasconi e dificil. Nu putem să punem pe primul loc orgolii personale sau orgolii de partid pentru că suntem într-o situaţie cu o miză istorică”, a mai declarat Fritz.

„Cred că gestul normal ar fi ca Lasconi să se retragă şi de la conducerea USR”, a mai spus vicepreședintele formațiunii.

„Comitetul Politic va avea mâine ședința. Elena Lasconi e președinta partidului, dar va fi nevoie să ne reordonăm. Dacă mâine Comitetul Politic informal va confirma decizia de azi din Biroul Național, ar fi normal ca Elena Lasconi să se retragă din funcția de președinte”, a mai spus Dominic Fritz.

Vicepreședintele USR a mai precizat miercuri că decizia de susținere a lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale a fost luată în Biroul Național al partidului cu doar două voturi împotrivă. Biroul Național al Uniunii Salvați România are 24 de membri aleși, la care se adaugă președintele partidului, care este cel de-al 25-lea membru.

Decizia liderilor USR de a-i retrage public susținerea Elenei Lasconi vine după mai multe discuții din ultima vreme legate de o asemenea măsură.

Subiectul a fost discutat și în ședința conducerii partidului de dinaintea începerii campaniei electorale.

Atunci, Elena Lasconi le-ar fi promis celor din partid că va urmări sondajele și vor decide ce este mai bine pentru țară, potrivit Digi24.

Alegeri prezidențiale, pe 4 și 18 mai

Alegerile prezidențiale reluate sunt programate pentru 4 (turul I) și 18 mai (turul II), iar Biroul Electoral Central (BEC) a publicat pe 20 martie lista finală a canidaților validați - este vorba despre 11 persoane, dintre care patru sunt candidați independenți, iar restul - sprijiniți de partide politice.

Conform surselor Europa Liberă, buletinele de vot, ale căror machete au fost publicate de BEC pe 24 martie, au fost deja tipărite.

Elena Lasconi, președinta USR, a candidat din partea aceleiași formațiuni politice și la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, când s-a clasat pe locul 2 al primului tur, cu 1,7 milioane de voturi obținute (19,17%).

Alegerile au fost anulate pe 6 decembrie, în urma deciziei Curții Constituționale, care a acuzat că „procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Din lista de produse propusă inițial de Comisia Europeană au fost excluse însă produse ca whiskey-ul american și alte băuturi alcoolice, la cererea unor țări ca Franța, pentru a evita tarife și mai mari din partea președintelui american, Donald Trump.

Federația Exportatorilor de Vinuri și Băuturi Spirtoase din Franța a reacționat imediat, spunând că măsurile anunțate de UE și excluderea băuturilor alcoolice americane din listă evită escaladarea tensiunilor în acest sector, însă a subliniat că dificultățile în relația comercială cu Statele Unite rămân nerezolvate.

Un al doilea val de tarife de răspuns europene urmează să fie aplicat la mijlocul lunii mai, vizând produse precum carnea de vită și de pasăre și fructele citrice, apoi un al treilea val, în decembrie, țintind în importurile de soia din SUA, dacă între timp nu se ajunge la o anulare negociată a tarifelor.

• ^{Citește și: Intră în vigoare astăzi tarifele impuse de Trump. R. Moldova crede că va fi afectată mai ales indirect}

Măsurile aprobate de UE miercuri reprezintă un răspuns la tarifele impuse de SUA exporturilor de oțel și aluminiu europene, intrate în vigoare în urmă cu aproximativ o lună. În paralel, se lucrează la un nou pachet de măsuri ca reacție la tarifele vamale americane mai recente, intrate în vigoare pe 9 aprilie, privind automobilele și aproape toate celelalte exporturi europene către SUA.

Dar UE a subliniat că preferă calea negocierilor în locul unui război comercial.

După Reuters și AP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Decizia pronunțată de judecătorul Sergiu Ciobanu, pe 5 aprilie, a fost aplaudată de susținătorii bașcanei veniți la ședință. Magistratul a avertizat că măsura poate fi înlocuită cu una mai aspră dacă bănuita nu va respecta interdicțiile.

Reținută pe 25 martie, pe Aeroportul Internațional Chișinău, de unde urma să zboare la Istanbul, Guțul este acuzată că a comis, în complicitate, patru infracțiuni legate de finanțarea campaniei ei pentru alegerile din mai 2023 pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, inclusiv falsificarea documentelor. Mai exact, că ar fi camuflat ca donații transferuri din „surse interzise”, în sumă de 370.000 de lei.

Guvernatoarea fusese plasată în arest preventiv, în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, pentru 20 de zile pe 28 martie, de aceeași instanță. Procurorul Adrian Scutaru a cerut ca arestul să fie prelungit cu 30 de zile, motivând că ea ar putea să influențeze martorii și să manipuleze probele.

Pe de altă parte, avocatul bașcanei, Sergiu Moraru, susține că ea nu s-a ocupat de donații și că nu are cum să manipuleze actele din campania electorală din 2023, transmise atunci Comisiei Electorale Centrale și unei bănci.

Guțul consideră și arestul la domiciliu o măsură restrictivă și spune că o va contesta. Ea le-a spus jurnaliștilor că nu intenționa să fugă din țară pentru că asta ar fi însemnat să renunțe la funcția de bașcan.

• Te-ar putea interesa și: Cea de-a doua inculpată din dosarul Evgheniei Guțul, plasată sub control judiciar

Într-un alt dosar penal, examinat de Judecătoria Buiucani de aproape un an, Evghenia Guțul este acuzată de complicitate la finanțarea ilegală a fostului partid Șor. Ea pledează nevinovată în ambele dosare și spune că este „persecutată” de guvernarea PAS, care neagă acest lucru.

Guțul a câștigat alegerile pentru funcția de guvernator al autonomiei găgăuze cu sprijinul oligarhului fugar Ilan Șor. Puterea de la Chișinău a acuzat-o de coruperea alegătorilor. A fost pornită o anchetă. Din acest motiv, președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme, în calitate de bașcan, ca membră din oficiu a Guvernului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te