Linkuri accesibilitate

Vadim Brînzan: „Sectorul privat știe mai bine decât statul cum să gestioneze activele din sectorul real al economiei” (VIDEO)


Vadim Brânzan, ministrul Economiei și Infrastructurii, răspunde întrebărilor Europei Libere
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 1:02:48 0:00

Vadim Brînzan, ministrul Economiei și Infrastructurii, răspunde întrebărilor Europei Libere

Un interviu cu ministrul Economiei și Infrastructurii.

Ne-a vizitat studioul din Chișinău ministrul economiei și infrastructurii, Vadim Brînzan, care i-a acordat un interviu corespondentei noastre. În prim plan, prioritățile calificate drept „patru D”.

Cu Vadim Brînzan, ministrul Economiei și Infrastructurii, despre prioritățile activității sale
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:25:36 0:00
Link direct

Europa Liberă: Prioritățile Dvs. se reduceau la patru D.

Vadim Brînzan: „Corect.”

Europa Liberă: Să descifrăm și pentru omul de la firul ierbii, să înțeleagă ce înseamnă acești patru D – deconspirare, demonopolizare, deetatizare și dezvoltare.

Vadim Brînzan: „Deci, primul D ține de deconspirarea tuturor schemelor de fraudare a averii statului. De ce este

Nu putem să construim o casă având un fundament putred ...

important să ne ocupăm de acest lucru? Deoarece nu putem să construim o casă având un fundament putred. Ceea ce avem noi – am avut o fațadă frumoasă, dar, de fapt, în interior totul era putred și murdar. Și trebuie să oprim schemele ilicite din care se fura, din unele din ele încă se mai fură în continuare, se fraudează averea statului și în ultimă instanță se ia din buzunarul fiecăruia dintre noi.

Al doilea D ține de demonopolizare și cred că e suficient să

Practic, în toate ramurile economiei naționale avem un monopol ascuns sau deschis, lucru care duce la deteriorarea climatului investițional ...

spun că, practic, în toate ramurile economiei naționale avem un monopol ascuns sau deschis, lucru care duce la deteriorarea climatului investițional, la aceea că întreprinderile mici și mijlocii, care, de fapt, ar trebui să constituie fundamentul oricărei economii, deoarece ei sunt cei care creează locuri de muncă, sunt într-un fel înăbușiți de aceste monopoluri. Așadar, demonopolizarea este un proces complicat, dar noi deja l-am început și voi vorbi succint despre ceea ce am reușit să obținem în aceste două luni.

Al treilea D este cel de deetatizare. Și eu știu că oamenilor nu le place cuvântul privatizare, acum noi nu vorbim despre privatizare, nu putem să privatizăm sau să vindem ceva din averea statului atâta timp cât: a) încă n-am înțeles ce avere avem, pentru că la Agenția Proprietății Publice, care a intrat în subordinea ministerului abia de câteva săptămâni, se descoperă lucruri foarte, foarte interesante care ar trebui să fie admirate de cei mai mare magicieni din lume. Vă spun la sigur.”

Europa Liberă: Dar ce lucruri se descoperă?

Vadim Brînzan: „De exemplu, pământuri dispar așa, din senin, clădiri dispar din senin, întreprinderi se privatizează, deja nu mai vorbesc de aeroporturi care se concesionează și alte multe lucruri, dar, oricum, când e vorba de privatizare, noi trebuie să înțelegem că sectorul public este extraordinar de mare și devine o povară pentru statul

Sectorul privat știe mai bine decât statul cum să gestioneze activele din sectorul real al economiei ...

nostru. Și statul niciodată n-a fost cel mai bun gestionar de atitudine, tot timpul sectorul privat știe mai bine decât statul cum să gestioneze activele din sectorul real al economiei. De aceea atunci când vom termina cu procesul acesta de inventariere a averii statului, de curățare și de oprire a schemelor, când vom îmbunătăți climatul investițional ca să apară investitori străini, atunci și valoarea acestor active va crește și atunci printr-un proces absolut transparent, cu asistență tehnică din partea USAID-ului, Băncii Mondiale și altor organisme internaționale vom demara încetul cu încetul acest proces de înstrăinare a averii statului, iarăși printr-un proces absolut transparent, ca cetățenii Republicii Moldova să obțină cea mai mare valoare posibilă din acele active pe care le avem.”

Europa Liberă:Și activele pot fi de valoare mare, adică de preț?

Vadim Brînzan: „Pot fi de valoare mult-mult mai mare, de exemplu, decât sunt acum.”

Europa Liberă: Așa cum sunt la Moldtelecom, așa cum sunt în alte întreprinderi?

Vadim Brînzan: „Exact, deoarece cum a fost până acum era o situație mare de incertitudine în ceea ce privește situația politică în țară, în ceea ce privește partajarea dreptului la proprietate. Cunoaștem bine problemele pe care le avem în justiție care trebuie cumva cu timpul rezolvate. După soluționarea tuturor acestor probleme va apare incertitudinea pentru investitori, iar incertitudinea este acel risc care nu poate fi cuantificat prin definiție și deoarece nu-l poate cuantifica atunci vom avea doar un singur tip de investitori, investitori care se numesc vulturi, care vin ca să acapareze un activ de valoare de la o

Când am venit, ministerul era pur și simplu un organ de ștampilare a deciziilor luate la sediul Partidului Democrat ...

entitate slabă și în cazul de față statul este acea entitate slabă, pentru că instituțiile statului au fost slăbite pe parcursul anilor, au fost vulnerabilizate.

De exemplu, ministerul când am venit era pur și simplu un organ de ștampilare a deciziilor luate la sediul Partidului Democrat. Și asta nu doar Ministerul Economiei, toate celelalte instituții ale statului.”

Europa Liberă: Dar vulturii ăștia vor o pradă care costă puțin ca după asta s-o vândă scump?

Vadim Brînzan: „Exact. Și de aceea profitul pe care ei și-l planifică este extraordinar de mare din cauza incertitudinii care există. Deci scopul nostru ca guvern este de a elimina incertitudinea asta, până la urmă n-o putem elimina, dar de a o reduce cât putem făcând diferite reforme – reforma sistemului de justiție, transformări structurale în economie, îmbunătățirea climatului investițional ca rezultat pentru a atrage investiții. Și doar atunci vom putea vorbi despre privatizare. Și în sfârșit ultimul D, care, de fapt, ar trebui să fie primul D.”

Europa Liberă: Dezvoltare...

Vadim Brînzan: „Ceea cu ce ar trebui să se ocupe un ministru al Economiei este cel de dezvoltare, ceea despre ce eu aș vrea să mă ocup 24 din 24 de ore. Și aici vorbim despre dezvoltare în toate sectoarele economiei naționale; cu energetica sunt o sumedenie de proiecte gata de a fi finanțate și mă refer și la energia alternativă verde, mă refer și la gazoductele care se construiesc, și la stațiile de electricitate back to back de la Vulcănești, la infrastructură, drumuri, poduri, școli, grădinițe de copii. Cu asta ar trebui să ne ocupăm.

În industria tehnologiilor informaționale, IT; vreau toată țara să devină un parc IT mare, așa cum îl avem noi aici construit; comerțul exterior de a-l dezvolta – acestea sunt lucruri de prioritate. Dezvoltare micului business, facilitarea dezvoltării businessului mijlociu, care sunt acele motoare care creează locuri de muncă. Pe asta noi trebuie să mizăm, asta trebuie să dezvoltăm.”

Europa Liberă: Pentru că mâine urmează să fie convocată ședința Consiliului Suprem de Securitate și pentru că s-ar putea să se discute problema Aeroportului Internațional Chișinău, aș vrea să ne vărsați lumină. Totuși ce a fost, practic, se cunoaște, deși dedesubturi sunt încă multe. Ce poate urma? Poate să revină în posesia statului? Șeful statului, Igor Dodon, a fost deunăzi aici, în studioul Europei Libere, și a spus foarte tranșant că se poate. Am auzit declarația pe care o făcea șefa Executivului, care spunea că lucrurile nu sunt chiar atât de simple. V-am ascultat și pe Dvs., a urmat și o replică a fostului premier Ion Sturza, care a spus că sunteți, practic, neputincioși, deși s-ar găsi soluții repede și bune.

Vadim Brînzan: „Am solicitat includerea pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Securitate a problemei Aeroportului

Vreau să le fie clar oamenilor că aeroportul este proprietatea statului Republica Moldova și aeroportul nu pleacă ...

Internațional Chișinău. Sunt bucuros că Consiliul va fi convocat mâine și vom discuta acest subiect. Și vreau să le fie clar oamenilor că aeroportul este proprietatea statului Republica Moldova și aeroportul nu pleacă...”

Europa Liberă: Dar 49 de ani va fi gestionat de un proprietar...

Vadim Brînzan :„...Este vorba nu de aeroport propriu-zis, este vorba de contractul de concesionare, adică de drepturile de gestionare a acestui aeroport pe care la momentul actual îl deține compania Avia Invest. Acum, proprietarii companiei Avia Invest pe parcursul anilor s-am mai schimbat și, din păcate, în Republica Moldova nu există un cadru local, care ar bloca înstrăinarea directă sau indirectă a drepturilor de gestionare a acestui aeroport...”

Europa Liberă: Dar contractul are clauze. Clauzele dacă sunt încălcate de o parte, se poate reveni la acest contract?

Vadim Brînzan: „Da, absolut de acord. Deci sunt două probleme. Prima problemă – cum a fost încheiat acest contract. Și de această problemă trebuie să se ocupe, și se ocupă din câte cunosc, organele competente, însă din 2014 încoace au fost mai multe decizii ale Parlamentului, hotărâri de Guvern, Curții Supreme de Justiție referitor la legalitatea acestui contract. Dacă se determină cumva de către organele abilitate că au fost încălcări grave, atunci nu le rămâne decât să continue mai departe pe această cale și găsească o modalitate legală de reziliere a acestui contract, lucru care spun din tot sufletul că ar fi un lucru bun și benefic pentru Republica Moldova, dacă noi am putea să întoarcem acest activ acasă și după aceea într-un mod civilizat, transparent să-l gestionăm direct sau cu ajutorul unor parteneri de bună-credință.

Și a doua parte a problemei este că după ce contractul a fost încheiat, compania care deține drepturile de concesionare a avut anumite obligații de a efectua investiții în dezvoltarea aeroportului și aceste investiții sunt în funcție de traficul de pasageri care trece prin aeroport...”

Europa Liberă: Mâine, în cadrul ședinței, se vor afla mai multe decât s-au știut până acum?

Vadim Brînzan: „Eu sper că vom afla mai multe lucruri

Problema este că pe parcursul guvernării Partidului Democrat nu s-a făcut nici un fel de audit al acestui contract în ceea ce ține de performanța lui și de respectarea obligațiilor ...

decât știm până acum. Ca să-mi termin gândul: problema este că pe parcursul anilor, pe parcursul guvernării Partidului Democrat nu s-a făcut nici un fel de audit al acestui contract în ceea ce ține de performanța lui și de respectarea obligațiilor pe care și le-a asumat compania concesionară. Noi nu putem să spunem încă exact că s-au investit atâtea milioane de euro în dezvoltarea pistei de decolare, de exemplu, sau în terminale, sau mai știu eu în ce; știm că ceva s-a făcut, dar cât exact nu putem spune. Traficul de pasageri da, îl cunoaștem, da, sunt anumite clauze în contract, care prevăd că în cazul nerespectării anumitor obligațiuni din partea...”

Europa Liberă: Și ideea era că se face câte ceva din ceea ce se câștigă, din profit, dar nu din investițiile pe care le-au promis?

Vadim Brînzan: „Da. Deci, ideea era ca acești 9 euro, care se percep de la fiecare pasager, un fel de plată pentru concesionare, ei urmează să investească acești 9 euro, minus o parte pe care îi autorității aeronauticii civile pentru administrare, că oricum trebuiau să plătească, deci sunt investiții în aeroport. Până la urmă nu sunt sigur că actualii încă proprietari au făcut unele investiții din buzunarul propriu. Mie mi se pare că ei pur și simplu au luat banii cetățenilor, banii călătorilor și o parte din ei i-au reinvestit, o parte...

E necesar de a face o analiză, un audit financiar, lucru pe care noi acum nici nu am avut posibilitate să-l facem, dar sper că în următoarele câteva săptămâni vom fi în stare să-l facem, deoarece vom cere de la aeroport tot de ce avem nevoie pentru asta, lucru care nu s-a făcut până acum – rapoartele financiare, rapoartele investiționale, respectarea clauzelor contractuale cu privire la investiții și cu privire la alte clauze contractuale. Sunt o mulțime, nu-i așa de simplu. Nu spun că este imposibil, eu spun că nu este simplu și-i întrebare de timp.

Și dacă activul acesta noi luptăm pentru el ca să-l întoarcem în proprietatea statului încă 3-4 ani, toți acești 3-4 ani oricine ar fi concesionarul va culege iarăși în jur de 100 de milioane de euro, pentru că sunt 3 milioane de pasageri, înmulțim la 9 și, poftim, toată matematica – 27 de milioane de euro pe an, haideți să punem 25, că mai plătesc acolo... Încă în patru ani se adună la 100 de milioane. Și noi tot timpul acesta luptăm să-l întoarcem.

Considerăm că concesionarea aeroportului a fost un act abuziv ...

Poate nu-s 4 ani, poate îs 3 luni, eu nu sunt jurist, dar sunt organele abilitate care trebuie să-și facă lucrul și mâine sper să auzim un răspuns oarecare de la Consiliul Suprem de Securitate.

Oricum considerăm că concesionarea aeroportului a fost un act abuziv, un act prin care s-a fraudat averea statului. Ideal ar fi să întoarcem aeroportul acasă și să ieșim din acest contract abuziv și după asta să decidem ce facem mai departe. Însă avem ceea ce avem, e o moștenire pe care, iată, o avem și e o situație pe care trebuie s-o rezolvăm și iarăși în regim de pompier.

Am început elaborarea unui cadru legislativ pentru a crea o comisie de stat de evaluare a investițiilor în activele strategice, care în Republica Moldova nu există. De exemplu, în Statele Unite acesta este cel mai puternic instrument al statului care există în Statele Unite, deciziile acestei comisii nu pot fi contestate în niciun fel de instanțe de judecată. Punct. Poate bloca orice tranzacție de acest gen, noi nu avem. Și atunci, reieșind din faptul că: a) nu putem bloca transferul de acționari, vânzarea de acțiuni, să spunem așa, acestui Avia Invest și noul acționar poate să nu considere de cuviință să preia acest contract, trebuie să ținem cont de acest fapt, să ținem cont de faptul că din punct de vedere legal, juridic, probabil ar fi destul de dificil, dar iarăși organele abilitate trebuie să se expună la acest capitol, trebuie să luăm o decizie - ce ne costă mai scump și ce trebuie să facem.

Deci acesta-i argumentul meu: a) pentru actul abuziv; b) ar fi bine să-l întoarcem acasă; c) dacă îl întoarcem, cât timp durează. Și să calculăm cât o să ne coste. E un calcul pur matematic și reieșind din rezultatele calcului, decidem ce să facem mai departe – luptăm ca să întoarcem activul acasă sau, reieșind din situația creată, încercăm poate e posibil să renegociem contractul, deoarece eu, de exemplu, fiind investitor și eu în viața mea, mă uit la acest activ din altă parte și eu văd o mulțime de lacune în partea financiară cum a fost structurat activul.

Dacă aș fi fost eu investitor, de exemplu, acest preț de 9 euro nu-i ajustat la inflație, acest 9 euro pe care el au să-l culeagă peste 43 de ani, dacă o să-l discontăm la o rată de 10% acum, asta o să fie un euro și ceva astăzi, adică acei 9 euro atunci acum sunt 1 euro. Și atunci despre ce este vorba? Atunci sunt anumite momente pe care dacă noul proprietar ar decide că ar fi bine cumva să renegocieze fiind, sperăm, un investitor de bună-credință, atunci au să se deschidă oportunități și pentru noi, dar iarăși acestea sunt doar teorii pe care noi putem să le punem în practică doar atunci când s-a decis că, iată, politic luptăm sau ne întoarcem înapoi să reziliem contractul, sau încercăm să modificăm contractul, decizii care trebuie să fie luate la nivelul Consiliului Suprem de Securitate.”

Europa Liberă: Problema gazelor – se apropie și sezonul rece, s-ar putea ca să fie majorat și tariful la gaze, după ce ANRE a anunțat că ridică tariful la energie. Igor Dodon a promis că va merge în Federația Rusă și, politic, ar putea să ajungă la o înțelegere cu Vladimir Putin, ca în următoarele patru luni să fie scăzut prețul la importul de gaze. Dvs. o să ne spuneți mai mult, pentru că e nevoie și de negocierea unui nou acord cu Gazprom-ul. Ați spus că la Moldova-Gazva veni un nou stăpân și se va începe a face curățenie. Haideți pe rând repejor să le luăm: la ce să se aștepte cetățenii când e vorba de capitolul gaze?

Vadim Brînzan: „Din punctul de vedere al securității energetice, Republica Moldova a fost și, din păcate, rămâne a fi foarte vulnerabilă față de partenerii externi.”

Europa Liberă: Pentru că e dependentă doar de o sursă?

Vadim Brînzan: „Da, e dependentă doar de o sursă și pe parcursul anilor de independență nu s-a făcut foarte mult, ca să nu spun nimic, practic, la acest capitol. Unicul lucru – construim acest gazoduct Ungheni-Chișinău, pe care dorim să-l dăm în exploatare...”

Europa Liberă: Iași-Chișinău...

Vadim Brînzan: „Da, Iași-Chișinău, și dorim să-l dăm în exploatare, să-l vedem construit până în martie-aprilie anul viitor. Sperăm că și partea română va finaliza acea porțiune de 60 km, pentru ca gazul să ajungă la Chișinău și atunci vom avea siguranță. Însă ce vom face în lunile de iarnă? Și aici iarăși depinde de abilitatea noastră de a negocia cu Gazprom-ul un contract nou și nu doar atât, dar încă depinde și de ceea ce se întâmplă între operatorul ucrainean de gaze și Gazprom.”

Europa Liberă: Referitor la tranzit?

Vadim Brînzan: „Referitor la tranzit, corect. Ce facem noi ca minister?”

Europa Liberă: Cine va negocia un nou acord cu Gazprom-ul?

Vadim Brînzan: „Deci, acest acord este negociat de către operatorul național care este Moldova-Gaz, în care Republica Moldova deține o cotă minoritară, dar oricum o cotă de peste 30 la sută din acțiuni, dar avem la unele capitole votul de aur, cum se zice, deja negociază un nou contract cu Gazprom-ul, însă noi nu stăm pur și simplu să ne uităm la acest contract, noi ne uităm și la alte surse de alternativă de furnizare în caz de sistare a tranzitului, de exemplu, prin Ucraina, ce facem noi. Ne uităm la gazoductul Turkish Stream, care trece pe fundul Mării Negre, intră în Bulgaria, din Bulgaria – în România, din România – o porțiune scurtă în Ucraina la sud și intră în teritoriul Republicii Moldova; se cheamă revers, deci gazul vine așa, pe la sud și se ridică la nord înspre noi.

Această formulă de revers, dacă noi vom putea s-o implementăm și noi vom afla mai multe lucruri probabil la mijlocul lui septembrie, când noi vrem să organizăm o întâlnire patrulaterală dintre operatorii din Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria și România ca să discutăm această soluție. Dacă noi reușim să redirecționăm gazele în felul acesta, noi putem să aprovizionăm și malul stâng, și malul drept, deci malul drept, practic, până la Chișinău. Ceea ce ține de partea de nord a republicii, putem să facem reversul gazelor din Ucraina, care va aproviziona și partea de nord. Și mai sunt și alte soluții despre care acum este prematur să vorbesc, însă noi le analizăm. Deci, noi lucrăm pentru a ne asigura că în lunile de iarnă avem suficient gaz pentru a trece sezonul rece.”

Europa Liberă: În cazul acesta, tarifele se vor modifica?

Vadim Brînzan: „Referitor la tarife, probabil că iarăși întrebarea trebuie s-o adresați ANRE-ului, organul care ar trebui să fi fost independent și eu sper că va deveni cu adevărat independent, fără presiuni, fără apartenență politică sau de grup de interese.

Din păcate, vă spun ce s-a întâmplat în 2018, în luna martie-aprilie. Atunci când au crescut prețurile la gaze, ei aveau o pernă financiară acumulată din anii precedenți și ei în loc să mențină, cel puțin, același preț, ei l-au micșorat cu 20%, lucru pe care, evident, PD-ul i-a rugat frumos să-l facă. Și această pernă financiară pe care Moldova-Gaz și-a creat-o într-un an și jumătate puțin câte puțin a fost epuizată și se epuizează în continuare. Ce o să se întâmple mai departe, depinde de rezultatul negocierilor cu Gazprom-ul, de prețurile pe piață și de mulți alți factori, însă noi ținem toți aceștia factori în ecuația respectivă, ca să venim cu o soluție care nu ar afecta consumatorul final.”

Europa Liberă: Dar despre decizia ANRE de a majora tarifele la energie v-ați creat o părere?

Vadim Brînzan: „ANRE-ul trebuia să facă acest lucru...”

Europa Liberă: Dar au argumente suficiente și concludente?

Vadim Brînzan: „Eu nu știu dacă au argumente suficiente. Deci, ca să înțelegeți, acolo e o formulă destul de complexă, în care intră două componente de bază. Prima este prețul la care noi achiziționăm energia electrică pe piață și el este acel care este, fiindcă cumpărăm în dolari și, practic, cursul valutar afectează prețul final pe care îl plătim noi. Aceasta-i prima componentă.

Și a doua este partea operațională, deci costul operațional al companiilor care sunt antrenate în procesul de achiziționare și de livrare, și de distribuire a energiei electrice. Aici sunt întrebări la capitolul acesta – cât de bine sunt gestionate aceste companii, costurile acestea pe care ei le au sunt justificate sau nu? Pentru că după asta ei le includ în tarife. Da sau nu? S-a făcut audit acolo sau nu s-a făcut etc.? Deci, ce am făcut noi?

Săptămâna trecută am întrunit toți șefii companiilor din sectorul energetic – și o fac, apropo, în fiecare săptămână nu doar ca să mă informez, dar să luăm decizii – și am spus foarte clar că noi venim cu audit și la companii mari venim cu audit de la companii serioase, internaționale, ca să vedem exact care sunt costurile, care sunt pierderile, ce s-a inclus, ce nu s-a inclus în tarife și cu aceste raporturi vom veni la ANRE, ca ANRE să se uite și să mai revadă încă o dată deciziile. Însă vreau să vă spun că cea mai mare majorare de tarife a avut loc la Furnizare Energie Electrică Nord și vă spun din ce cauză – acolo s-a format la un moment o gaură financiară de 120 de milioane de lei.”

Europa Liberă: Pierderile sunt mai mari?

Vadim Brînzan: „Pierderile, fiindcă erau în plus 100 și ceva de milioane și după aia fostul Minister al Finanțelor a venit și a zis că „dvs. trebuie să plătiți jumătate în dividende” și aceștia au plătit, mi se pare că 57 de milioane de lei

Dacă nu astupăm cumva gaura aceasta financiară acum, atunci putem să ne trezim într-un moment că FEE Nord devine insolvabilă ...

dividende din puținele resurse financiare pe care le aveau, prețul de achiziție era mai mare, costurile operaționale mai înalte și s-a format o gaură financiară. Dacă nu astupăm cumva gaura aceasta financiară acum, atunci putem să ne trezim într-un moment că FEE Nord devine insolvabilă. Și atunci ce facem? Rămânem fără energie electrică.”

Europa Liberă: Dar știți că cetățenii sunt foarte înfuriați și supărați pe guvernare că nici nu a reușit să preia bine puterea că imediat anunță că ridică tarifele?

Vadim Brînzan: „Da, și nu numai ei, dar deja toți vin și cerem, cerem, cerem... Și eu îi întreb: „Dar unde ați fost voi toți acești ani, când guvernarea PD-istă a lui Plahotniuc, să mă iertați de expresie, vă forța – ca să fiu așa, mai delicat – să faceți lucruri pe care nu trebuia să le faceți și le făceați? De ce n-ați venit atunci să dați cu pumnul în masă și de ce tarifele nu s-au majorat? De ce ANRE, de exemplu, n-a majorat tarifele când trebuia să le majoreze? De ce a micșorat tarifele la gaze, când trebuia, de fapt, să le mențină așa cum erau?”. Și acum ne-am pomenit că ei toți vin și că vrem, vrem, vrem... Stați oleacă, suntem doar două luni aici, dar noi în două luni am dovedit să facem atât de mult în domenii cât nu s-a făcut în 28 de ani.”

Europa Liberă: Dar ați văzut că n-au întârziat reproșurile și din partea fostului premier Filip, și din partea fostului speakerCandu?

Vadim Brînzan: „D-apoi, ce aveau să spună? Dl Filip era foarte bun șef de fabrică de bomboane. Probabil acesta-i nivelul lui și trebuia să rămână acolo.”

Europa Liberă: El a spus că n-ați fost suficient de convingător, când ați spus că bani se adunau în pușculița partidului de aMetalferosși din alte părți...

Vadim Brînzan: „Bineînțeles, Metalferos și acum, Doamne ferește, ce probleme. Au trecut deja două luni și iar lumea începe să se teamă de ei. Stați oleacă, că facem ordine în toți câte puțin, câte puțin. De Calea Ferată ne-am apucat, despre Moldtelecom în genere o să fac o conferință de presă aparte. Schemele care au fost se opresc, s-au oprit deja, s-au întocmit reguli noi de achiziționare la Moldtelecom. Cum?

Declararea ultimului beneficiar în mod obligatoriu, cine stă în spatele comun, cine stă în spatele la BASISTM cu care Moldova-Gaza tranzacționat 350 de milioane anul trecut și anul acesta deja vreo 170 de milioane? Cine-i ultimul beneficiar al companiei din Cipru, care stă în spate? Vreau să știu – de ce, practic, cel mai mare furnizor este acest BAE Systems? Acolo vreo 80% din cumpărături îs de la ei. Acesta-i un risc mare, depinde de un singur furnizor. Deci s-au introdus limite, cât pot ei să procure de la unul singur, adică pentru a diversifica sursele, declararea ultimului beneficiar, deja capitalismul, cum s-ar spune, transparent a intrat în Moldtelecom și mergem în continuare. Același lucru se întâmplă și cu Calea Ferată. Slavă Domnului, schemele s-au oprit, schimbări se fac, grupurile de audit au venit la fața locului, lucrăm mai departe.”

Europa Liberă: De Metalferos ați spus...

Vadim Brînzan: „La Metalferos, ei toți au plecat în concediu. Acum nu ai cu cine vorbi, așa-i la dânșii.”

Europa Liberă: Practic de peste tot au mers șefii în concediu.

Vadim Brînzan: „Da, ei pleacă toți.”

Europa Liberă: Și de la Calea Ferată erau în concediu...

Vadim Brînzan: „Da, asta-i o întrebare separată pentru Codul Muncii, că eu nu pot înțelege cum poți să iei ștampila și să dispari pe trei luni în concediu sau pe o lună în concediu și toți trebuie să stea să aștepte până...”

Europa Liberă: Dar haideți să revenim la proiectele care urmează să fie continuate de la fosta guvernare sau sistate, pentru că iarăși foarte multe speculații și interpretări. „Drumuri bune” va fi continuat, ați spus că într-o altă formă?

Vadim Brînzan: „Proiectul „Drumuri bune” nu a fost altceva decât un proiect politic – și o să vă demonstrez în cifre –,

Proiectul „Drumuri bune” nu a fost altceva decât un proiect politic, care nu a făcut decât să vulnerabilizeze pe primari ...

care nu a făcut altceva decât să-i vulnerabilizeze pe primari, transformându-i în niște sclavi medievali, care veneau la Chișinău, la Guvernul Filip, cu mâna întinsă și cu capul plecat că „dați-mi, vă rog, niște bani să-mi construiesc un kilometru de drum”. Iaca ce a fost.”

Europa Liberă: Monica Babuc v-a spus că ar trebui să apreciați că s-a făcut un drum până la școală, până la cimitir, până la grădiniță...

Vadim Brînzan: „Da, da, un drum... Mai bine se făcea un drum până la viață și nu până la moarte – asta-i răspund dnei Monica Babuc și să facă oleacă mai multă matematică. Ajungem la Arena Chișinău, unde ea și-a pus semnătura.

Uitați-vă cum au alocat ei banii, Guvernul acesta Filip: Bălți – 165 de lei pe cap de locuitor; UTA Găgăuză – 550 de lei pe cap de locuitor; raionul Nisporeni, unde a candidat Plahotniuc – 2.950(!) [de lei pe cap de locuitor]. Deci, un proiect politic, care i-a vulnerabilizat pe primari. Asta nu-i democrație veritabilă!”

Europa Liberă: Dvs. vreți într-o formă revizuită să-l continuați?

Vadim Brînzan: „Nu, noi am continuat proiectul acesta, așa cum el este, ca să-l terminăm și să uităm odată de această nenorocire. Am încercat în cadrul contractelor existente, pe care noi nu le putem renegocia, că ele sunt deja, au fost până la noi scoase prin licitații, semnate. Și acest contract – ca să înțelegeți – e destul de complicat. Drumarul trebuie să meargă la fața locului, să investigheze drumul, să facă proiecte...

În cadrul contractelor am încercat să realocăm anumite mijloace și pe urmă când aud, de exemplu, la Publika spun că-i proiect de două miliarde... N-au fost două miliarde acolo niciodată, aceștia au trâmbițat peste tot 1 miliard și 700 care, de fapt, nu erau, au fost bugetate doar 950 de milioane și anul acesta au rămas respectiv 670, pe care noi cumva încercăm să le împărțim ca să fie cât mai echitabil.

Am terminat cu programul acesta, am uitat de el. De la anul

De la anu, toate finanțările au să se facă direct la primării, după o anumită formulă, din fondul rutier ...

viitor, toate finanțările au să se facă direct la primării, după o anumită formulă, din fondul rutier, astfel încât primarii de sine stătător să decidă care porțiune de drum vor s-o facă, cum s-o repare, cu cine s-o construiască. Și da, eu înțeleg că mulți primari nu știu cum să facă acest lucru; pentru asta o să venim cu asistență tehnică, o să-i ajutăm; o să vină USAID-ul și o să ne ajute, o să-i învețe ce și cum să facă. Și mai departe ei singuri au să poarte responsabilitate față de alegătorii lor, nu ministerul trebuie să decidă asta, ci trebuie să se rezolve la nivelul primăriilor, la nivelul raioanelor.”

Europa Liberă: Disputa cea mare și pe marginea situației cu Arena Chișinău. Ați mai identificat alte probleme acolo?

Vadim Brînzan: „Asta-i încă mai... Această SRL creată, numită Arena Chișinău, a cărei menire a fost să monitorizeze procesul de construcție și, practic, n-a făcut nimic. Și cu ce o să ne pomenim noi în luna octombrie? Cu o construcție grandioasă în mijlocul unui câmp, detașată de

Arena Chișinău - o construcție, care după formă și construcție este asemănătoare cu construcția Partidului Democrat ...

oraș, fără drumuri, fără infrastructură, fără gaz, fără electricitate, fără lumină, o construcție, care după formă și construcție este asemănătoare cu construcția Partidului Democrat. Exact așa, că acum trebuie să proiectăm, trebuie să ne ducem să obținem de la Primărie toate autorizațiile necesare și de la alte organe abilitate ca să construim drumul acesta care nici n-a fost proiectat încă, deci drumuri de acces etc., etc...”

Europa Liberă: Asta înseamnă că mai trebuie investiți bani?

Vadim Brînzan: „Din partea Moldovei, desigur că da, cel puțin, 1 milion și jumătate de euro. Contractual noi trebuie să facem acest lucru.”

Europa Liberă: Sunt banii ăștia? O să-i găsiți?

Vadim Brînzan: „În buget, dacă trebuie, noi o să-i găsim, însă vreau să spun că partea turcă va finaliza construcția, cel mai probabil, în termenii indicați, deci până la sfârșitul lunii octombrie, însă asta nu înseamnă că obiectul o să devină funcțional. Încă o dată vreau să spun: partea moldovenească, care a trebuit să se ocupe de proiectarea drumului, de construcția lui, de conectarea la apă, la gaz, la electricitate, nu s-a ocupat cu nimic și cel mai important este că nu-i nici un concept. ”

Europa Liberă: Și care a fost logica proiectului?

Vadim Brînzan: „Eu nu știu. Dvs. mă întrebați? Eu tot n-am idee.”

Europa Liberă: Toate aceste hectare rămân pentru Arena Chișinău?

Vadim Brînzan: „Toate aceste hectare sunt gajate părții turce. Acum trebuie să negociez cu ei ca să scot 59 de hectare și să fac ceva ca să le întorc înapoi la stat, că asta nu-i normal și nu-i sănătos.”

Europa Liberă: Și e posibil acest lucru?

Vadim Brînzan: „O să încerc, o să văd și o să negociez.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG